Unele modificări ale politicii fiscale, dorite de guvern, au produs primele tensiuni „de substață” s-ar putea spune între deputaţii socialişti şi cei din Blocul ACUM, în Comisia parlamentară economie, buget şi finanțe. Unele modificări au fost criticate și de mediul de afaceri. Guvernul Maiei Sandu argumentează că măsurile propuse sunt menite să deblocheze asistența străină şi să acopere deficitul de circa un miliard de lei. Joi, legislativul urmează să se reunească în şedinţă extraordinară şi să examineze rectificarea bugetară, inclusiv să adopte mai multe amendamente de natură fiscală. Corespondenta noastră trece în revistă dezbaterile din Comisie.
Ministra finanțelor Natalia Gavriliţa i-a informat pe deputați că la capitolul venituri suplimentare sunt planificate aproape 3,4 miliarde de lei proveniți din granturi şi împrumuturi la dobânzi mici acordate de parteneri externi. Reluarea programului cu Fondul Monetar Internaţional fără de care e aproape imposibil să vină alte ajutoare de peste hotare este ca o pernă de oxigen, a sugerat ministra Gavriliţa.
Se așteaptă ca în septembrie bordul FMI să decidă reluarea finanțării, dar pentru acest lucru Guvernul şi-a asumat şi a agreat cu misiunea Fondului un şir de măsuri urgente. Printre acestea se numără majorarea TVA de la 10 la 20% în sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele); impozitarea tichetelor de masă; majorarea taxei de mediu; eliminarea facilităților fiscale la jocurile de noroc sau renunțarea la regimul duty-free.
Cele mai multe discuții în ședința comisiei de profil a generat intenţia de a ajusta taxa pe valoare adăugată în sectorul HoReCa, după numai un an de când fusese micșorată. Discuțiile în contradictoriu i-au determinat pe socialişti să se abțină de la vot. Se estimează că această inițiativă ar genera economii anuale de 50 de milioane de lei. Antreprenori din domeniu au protestat în această săptămână, anunţând convocarea unui miting în ziua în care chestiunea va apărea pe agenda parlamentului. Reprezentanți ai mediului de afaceri au reproșat guvernanților că nu le-au cerut părerea înainte de opera majorarea taxei şi că schimbă regulile de joc peste noapte punând în dificultate patronii care și-au făcut planuri investiționale de durată.
Fostul premier democratul Pavel Filip, şi ex-ministrul finanţelor Ion Chicu, care este actualmente consilier prezidenţial, au spus că actualele reglementări din domeniul turismului şi agrementului au permis creşterea vânzărilor în primele cinci luni ale anului cu 40%, iar mai mulţi oameni de afaceri şi-au declarat oficial aceste venituri, adică ar fi ieşit din economia tenebră. Chicu a scris pe o reţea de socializare că ţara s-ar putea descurca şi fără sprijin extern.
În replică, ministra finanţelor Natalia Gravriliţa a spus că anul trecut micşorarea TVA a fost făcută pornind de la interesele de afaceri ale foștilor guvernanți. Ea a adăugat că a fost nevoită să ia măsuri urgente care să afecteze cât mai puțină populaţie:
„Când am venit la Ministerul Finanţelor am găsit planuri de reducere a cheltuielilor în sumă de 3,5 miliarde de lei. Şi ca să fie foarte clar: atunci când Guvernul reduce din cheltuieli reduce şi consumul, şi reduce şi investiţii în drumuri, reparaţii de grădiniţe, de şcoli şi aşa mai departe. Mai era o opţiune care a fost discutată pentru a majora cota TVA standard cu două procente pentru toată lumea [de la 20 la 22% - n.r.]. Din nou acestea sunt măsuri care ar fi afectat fiecare cetățean şi creşterea economică a ţării. Noi considerăm că am ales o cale care este mai puţin dureroasă pentru cetăţeni”.
Ca urmare a eliminării comercializării mărfurilor în regim duty-free ar urma să fie acumulate la buget alte 140 de milioane de lei anual. Numai că acest lucru va fi posibil abia din 2022, când expiră licențele acordate.
La capitolul cheltuieli, neacoperite deocamdată, Comisia pentru economie a avizat pozitiv inițiativa preşedintelui Igor Dodon de a indexa de două ori pe an pensiile mici. Este vorba de peste 400 de mii de persoane din totalul celor 700 de mii de pensionari care primesc pensii sub minimul de existență, adică mai puţin de 100 de dolari. Măsura ar urma să fie pusă în aplicare de la 1 octombrie 2020 şi va genera cheltuieli de peste 80 de milioane de lei numai pentru primele trei luni de aplicare. Ministra finanţelor Natalia Gavriliţa a sprijinit de principiu acestă iniţiativă, susţinând că există posibilitatea, chiar şi în condiţiile memorandumului cu FMI, de a mări cheltuielile destinate păturilor sărace.
