Comisia Europeană a propus astăzi un fond de 3 miliarde de euro pentru a ajuta 10 țări vecine, inclusiv Moldova.
Cele trei miliarde s-ar împărți astfel: Albania (€180 milioane), Bosnia - Herțegovina (250), Georgia (150 ), Iordania (200), Kosovo (100), Moldova (€100 milioane), Muntenegru (60), Macedonia (160), Tunisia (€600 milioane) și Ucraina (€1,2 miliard).
Banii sunt destinați exclusiv luptei împotriva pandemiei de coronavirus. Fondurile, din cadrul a ceea ce se numește ajutor macro-financiar (macro-financial assistance, MFA) vor fi acordate sub formă de împrumut pentru 12 luni, în condiții extrem de favorabile, pentru ca cele 10 țări să-și poată acoperi nevoile cele mai urgente. Ele vor fi combinate cu cele deja anunțate ale Fondului Monetar Internațional (FMI).
Propunerea Comisiei va trebui aprobată de către Parlamentul European și de Consiliu, de șefii de stat și de guvern ai celor 27, care vor putea discuta deja asta mâine, joi 23, în cadrul unui summit prin video-conferință.
De îndată ce va veni aprobarea, Comisia va elibera prima tranșă spre cele 10 țări. A doua plată ar putea veni spre sfârșitul anului, sau în prima parte a lui 2021.
Ansamblul face parte din mecanismul numit „Team Europe” care dispune de un fond total de 20 miliarde euro pentru a ajuta țările vecine să lupte împotriva pandemiei.
Cât despre ajutorul macro-financiar în sine, el este un mecanism excepțional creat ad-hoc pentru ieșirea din criză.
Mâine, joi, cei 27 de lideri vor discuta, în al patrulea summit video de la începutul crizei, pachetul de relansare economică, pentru a ajuta Uniunea Europeană să iasă din criză după pandemia de coronavirus.
La ultima lor videoconferință, liderii au căzut de acord provizoriu asupra unui pachet de 540 de miliarde de euro, însă experții văd mai degrabă necesitatea unui pachet de 1000 până la 1500 miliarde, altfel zis: de 2 sau chiar 3 ori mai mult decât s-a aprobat deja.
Summitul va fi așadar un război de tranșee între țările mediteraneene cele mai afectate: Italia, Spania, Franța și cele mai bogate din nord, Germania, Olanda, Austria și țările scandinave, care au refuzat până acum orice încercare de a pune în comun datoriile, inclusiv sub forma acelor propuse acțiuni sau obligațiuni numite „eurobonds”.
