Linkuri accesibilitate

Constantin Cojocaru: Descentralizare până la capăt!


Primăria din Edineț

La 1 februarie este marcată Ziua autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală.

Sărbătoarea a fost instituită în 2012 la inițiativa Congresului Autorităților Locale din Moldova pentru recunoașterea importanței valorii persoanelor care activează în domeniul APL, necesitatea asigurării autonomiei locale în procesul de edificare și consolidare a statului democratic, dar și pentru a aprecia rolul reprezentanților autorităților publice locale în soluționarea problemelor cetățenilor și dezvoltarea social-economică a țării. Constantin Cojocaru este la al patrulea mandat de primar al municipiului Edineț. Edilul a fost prezent luni la semnarea Acordului privind edificarea și dezvoltarea parteneriatului între președintele Republicii Moldova și Congresul Autorităților Locale.

Constantin Cojocaru: Descentralizare până la capăt!
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:51 0:00
Link direct

Constantin Cojocaru: „Avem chiar și o întâlnire la președinție să vedem ce facem, pentru că este Ziua alesului local, ziua de 1 februarie este decretată Zi a alesului local. E o zi mai specială și pe această cale chiar vreau să felicit colegii, pe toți cei implicați în dezvoltarea comunităților, pentru că sunt deosebiți.”

Europa Liberă: Cât de dependentă este situația la nivel local de situația la nivel național?

Constantin Cojocaru: „În general, totul este interdependent, pentru că nu poți să te dezvolți la nivel local dacă lucrurile nu merg bine la nivel central, dar, în general, noi, primarii, funcționarii locali încercăm de fiecare dată să găsim anumite posibilități de ieșire din situație. Dacă e să vorbesc de Edineț, noi încercăm să găsim diferite formule care nu sunt specifice Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ca de exemplu...

Constantin Cojocaru: „Am s-o iau pe domenii. La Edineț avem așa-numitul taxi social, pe care nu-l are nimeni în Republica Moldova și dacă în Moldova cu taxiul merg oamenii înstăriți, la Edineț merg cei săraci sau cei cu deficiențe locomotorii. E un serviciu al primăriei care deservește oamenii cu dizabilități și adresarea pentru acest serviciu e doar în aria primăriei, la instituțiile de primă necesitate – farmacie, spital, policlinică, cadastru, magazine și primărie – o dată la trei zile, ca să nu se facă abuzuri. Tot pe domeniul social avem un serviciu de spălătorie socială, unde 150 de beneficiari lunar profită de frizerie fără plată, de spălarea a ceea ce au necesar bătrânii la domiciliu, dar și de două ori pe săptămână sunt hrăniți la domiciliu, lucru pe care îl face o asociație obștească de aici din zonă în parteneriat cu Primăria Edineț. Asta-i pe domeniul social.

Noi la Edineț am deschis un parc industrial pe domeniul economic, pentru că am avut și o întrunire cu primarii anume pe acest domeniu, avem rezidenți astăzi atât din spațiul estic, cât și din spațiul vestic. Avem un rezident care colectează deja peste 60 la sută din merele din Republica Moldova, le prelucrează aici și totul merge la export. Exportul se face în spațiul european și peste Ocean, ei exportă extrasul din mere, sucul, și ceea ce este specific fabricii de la Edineț e că exportă aroma mărului, care se folosește în industrie. La fel chiar recent a venit un rezident din Marea Britanie, care face cablaje, și nu cablaje pentru mașini, cum de obicei se face în Republica Moldova, ci cablaje pentru mașinile tehnologice, care fac strunguri electronice speciale, care vor fi făcute aici, la Edineț, este o companie din Țara Galilor, Marea Britanie. Pe domeniul cultural facem o revistă de cultură și civilizație, în felul acesta ținând aprinsă făclia elementului cultural, organizăm o tabăra de creație de pictură care a ajuns deja la a XX-a ediție și o tabăra de creație de sculptură la a doua ediție. De asemenea, o universitate populară de vară, cam cum făcea la Vălenii de Munte pe timpuri Nicolae Iorga se face și la Edineț, unde scoatem din anonimat o personalitate din zonă care a decedat și alta care este în viață. Deja suntem la a cincea ediție și aici. Încercăm să găsim formule adeseori nestandarde, dar care aduc plusvaloare comunității și cred că și cei de la centru au ce învăța de la periferie.”

