Șefa Comisiei Europene a rosti miercuri la Strasbourg discursul său anual despre starea Uniunii Europene, în contextul războiului din Ucraina și a crizei energetice, care e o provocare majoră pentru unitatea țărilor din Uniune
Ursula a declarat că UE a depășit obiectivul de 80% de umplere a depozitelor de gaze, însă „nu va fi suficient”, iar UE „va trebui să-și diversifice resursele”. În fața șantajului energetic al Moscovei, a spus ea, dacă anul trecut UE importa 40% din gaze din Rusia, acum nivelul a ajuns la doar 9%.
„Propunem măsuri acum pentru a reduce consumul de energie general, apoi e nevoie să acordăm sprijin țintit, (...) milioane de europeni au nevoie de sprijinul nostru”, a spus ea.
Sunt greșite profiturile uriașe provenite din război.
Șefa Comisiei a propus o plafonare „temporară de urgență” a veniturilor companiilor energetice, o măsură despre care a spus va colecta peste 140 de miliarde de euro pentru a combate criza energetică.
„Nu mă înțelegeți greșit, în economia noastră profitul este acceptabil, însă în aceste vremuri sunt greșite profiturile uriașe provenite din război. Companii care produc energie cu un cost scăzut realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici nu au visat”, a spus Ursula von der Leyen.
Astfel, măsurile de sprijin vor fi susținute din supraimpozitarea producătorilor de energie electrică care nu sunt producători de gaze, precum și companiilor producătoare de combustibili fosili. Noile taxe trebuie însă aprobate de guvernele UE.
În plus, UE și statele membre vor elabora măsuri „care să țină seama de relațiile noastre specifice cu furnizorii, de la prieteni de încredere, cum ar fi Norvegia, la furnizori nesiguri, cum ar fi Rusia”.
De asemenea, blocul comunitar discută și despre plafoanele prețurilor la energie, șefa CE anunțând că lucrează și la stabilirea unui preț de referință „mai reprezentativ” pentru gaz decât mecanismul olandez de transfer al titlurilor (TTF).
Acest lucru înseamnă decuplarea prețului gazelor de cel al energiei electrice. „Pe termen mai lung, vom face o reformă profundă a pieței europene a energiei electrice”, a spus ea.
Totodată, Ursula von der Leyen a spus că UE trebuie să acorde mai multă atenție energiei obținută din hidrogen. „Trebuie să trecem de la o piață de nișă la o piață de masă în materie de hidrogen. De aceea vom crea o nouă Bancă europeană a hidrogenului. Ea va putea investi 3 miliarde de euro pentru a contribui la construirea viitoarei piețe a hidrogenului”, a subliniat șefa CE.
Ea a menționat și alte resurse, precum terminalele de gaz natural lichefiat (GNL), energia eoliană offshore ori panourile solare.
UE a renunțat astfel la plafonarea prețurilor gazelor rusești, după ce țări precum Ungaria, Slovacia și Austria nu au susținut ideea, după cum informa The Guardian, marți, în baza unui draft.
Ursula von der Leyen a acuzat însă Rusia, despre care a spus: „Continuă să manipuleze activ piața noastră de energie. Preferă să lase pur și simplu gazul să ardă mai degrabă decât să îl livreze. Această piață nu mai funcționează”.
Șefa CE: Vom fi testați de cei care vor să ne divizeze
Încă de la începutul discursului său, șefa CE a precizat că este pentru prima dată când Parlamentul European dezbate stare Uniunii Europene în timp de război. Ea a adăugat că „încă din prima zi, un întreg continent și-a arătat solidaritatea, au primit refugiați (...) iar UE s-a ridicat la înălțimea așteptărilor”.
Nu e război doar în Ucraina, e război în energie, în economie. Dacă găsim solidaritatea necesară, Putin va eșua.
„Acum 15 ani, în timpul crizei financiare, ne-a luat ani de zile să venim cu soluții. În timpul pandemiei ne-a luat câteva săptămâni, dar când a început invazia, răspunsul nostru a fost imediat și cred că trebuie să fim mândri de acest lucru”, a spus Ursula von der Leyen.
„Miza este foarte mare, nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă și pentru întreaga lume. Vom fi puși la încercare de cei care vor să ne divizeze. Nu e un război doar în Ucraina, e un război în energie, un război în economie. Dacă găsim solidaritatea necesară, Putin va eșua, iar UE și Ucraina vor izbândi”, a spus ea.
În plus, șefa Comisiei a recunoscut că „ar fi trebuit să-i ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin, pe Anna Politkovskaia, de exemplu, și pe toți jurnaliștii ruși care au scos la lumina zilei crimele și au plătit pentru acest lucru prețul suprem, ar fi trebuit să ascultăm Ucraina, pe Georgia, Moldova și vocile din opoziție din Belarus, pe țările din Europa centrală și de Est”.
Ursula von der Leyen a avut-o alături de ea pe Olena Zelenska, Prima Doamnă a Ucrainei, anunțând în acest context a treia sa vizită la Kiev de la începutul războiului, în încercarea de a continua mobilizarea membrilor UE să sprijine Ucraina.
„Curajul are un nume, iar acel nume este Ucraina, curajul are un chip, iar chipul lui este al tuturor celor care luptă pe front. Dragă Olena Zelenska, a fost nevoie de un curaj imens pentru a rezista cruzimii lui Putin, dar l-ați găsit și ați luptat casă cu casă, stradă cu stradă. Ucraina este puternică pentru că oameni ca soțul tău, președintele Zelenski, au rămas în Kiev și ați insuflat curaj întregii națiuni și ne-ați dat speranță tuturor. De aceea astăzi vă mulțumim. Solidaritatea Europei față de Ucraina va rămâne nezdruncinată”, a spus ea.
În acest context, ea a anunțat că UE a acordat până acum Ucrainei 19 de miliarde de euro asistență financiară, fără a include asistența militară.
„Nu vă vom sprijini doar financiar, ci vă vom ajuta să vă atingeți potențialul. (...) Ucraina deja exportă energie electrică în UE, ne vom asigura că Ucraina intră în zona liberă de roaming”, a exemplificat ea.
Industria Rusiei este „sfârtecată”
Șefa Comisiei Europene a ținut să vorbească și despre efectul sancțiunilor asupra economiei ruse, care vor fi menținute. „Sectorul financiar al Rusiei este în agonie. Industria rusă este la pământ. Acesta este prețul pentru războiul lui Putin, care lasă în urmă moarte și distrugere”, a spus von der Leyen.
Ea a mai spus că trei sferturi dintre băncile ruse au fost deconectate de la piețele internaționale, aproape 1.000 de companii internaționale au părăsit Rusia, producția de automobile a scăzut cu aproximativ 75%.
„Armata Rusiei ia cipuri de la mașini de spălat și frigidere, pentru că nu mai are semiconductori, industria rusă este sfârtecată”, a declarat șefa CE.
