Bombardarea infrastructurii feroviare din Ucraina, distrugerea depozitelor ucrainene de arme și așa-numitul „război al podurilor”, toate au fost precedate de un adevărat război al replicilor, care s-a concentrat pe două întrebări: sunt livrările de armament din Occident o țintă legitimă pentru forțele ruse?, și - a intrat de fapt (chiar dacă nu de jure) NATO într-o confruntare directă cu Rusia, mărind aproape săptămânal livrările de armament și sprijinul logistic către ucraineni?
La începutul săptămânii trecute, ministrul rus de externe Serghei Lavrov avertiza că livrările de armament occidental către Ucraina înseamnă că NATO este „în esenţă, implicată în război cu Rusia”, iar Moscova consideră aceste arme ca fiind ţinte legitime.
Replica a venit imediat de la Londra. O zi mai târziu, ministrul britanic al forțelor armate James Heappey a declarat într-un interviu pentru BBC că este „pe deplin legitim” ca Ucraina să lovească ținte în Rusia folosind arme furnizate de Marea Britanie.
Schimbul de replici a continuat. Miercuri, 4 mai, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a repetat avertismentul că Moscov va considera echipamentele NATO care sosesc în Ucraina drept o țintă legitimă pentru atacuri, potrivit agenției RIA, citată de CNN.
Mai mulți comentatori militari citați de Associated Press remarcau în primul rând că schimbul de replici este între Rusia și țările occidentale care sprijină Ucraina, și are în centru, echipamentul militar NATO trimis Ucrainei. Bombardate sunt însă căile ferate, gările, șoselele și depozitele de armament și de cereale ucrainene.
Marți, rachete rusești au lovit mai multe locații din vestul și centrul Ucrainei, atacuri despre care oficialii ucraineni au spus că aveau ca țintă infrastructura de transport. Pentagonul a insistat că fluxul de arme nu a fost încetinit în mod semnificativ.
Atacurile aeriene rusești de marți au lovit șase gări din centrul și vestul Ucrainei, dar și substații electrice și de alimentare cu apă.
Unele atacuri recente s-au concentrat pe Liov și regiunea adiacentă. Situat în vestul Ucrainei la doar 80 de kilometri de granița cu Polonia, țară NATO și membră în Uniunea Europeană, Liov este atât o poartă importantă de intrare pentru armele furnizate de NATO, cât și una de ieșire pentru sutele de mii de refugiați ucraineni.
La începutul săptămânii, trupele rusești au lansat un nou atac cu rachete asupra podului peste estuarul Nistrului din regiunea Odesa, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației regionale de stat din Odesa, Serhi Bratciuk.
O rachetă de croazieră rusă a lovit, de asemenea, un hangar din Odesa, unde ar fi fost depozitate drone turcești Bayraktar TB2, precum și rachete și muniții din Statele Unite și Europa, potrivit Ministerului rus al Apărării.
La fel ca Lvov, până acum Odesa a fost lovită doar sporadic de rachetele rusești, deși importanța sa strategică este mult mai mare, dacă ofensiva Rusiei are ca țintă crearea unei punți terestre între Donbas, în est, și peninsula Crimeea, anexată abuziv în 2014, și mai departe, în lungul coastelor Mării Azov.
La începutul invaziei, când spera într-o victorie rapidă, Rusia părea să fi cruțat în mare parte sistemul de căi ferate, pentru că intenționa să-l folosească pentru mutarea de trupe și echipament militar în toată Ucraina, apreciază experții militari. „Acum că știu că nu vor mai avea nevoie de el [sistemul de căi ferate, n.red.], îl distrug pentru a împiedica alimentarea trupelor ucrainene”, spune generalul francez în rezervă Dominique Trinquand, citat de Associated Press.
Alți experți remarcă faptul că Rusia în continuare nu pare să vrea să distrugă sistemul de căi ferate, ci numai să-l paralizeze. Motiv pentru care folosește rachete de mare precizie.
„Așa, nu-i vor opri pe ucraineni, dar îi vor încetini”, crede Frank Ledwidge, un fost ofițer de informații militare britanice. Aceste atacuri, spune el, au și scopul de a submina moralul ucrainenilor. „Este ca și cum le-ai spune: nicăieri nu sunteți în siguranță, armata nu vă poate proteja, sunteți la cheremul nostru”.
La Washington, purtătorul de cuvânt al Pentagonului nu a părut impresionat nici de intensificarea atacurilor rusești aspra infrastructurii feroviare, nici de eficiența lor.
„Capacitatea lor de lovi țintele dorite e mai mult decât dubioasă”, a spus John Kirby, și asta „de la începutul războiului”. Motiv pentru care, „fluxul [de arme occidentale] în regiune continuă într-un ritm incredibil”. Mai ales că livrările se fac pe mai multe rute alternative, care sunt schimbate mereu.
Un oficial militar ucrainean vedea chiar în această intensificare a atacurilor asupra infrastructurii o confirmare a succesului strategiei occidentale de a mări substanțial ajutoarele militare. „(...) armele occidentale și experiența de luptă ucraineană combinate sunt aproape imbatabile” comenta oficialul ucrainean, citat de The Guardian.
Vorbind marți în timpul unei vizite la o fabrică de semiconductori care produce cipuri pentru sistemul de rachete Javelin, președintele american Joe Biden a spus: „Acest război nu va fi ieftin, dar cedarea în fața agresiunii rusești ar fi și mai scumpă”.
