Organizarea, în Republica Moldova, pe 1 iunie, a celei de-a doua reuniuni a Comunității Politice Europene (CPE), un nou forum paneuropean inaugurat în octombrie anul trecut la Praga, creează de mai multă vreme provocări logistice imense pentru executivul moldovean.
La reuniunea Comunității Politice Europene, care va avea loc în satul Bulboaca (raionul Anenii Noi), sunt așteptați șefi de stat și de guvern din 44 de țări (47 cu Andorra, Monaco și San Marino), precum și liderii principalelor instituții ale UE.
La treizeci și doi de ani de la proiectul Confederației europene al răposatului președinte francez François Mitterrand, liderii a 47 de țări, așadar, de la Islanda la Azerbaidjan, inaugurează acum în mod concret un forum de discuții pe subiecte de interes comun. Pentru Emmanuel Macron, cel care a relansat conceptul lui Mitterrand, este vorba și de a propune o cooperare concretă țărilor candidate la UE, în primul rând Ucraina și Moldova (Georgia nu a primit încă statutul de candidat).
Lucrările se vor ține în vinăria Castel Mimi (Château Mimi, cum scrie elegant presa franceză). De ce este important cum spun francezii? Pentru că întregul concept este francez la origine. Lansarea proiectului a avut loc anul trecut la Praga, la treizeci și unu de ani de la „Lucrările Confederației Europene” dorite de François Mitterrand și organizate atunci tot la Praga de un foarte bănuitor Václav Havel.
În 1991, țările proaspăt eliberate de jugul sovietic bănuiau că proiectul Confederației propus de Mitterrand era un simplu surogat pentru intrarea lor în CEE. Astăzi, Emmanuel Macron i-a lămurit și liniștit: obiectivul acestei structuri este dimpotrivă să le permită țărilor precum Ucraina sau Moldova, dar și celorlalți candidați, celor din Balcani, să participe la anumite programe ale Uniunii (schimburi de studenți, profesori, cercetători) înainte de aderare. Sau chiar și de a participa la Consiliile de Miniștri ale UE care îi privesc, de exemplu în domeniul energiei.
Lucruri care concretizează în ochii populațiilor acestor țări candidate avantajele unui club (UE) ce pare mereu mai greu de pătruns. Brexitul, pandemia și apoi războiul din Ucraina au accelerat considerabil integrarea internă a UE. Cei Douăzeci și șapte au recurs la un sistem de datorii comune, au cumpărat vaccinuri în comun, au impus împreună sancțiuni masive Rusiei.
Mulți observatori nu iau însă în continuare foarte în serios această inițiativă, «Comunitatea politică europeană», la a cărei reuniune participă, pe lângă țări estice precum Ucraina și Moldova, dar și Turcia lui Recep Tayyip Erdoğan, precum și țări care nu doresc să adere la UE, cum sunt Marea Britanie, Elveția sau Norvegia.
Blocarea agresivității Rusiei
Un alt scop al Comunității Politice Europene este acela de a contracara influențele ostile puternice, ruse și chineze de exemplu, care au înflorit în ultimii ani la marginea Uniunii, în special în Balcanii de Vest. Această regiune, încă străbătută de linii de fractură adânci și foarte vechi, riscă o permanentă destabilizare. De asemenea, regiunea oferă un teren de acțiune pentru traficanți și mafii, la porțile spațiului Schengen.
Una dintre provocările întâlnirii constă în a nu permite certurile, pentru a nu spune confruntările, care îi opun pe unii dintre invitați să escaladeze. Este complicat să-i faci pe liderii azeri și armeni să stea la aceeași masă. Turcia întreține relații execrabile cu Grecia și Cipru. Serbia și Kosovo au trecut prin ciocniri violente la granița lor în urmă cu doi ani. Viitorul CPE nu este în acest stadiu asigurat. Ar putea cunoaște aceeași soartă ca și Uniunea pentru Mediterana, lansată cu mare pompă de Nicolas Sarkozy în 2008. Dar în contextul dramatic al anului 2023, are marele merit de a oferi un forum care lipsea.
Summitul de la Chișinău: dificultăți logistice
Una dintre chestiunile foarte practice care se pun este aceea a aterizării avioanelor pe modestul aeroport al Chișinăului. Aeronavele nu vor putea staționa la fața locului și vor trebui să decoleze din nou după ce i-au lăsat pe pasagerii lor VIP să coboare. Apoi să revină, dar în ce ordine? De adăugat că, în ultimele luni, spațiul aerian moldovenesc a fost încălcat în mai multe rânduri de rachetele rusești care vizau Ucraina. Acest lucru a determinat compania maghiară low-cost Wizz Air să suspende zborurile către Chișinău începând cu 14 martie.
Cum a scris-o cotidianul francez Les Echos, o altă necunoscută va fi aceasta: vor dori oare toți șefii de stat și de guvern să petreacă o noapte în Chișinău? Spațiul hotelier este limitat și nu se pretează bine la securitatea cerută de acești clienți neobișnuiți.
Ecuația este complicată de faptul că evenimentul nu se va desfășura în capitală, ci la Château Mimi, la aproximativ patruzeci de km de Chișinău, dar nu departe de Transnistria și la mai puțin de 200 km de Odesa.
Ce va fi de acum înainte?
Întâlnirea de la Chișinău va sublinia, de asemenea, modul în care alte instituții precum OSCE și Consiliul Europei, ai căror membri sunt practic aceiași cu cei ai «Comunității politice europene», nu au reușit să ofere un astfel de forum. Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg (a nu se confunda cu Consiliul UE), în special, nu a părut niciodată mai de prisos. Istoria sa de scandaluri de corupție și administrarea sa costisitoare înseamnă că va fi din ce în ce mai greu pentru guverne să justifice de ce încă plătesc în bugetul instituției (455 de milioane de euro în 2022) pentru rezultate invizibile.
A treia reuniune a CEP va avea loc în Spania în a doua jumătate a anului, iar a patra în Marea Britanie în prima jumătate a anului 2024.