Europa Liberă: Ați putea să ne spuneți, totuși, care sunt vulnerabilitățile activității administrației publice locale?

Constantin Cojocaru: „E necesar de a insista mai mult pe descentralizarea până la capăt. Ce ar fi însemnat o descentralizare? Noi rămânem în esență ca țară cu viziuni de sus în jos, verticala puterii vine de sus în jos. Ca să conștientizăm mai puțin că orice putere, fie ea de centru, fie cea locală, ea urmărește scopul ca cetățeanul să se simtă cel mai bine. Și iată atunci când va fi descentralizat elementul financiar, pe de o parte, toate fondurile naționale de diverse tipuri pe care noi le politizăm în mare parte, Fondul Național de Dezvoltare Regională, Fondul Ecologic, Fondul de Investiții Sociale și alte fonduri care mai sunt, pentru că la noi se mai face și sub diferite programe șmecherii la nivel de centru numai ca să avem influență politică în teritoriu. Iată când lucrurile acestea vor veni per capita, per locuitor, tocmai atunci se vor dezvolta și comunitățile consecutiv, cam în aceeași formă și resursele vor veni mai mult în teritoriu decât să rămână a fi concentrate la centru.”

Europa Liberă: Cine și ce ar câștiga dacă ar exista o depolitizare a administrației publice locale?

Cetățenii deja se distanțează de politic și pun accentul pe elementul gospodăresc

Constantin Cojocaru: „Depolitizarea până la capăt practic este imposibilă, pentru că primarii la sigur că vin pe filiera anumitor partide politice, dar m-am convins, mai ales în ultimul meu mandat, că sunt la al patrulea mandat deja, că înșiși cetățenii au încercat să se distanțeze de politic prin faptul că deja din cele 32 de municipalități și centre raionale, șase primari sunt independenți, acolo unde influența politică încă rămâne foarte și foarte importantă. Eu vorbesc de Edineț, Strășeni, Ialoveni, Cahul, Ștefan Vodă, Ungheni – toate astea sunt comunități care preponderent sunt bune comunități în Republica Moldova și practic sunt aleși primari independenți. Asta vorbește despre aceea că cetățenii deja se distanțează de politic și pun accentul pe elementul gospodăresc, atitudinal al personalităților ca atare. Mai sunt și elemente rudimentare în unele centre raionale care adeseori cred mințirilor de moment, dar de lucrurile astea deja mi se pare că în Republica Moldova încetul cu încetul lumea se distanțează.”

Europa Liberă: Pe umerii primarilor rămân o sumedenie de probleme. Iată, cum reușiți Dvs., de exemplu, să îmbunătățiți infrastructura, să opriți exodul, să creați locuri de muncă? Chiar dacă nu neapărat ține de primar, dar lumea așteaptă ca primarul să se implice în rezolvarea acestor probleme.

