La rândul lor, liderii internaționali au continuat să solicite Yerevanulu încetarea imediată a luptelor cu forțele azere asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabakh.
Există îngrijorări că luptele asupra teritoriului disputat ar putea deveni un război complet între cele doua țări din Caucazul de Sud și ar putea atrage și puterile regionale Rusia și Turcia - care este membră a NATO.
Ministerul Afacerilor Externe de la Erevan afirmă în declarația sa de vineri că salută apelul comun de ieri al Franței, Rusiei și Statelor Unite - așa-numitul grup Minsk care mediază acest conflict, pentru încetarea imediată a ostilităților între forțele armene si azere pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach, enclava armeana din Azerbaijan.
Franta, Rusia si Statele Unite au cerut, de asemenea, liderilor din Armenia și Azerbaidjan să „se angajeze fără întârziere la reluarea negocierilor de fond, cu bună-credință și fără condiții prealabile, sub auspiciile copreședinților Grupului Minsk OSCE”.
„Salutăm faptul că co-președinții grupului Minsk la nivelul liderilor lor au reacționat la utilizarea forței în zona de conflict din Nagorno-Karabakh, printr-o condamnare puternică", se arată în declarația ministerul armean de Externe. „Armenia rămâne angajată în soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabakh ... suntem pregătiți să ne angajăm cu țările copreședinte ale Grupului Minsk OSCE pentru a restabili un regim de încetare a focului bazat pe acordurile din 1994-1995", se mai arată în declarație. Hikmat Haciyev, consilier al afacerilor externe al președintelui azer, a declarat reporterilor că, dacă Armenia „dorește să vadă sfârșitul acestei escaladări a situației”, „trebuie să pună capăt ocupării sale” din Nagorno-Karabakh.
Atit autoritatile azere cit și cele armene au anuntat aproape 200 de decese, inclusiv mulți civili, în ciocnirile grele din ultimele zile în care sunt folosite tancuri, elicoptere și sisteme de rachete multiple de-a lungul multor linii de contact care separă forțele etnice armene care controlează Nagorno-Karabakh de trupele azere.
Kremlinul a declarat că președintele rus Vladimir Putin a vorbit astazi la telefon cu premierul armean Nikol Pașinian și că „a insistat asupra necesității de a opri imediat ostilitățile și de a relua eforturile politico-diplomatice” pentru a soluționa disputa în conformitate cu apelul Grupului Minsk.
Ambii politicieni „au fost de acord să continue contactele în diferite formate”, a spus Kremlinul.
Putin și Pașinian și-au exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la relatarile despre presupuși luptătorii străini aflați în „zona de conflict” , se mai arata in declarația Kremlinului.
Armenia și Rusia au susținut anterior că Turcia ar fi trimis luptători sirieni în Azerbaidjan, ceea ce Ankara și Baku au negat.
Observatorul sirian pentru drepturile omului, cu sediul în Marea Britanie, declarase la 30 septembrie, că a documentat moartea unui „luptător sirian al fracțiunilor sprijinite de turci în Azerbaidjan” în timpul luptelor și că până astăzi cel puțin 28 de rebeli sirieni au fost uciși în luptele azero-armene.
Avem nevoie urgentă de detensionare a situației
Liderii europeni au discutat despre ciocnirile din regiune și cer încetarea focului cât mai curând posibil, a declarat cancelara Germaniei Angela Merkel, după summitul de vineri al Uniunii Europene. Acelasi mesaj a fost transmis răspicat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen: „Despre Armenia și Azerbaijan pot să spun doar că avem nevoie urgentă de detensionare a situației și că nu poate exista o soluție militară pentru un amestec extern.”
Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian i-a avertizat mai devreme pe omologii săi azeri și armeni împotriva riscurilor unei „internaționalizări” a conflictului și că eșecul de a opri luptele va „aduce riscul unei escaladări ce nu va mai putea fi controlată”.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan spusese joi că țara sa va continua să ofere „toate tipurile de sprijin” Azerbaidjanului și a criticat Grupul de la Minsk pentru că nu a reușit să rezolve de atâta timp disputa asupra regiunii Nagorno-Karabakh.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
„Având în vedere că Statele Unite, Franța și Rusia, în calitate de copreședinți ai grupului Minsk din cadrul OSCE, au neglijat problema timp de aproape 30 de ani, nu este acceptabil ca aceștia să ceară încetarea focului în fața evoluțiilor negative de astăzi", Erdogan a spus parlamentului de la Ankara. El a cerut „ocupanților” armeni să părăsească mai întâi teritoriul disputat.
Israelul a furnizat Azerbaidjanului arme in valoare de aproximativ 825 milioane dolari între 2006 și 2019, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI),
Aceste exporturi includeau drone, muniții, rachete antitanc și un sistem de rachete sol-aer.
Eventuala implicare mai mare a Turciei în acest conflict este urmărită îndeaproape de Rusia care susține și in Libia și Siria forțe diferite aflate în conflict fața de Turcia. Și Uniunea Europeana urmărește cu atenție rolul Turciei în acest conflict reînnoit.
După prima zi a summitului liderilor UE, președintele Franței Emanuel Macron a acuzat din nou Turcia că a trimis „jihadiști” sirieni în Azerbaidjan și a cerut NATO să ia o atitudine față de actiunile Turciei, care este membră a aAlianței.
„Răspunsul Franței este de a cere Turciei explicații ", a declarat liderul francez.
La Bruxelles, liderii UE au fost de acord să amenințe Turcia cu eventuale sancțiuni cu privire la forajul de gaze în apele cipriote și disputele maritime cu Grecia .
Franța are pozitii contrare Turciei și în conflictul din Libia, unde Ankara a sprijinit militar guvernul susținut de ONU, în timp ce Franța susține forțele generalul rebel Halifa al Ghawil.
Rusia este printre cei mai mari furnizori de armament atât pentru Azerbaidjan, cât și pentru Armenia. De asemenea, are o bază militară în Armenia.
