Guvernul a respins afirmațiile primarului capitalei, Ion Ceban, despre faptul că Chișinăul nu ar primi ajutoare din donațiile străine și fondurile bugetare pentru găzduirea refugiaților ucraineni. În timp ce primarul spune că primăria Chișinău „nu a primit nimic deocamdată”, secretarul general al guvernului, Dumitru Udrea, a spus Europei Libere că nu există „nicio comandă plasată de centrele de refugiați din municipiul Chișinău care să nu fi fost soluționată”.
Ambii pot avea dreptate, iar explicația ține de natura sistemului prin care sunt distribuite ajutoarele străine și fondurile bugetare. Dar disputa subliniază încă o dată conflictul latent dintre primăria capitalei condusă de fostul socialist Ceban și guvernul PAS apropiat președintei Maia Sandu.
Ion Ceban spune de două săptămâni că guvernul nu ar da și municipiului Chișinău din ajutoarele trimise de către străini R. Moldova pentru găzduirea refugiaților și că, spre deosebire de alte primării, nu i-ar oferi nici ajutoare bugetare dintr-un fond special.
Într-un mesaj acuzator, Ceban a scris pe Facebook la 28 martie că „Primăria Chișinău nu a primit nimic deocamdată”, că banii promiși de guvern rămân deocamdată „pe foaie”. „Nu știu dacă cineva dintre primăriile din țară au primit ceva, dar unde sunt acele tone de produse, avioane și camioane încărcate cu toate cele necesare care au ajuns ca și donații în țara noastră?”, a mai scris primarul Chișinăului.
Secretarul general al guvernului, Dumitru Udrea, responsabil de gestionarea Centrului unic de gestionare a crizei refugiaților, a spus Europei Libere că municipiul Chișinău „a primit și va primi și în continuare ajutor”, dar trebuie să respecte aceleași proceduri ca toate primăriile. „Nu avem nicio comandă plasată de centrele din municipiul Chișinău care să nu fi fost soluționată”, a spus Udrea.
Guvernul, a explicat Udrea, a creat două instrumente prin care sprijină autoritățile publice locale în criza refugiaților:
- pentru împărțirea între primării a resurselor bugetare dintr-un fond special;
- pentru repartizarea ajutoarele umanitare venite din străinătate.
Autoritățile locale trebuie să prezinte o solicitare într-un sistem computerizat, în cazul bunurilor, sau un deviz de cheltuieli, în cazul solicitării de fonduri.
Secretarul de stat Udrea a spus că fondurile se repartizează fie în baza unor devize de cheltuieli prezentate de fiecare autoritate publică locală, fie în baza unor facturi pentru mărfuri și servicii deja plătite de autoritățile locale. Guvernul a alocat bani pentru refugiați autorităților autorităților locale de două ori, pe 15 și pe 25 martie. „Pentru municipiul Chișinău au fost alocate 9 milioane 550 de mii de lei. Așteptăm sfârșitul lunii, de îndată ce vom primi actele confirmative pentru cheltuielile suportate, vor fi rambursate” a spus Udrea Europei Libere Dumitru Udrea.
În cazul ajutoarelor umanitare, acestea sunt stocate la două depozite separate. Într-un depozit din localitatea Vatra, se acumulează ajutoare donate de guverne și organizații din străinătate. „De la Vatra au fost repartizate până acum peste 60 de loturi de ajutoare, în baza solicitărilor care vin de la fiecare primărie”, spune Udrea.
Un alt depozit se află pe teritoriul întreprinderii Moldovafilm din Chișinău. Aici, se adună „ajutoarele de la cetățeni și diaspora și care nu au o destinație sau un adresat concret”. „La fel, în baza solicitărilor pe care le recepționăm, inclusiv prin platformele gestionate de echipa de voluntari, aceste ajutoare ajung sau la refugiații plasați în familii, sau la autoritățile locale”, explică secretarul general al guvernului.
Pentru accesarea ajutoarelor, guvernul a creat platforma digitală uahelp.md.
„Din momentul în care se plasează solicitarea, în două zile aceste bunuri sunt livrate. În cazul municipiului Chișinău, nu știu câte solicitări au existat, dar cu siguranță nu avem la această etapă vreo comandă plasată de centrele din municipiul Chișinău care să nu fi fost alocată,” a mai spus oficialul guvernamentale Europei Libere.
Invazia rusească din Ucraina a pus în dificultate politicienii pro-ruși de la Chișinău, care nici nu puteau saluta invazia, nici nu o puteau condamna deschis.
Când autoritățile guvernamentale, care au condamnat invazia, au anunțat că primesc cu brațele deschise refugiații din Ucraina și că le vor oferi tot sprijinul, lupta politică internă s-a mutat pe acest teren.
În timp ce a oferit și el sprijin refugiaților, primarul Ion Ceban a vorbit, la fel ca și fostul președinte și lider socialist Igor Dodon, și despre „comportament infracțional” de care ar da dovadă unii. Guvernul și președinta Maia Sandu au condamnat imediat ceea ce au numit o „campanie de denigrare deliberată” contra refugiaților.
Guvernul a scos din gestiunea primăriei principalul centru pentru refugiați din Chișinău, cel de la Moldexpo, spunând că trebuie gestionat mai bine. Acest centru era vizitat cel mai des de musafiri străini de rang înalt, ca șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, cu care primarul Ceban își făcea poze.
Disputa a continuat la sfârșitul săptămânii trecute, când Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a cerut închiderea unui alt centru de refugiați din subordinea primăriei, cel găzduit într-un imobil al spitalului TBC. Imobilul a fost folosit în timpul pandemiei pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, dar a fost transformat de municipalitate în centru pentru refugiați ucraineni.
„Am fost sesizați pe 5 martie de asociațiile romilor că în centrul dat sunt preponderent cazate persoane de etnie romă refugiate din Ucraina”, a spus Avocatul Poporului, într-o declarație pentru Europa Liberă, sugerând că poate fi vorba de discriminare.
Panico a vizitat centrul pe 7 martie, dar spune că nu a putut primi răspunsuri la o serie de întrebări, inclusiv cine a autorizat deschiderea acestui centru într-o clădire folosită pentru tratarea bolnavilor de covid și de ce sunt plasate aici anume persoane de etnie romă. „Am dorit să eliminăm criteriul de discriminare, dar nu am primit răspunsuri la toate aceste întrebări”, a mai spus Avocatul Poporului.
Boris Gîlca, șeful Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău, a apărat însă deschiderea centrului. El a spus Europei Libere că a fost o soluție atunci când valul de refugiați din Ucraina era imens, iar capacitățile R. Moldova de găzduire erau încă limitate.
Gîlcă a dezmințit că ar fi existat riscul îmbolnăvirii refugiaților de COVID-19 sau TBC, a criticat „interpretările” Avocatului Poporului și a afirmat că acest centru urma să fie închis oricum, de la 1 aprilie, conform unei decizii a municipalității, pentru că valul de refugiați a mai scăzut.
