Linkuri accesibilitate

UE adoptă sancțiuni împotriva Belarus, Lukașenka nu este vizat direct


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea summit-ului UE de la Bruxelles, 1 octombrie 2020

Summitul european special care are loc  pe 1 – 2 octombrie, în Bruxelles, summit organizat de președintele Consiliului UE Charles Michel, e dedicat «relațiilor externe», în primul rând haoticelor și imprevizibilelor relații ale UE cu Ankara.

Actualizare, vineri 2 octombrie:

După ore în șir de negocieri, joi noaptea târziu, liderii Uniunii Europene au căzut de acord să impună sancțiuni împotriva unui grup de circa 40 de oficialități belaruse, considerate responsabile de falsificarea alegerilor prezidențiale din 9 august și de reprimarea violentă a participanților la protestele antiprezidențiale care au urmat.

Pachetul de sancțiuni a fost adoptat în cursul nopții, după ore de negocieri blocate mult timp de Cipru, care la rândul său cerea sancțiuni împotriva Turciei, într-o dispută privind apele teritoriale.

Pentru moment, Alexandr Lukașenka, președintele contestat al Belarus, nu se află pe lista de sancțiuni dar ar putea fi adăugat ulterior, au asigurat diplomați europeni.

--------------------------------------

Summitul trebuia să aibă loc săptămâna trecută, dar a fost amânat cu o săptămână deoarece Charles Michel a trebuit să intre în carantină, la Bruxelles, ca o măsură de precauție, în urma îmbolnăvirii cuiva din anturajul său.

Se vor discuta, așadar, în primul rând relațiile cu Turcia, implicarea acestei țări în Karabah și cererea Greciei și Ciprului de impunere a unor sancțiuni europene Turciei, sancțiuni similare cu cele impuse Rusiei de la ocuparea Crimeei, în 2014, încoace.

Ciprul (sprijinit de Grecia) chiar practică un soi de șantaj cu asta, cele două țări blocând până acum decizia comună de a se impune sancțiuni regimului lui Aleksandr Lukașenko de la Minsk dacă UE nu impune sancțiuni și Turciei.

Charles Michel are însă ambiții foarte mari, iar scrisoarea de invitație adresată celor 27 de lideri spune că se va mai discuta și «locul Europei în lume și capacitatea noastră de a ne șlefui destinul». Pe agendă mai sunt relațiile cu China (care se vor discuta vineri), soarta opozantului rus Aleksei Navalnîi și relațiile UE cu regimul lui Aleksandr Lukașenko.

Summitul UE și o problemă de ego

Tocmai asta reproșează unii, de pildă corespondentul la Bruxelles al cotidianului francez Libération, Jean Quatremer: acest summit extraordinar, dorit doar de Charles Michel, ar fi putut să aibă loc prin teleconferință, sau, dacă se considera că într-adevăr liderii trebuie să călătorească la Bruxelles în plină pandemie, conducerea discuțiilor putea fi încredințată Angelei Merkel, gazdă perfectă și a cărei țară asigură în acest moment președinția UE. Asta, cu atât mai mult cu cât peste două săptămâni va avea loc un nou summit la Bruxelles, cel obișnuit de toamnă, 15-16 octombrie.

Aici însă, scrie jurnalistul de la Libération, a intervenit ego-ul lui Charles Michel, fost premier belgian. El a preferat să-și impună asupra celorlalți lideri puterea și responsabilitatea de președinte al Consiliului UE, chemându-i la Bruxelles pentru o conferință prezidată de el, abia ieșit din carantină, într-o sală în care pot intra 335 persoane.

Relațiile cu „sultanul” Erdogan

Relațiile cu Turcia lui Recep Tayyip Erdogan vor domina în seara aceasta, singurul moment la care va participa Emmanuel Macron, care, nevoit să se întoarcă în Franța, nu vas fi prezent și vineri. Macron va fi reprezentat de Angela Merkel. Turcia este un partener esențial al Europei, având pe teritoriul său circa 4 milioane de refugiați din Siria și alte țări ale Orientului Apropiat, pe care îi împiedică (contra plată din partea UE) să se repeadă spre Europa.

Pe de altă parte, Ankara s-a tot amestecat militar în Siria și Libia, provocând pentru asta ciocniri verbale între Macron și Erdogan.

Karabah: „Grădina Neagră”

Activismul turc s-a extins recent și la Nagorno-Karabah. Karabah (»Grădina Neagră”, în turco-persană), regiunea autonomă armeană din Azerbaidjan, în sudul Caucazului: Franța denunță prezența în regiune a unor mercenari aduși de Turcia din Siria și Libia.

Franța are un mare interes în zonă, dintr-o lungă solidaritate culturală cu Armenia. Este, de altfel, ceea ce îi reproșează Macron lui Erdogan. După schimburile acrimonioase de replici pe care le-au avut cei doi în legătură cu intervenția turcă în Libia și activitatea sa în Mediterana de est, unde Turcia forează în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului, Erdogan îi reproșează la rândul său acum lui Macron că e părtinitor în conflictul din Karabah (despre care am mai scris ieri).

Sancțiuni contra lui Lukașenko?

Una din temele discuțiilor care fac ca toți ochii să fie îndreptați asupra UE este chestiunea sancțiunilor împotriva lui Lukașenko și a reprezentanților puterii de la Minsk. Printre secretele culiselor europene este și acela că nimeni n-a fost în realitate convins de eficacitatea „guvernului în exil” pus pe picioare de Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, și asta cu toate că Macron a întâlnit-o deja la Vilnius, iar Angela Merkel a spus la rândul său că o va întâlni.

Concluziile summitului, care sunt deja gata, cu atât mai mult cu cât Macron nu va fi prezent vineri, constată că UE “nu recunoaște” rezultatul alegerilor bieloruse recente, dar textul încă vorbește despre “autoritățile” de la Minsk și nu numește opoziția, Comitetul de Coordonare din Bielorusia, ca fiind un interlocutor, ci cere doar „un dialog național complet”.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Recommended

XS
SM
MD
LG