Linkuri accesibilitate

Confruntare SUA-Rusia pe tema violențelor extremiste din Africa


Această fotografie nedatată și distribuită de armata franceză arată mercenari ruși urcând la bordul unui elicopter în nordul Mali

Statele Unite au acuzat marți contractorii militari ruși susținuți de Kremlin că se amestecă în afacerile interne ale țărilor africane

Imixtiunea mercenarilor ruși sporește „probabilitatea ca extremismul violent să se intensifice” în regiunea Sahel, care se confruntă cu atacuri tot mai multe și cu deteriorarea securității, susțin oficialii occidentali, în vreme ce Rusia neagă această acuzație.

Adjunctul ambasadorului SUA, Richard Mills, a atacat dur gruparea rusă Vagner (Wagner) în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU privind Africa de Vest și regiunea Sahel, acuzându-i pe mercenarii înrolați în cadrul acestei grupări paramilitare că jefuiesc țările de resursele lor, comit abuzuri împotriva drepturilor omului și pun în pericol siguranța și securitatea forțelor de menținere a păcii și a personalului ONU.

Isis Jaraud-Darnault, consilieră politică a Franței pe lângă ONU, s-a făcut ecoul lui Mills, afirmând că strategia folosită de mercenarii Vagner s-a dovedit „total ineficientă în combaterea terorismului”. Ea a adus în discuție impactul „nefericit” și devastator al activității grupării, desele încălcări ale drepturilor omului, inclusiv presupusa ucidere a peste 30 de civili în Mali, precum și jefuirea resurselor naturale.

Adjunctul ambasadorului britanic la ONU, James Kariuki, a citat deteriorarea securității în special în Mali, Burkina Faso, Nigeria și în bazinul lacului Ciad, precum și teama că instabilitatea se va extinde în țările de coastă din Africa de Vest. „Nu puteți ignora rolul destabilizator pe care gruparea Vagner îl joacă în regiune. Ei fac parte din problemă, nu din soluție", a declarat el în fața consiliului.

Gruparea Vagner recidivează

Nu e prima dată când Franța acuză Rusia de imixtiune în Republica Centrafricană și în Mali, arătând cu degetul către gruparea paramilitară a „bucătarului lui Putin”, cum i se mai spune lui Evgheni Prigojin. A făcut-o și la finalul anului 2021, când Emmanuel Macron ar fi vrut să implice direct NATO pentru a soluționa aceste dezechilibre și interferențe. Însă protestul de atunci venea într-o perioadă nepotrivită.

Rusia anunțase pe 18 octombrie că își închide misiunea diplomatică de pe lângă NATO astfel că Alianța Nord Atlantică nu mai avea nicio pârghie directă pentru a influența în vreun fel Moscova. Și, pe măsură ce Franța se retrăgea din Mali, în urma puciului din luna mai 2021, noul regim pucist din Bamako (Mali) a început să recurgă la mercenarii ruși din compania Vagner, deja implicați în Libia, pentru a lupta împotriva jihadiștilor.

Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Anna Evstigneeva, a respins încercările „de a denigra asistența rusă” nu doar în Mali, unde Moscova a încheiat un acord bilateral pentru a ajuta guvernul de tranziție, ci și în alte țări din Africa.

„Unele țări au acreditat din nou ideea că Rusia ar jefui și tâlhări resursele Africii, permițând amplificarea amenințării teroriste pe continent”, a subliniat ea, acuzând aceste națiuni nenumite că fac același lucru „în întreaga lume și în Africa”, în special în Libia vecină, care a destabilizat întreaga zonă.

„Acuzațiile la adresa Rusiei sunt pur și simplu uimitoare, depășește limitele bunului simț” și subminează liderii africani care încearcă să își rezolve propriile probleme și să decidă cu cine vor să coopereze, a mai spus ea.

Evstigneeva a făcut aceste aprecieri fără a pomeni grupul Vagner. Grupul este condus de un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Evgheni Prigojin, iar mercenarii săi sunt acuzați de țările occidentale și de experții ONU de numeroase abuzuri în domeniul drepturilor omului în întreaga Africă, inclusiv în Republica Centrafricană, Libia și Mali.

Giovanie Biha, șeful adjunct al Biroului ONU pentru Africa de Vest și Sahel, a declarat în fața Consiliului că „insecuritatea s-a deteriorat, din nou, pe teritorii extinse ale regiunii”, din cauza activității grupărilor armate, extremiștilor violenți și rețelelor criminale. Ca urmare, a spus ea, peste 10 mii de școli din Sahel au fost închise, lăsând milioane de copii fără educație și aproape șapte mii de centre de sănătate au fost desființate.

Foamea, un pericol la fel de mare ca acela al violențelor armate

Grupurile armate se luptă pentru supremație și controlul resurselor, a spus ea, iar Sahelul central se confruntă cu „niveluri fără precedent de probleme de securitate și cu provocări umanitare, instabilitate socio-politică, agravate și mai mult de impactul schimbărilor climatice și cu insecuritatea alimentară care a fost exacerbată de conflictul din Ucraina". Ea a adăugat că atacurile din ce în ce mai numeroase din țările situate de-a lungul golfului Guineea amenință arterele de transport către țările fără ieșire la mare din nord.

Potrivit ultimului raport al secretarului general Antonio Guterres, publicat săptămâna aceasta, peste 18,6 milioane de persoane din regiune se confruntă cu „insecuritate alimentară severă”, o creștere de 5,6 milioane de la sfârșitul lunii iunie 2022, Burkina Faso, Niger și Nigeria fiind cele mai afectate. Iar aproximativ 6,3 milioane de persoane sunt strămutate în regiunea Sahel, o creștere de 300.000 de persoane din iunie.

Evstigneeva, din partea Rusiei, a declarat că Moscova împărtășește îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de amenințări teroriste din regiune, la conflictele interetnice și intercomunitare în curs de desfășurare, la crima organizată, la traficul de droguri și la uciderea unui număr mare de civili de către luptători în a doua jumătate a anului 2022.

Ea a subliniat retragerea forțelor franceze de combatere a terorismului și a grupului operativ militar european Takuba aflat sub comanda lor la 30 iunie, spunând că nu a fost convenită cu guvernul de tranziție din Mali și că are "un impact negativ" asupra situației de securitate pe termen scurt.

„Cu toate acestea”, spune ea, „ se înregistrează deja unele progrese", iar Rusia oferă Mali „asistență adecvată”.

Mills, adjunctul ambasadorului american, a afirmat că Statele Unite sunt profund îngrijorate de criza de securitate, umanitară și politică din Sahel, care provoacă „o creștere dramatică a forței și influenței extremismului violent”.

Pentru a fi rezolvată, această problemă necesită „o soluție de guvernare democratică", a spus el. „Suntem, de asemenea, foarte îngrijorați de regresul democratic din întreaga regiune și îndemnăm la revenirea unor guverne alese în mod democratic și conduse de civili.”

Ultimul val de lovituri de stat din Africa de Vest a început în Mali în 2020, urmat de un altul în Guineea în 2021 și apoi în Burkina Faso în ianuarie 2022.

Omar Alieu Touray, președintele comisiei grupului regional vest-african ECOWAS, a declarat în fața consiliului că este încântat să raporteze că tranziția către esențialele alegeri democratice din cele trei țări este „în curs de desfășurare”, urmând ca votul să aibă loc în următorii doi ani.

Previous Next

XS
SM
MD
LG