Constantin Cojocaru: „Din cei 26 de lucrători care sunt în Primăria Edineț, fiecare are însărcinarea ca în fiecare an să ia în vizor un proiect nemijlocit pe o anumită dimensiune. Proiectul de dezvoltare economică despre care am zis că este în Edineț luând bugetul cu opt milioane de lei și aducându-l acum la peste 60 de milioane, asta vorbește despre faptul că Edinețul se dezvoltă economic. Noi am reușit să deschidem prin intermediul parcului industrial peste 500 de locuri de muncă, iar un loc de muncă deschis în economie aduce 0,7-0,8 locuri de muncă în celelalte sectoare – comerț, taxi, transport public, frizerie etc., etc. Adică vreo 500 de locuri de muncă deschise în parcul industrial și acum încă vreo 130 vor veni prin firma britanică ne face pe noi să deschidem vreo 700-800 de locuri în Edineț, iar asta vorbește despre faptul că se dezvoltă și Edinețul, și se dezvoltă și localitățile limitrofe. Fabrica de conserve din Edineț, care astăzi are în jur de 200 de lucrători, iarăși locuri deschise de muncă, aduce deschiderea și menținerea locurilor de muncă în satele din împrejurimi, pentru că se cresc foarte multe fructe, în special, mere, prune, cireșe în zonă și practic menține acei țărani din satele învecinate. Nu pot să spun un număr exact, dar este destul de considerabil, întrucât în ultimul timp au fost construite încă vreo cinci frigidere pentru păstrarea fructelor și deja simțim pe alocuri lipsa specialiștilor. La fel, aici, în Edineț, în parteneriat am mai deschis pentru tineri o companie IT care lucrează pentru piața germană, croată, macedoneană. Sunt lucruri care mișcă...”

Europa Liberă: Dar nu am auzit să revină din cei plecați peste hotare la Edineț. Câți sunt plecați?

Constantin Cojocaru: „Avem formată Asociația de Băștinași din Edineț. În baza de date a celor plecați sunt peste 3.200 de cetățeni înregistrați...”

Europa Liberă: Din câți?

Constantin Cojocaru: „Din 20 de mii, dar noi conștientizăm că trebuie să fie și mai mulți. Încercăm și cu ei și avem câteva programe de apropiere, chiar anul acesta am avut un program de revitalizare a unei porțiuni, acolo unde-s tinere familii, 504 familii pe strada Grigore Vieru, unde am revitalizat mai multe elemente din jur nemijlocit cu implicare lor, avem și un program pe domeniul migrației în dezvoltarea locală, noi punem foarte mult accentul pe dezvoltarea economică, unde am investit noi cota-parte de contribuții și consecutiv din proiect un milion de lei, 60 de mii de dolari, adică peste un milion de dolari cum ar reieși, în centrul de business. Edinețul și, în general, nordul republicii se creează impresia că au un spirit antreprenorial puțin mai dezvoltat decât centrul și sudul, chiar dacă nu vreau s-o spun în defavoarea lor, oamenii au o ambiție antreprenorială mai pe potrivă, aș zice.”

Europa Liberă: Dar dacă nu ar exista aceste proiecte, aceste programe cu banii care sunt rezervați din vistieria statului, cum s-ar descurca o primărie?

Un proiect inovativ pe care îl facem acum cu partenerii români cu care avem foarte multe parteneriate pe diverse dimensiuni

Constantin Cojocaru: „Cel puțin la Edineț avem parcul industrial, unde încercăm să aducem mai mulți rezidenți, producători nemijlociți și eu cred că acest lucru va permite Republicii Moldova să meargă înainte, chiar dacă astăzi există și programe de stat, unele programe de stat mai puține poate, dar și programe internaționale nemijlocit de a atrage investiții. Primăria Edineț la acest moment are un program de aprovizionare cu apă și canalizație de vreo 70 de milioane de lei, un proiect în lucru, și cu germanii, și cu noi, cota-parte de contribuție a noastră este de 18 milioane, partea germană vine cu vreo 40 de milioane și restul - de la cetățeni. Un proiect inovativ pe care îl facem acum cu partenerii români cu care avem foarte multe parteneriate pe diverse dimensiuni, deci avem cu Râmnicu Sărat, județul Buzău; cu Târgu Ocna și Onești, județul Bacău; cu Săcele, județul Brașov; cu Alba Iulia etc. Iată chiar luna asta voi merge la Alba, unde vom semna un contract pe un proiect de 4.300.000 de euro, va fi un proiect „smart” pe patru dimensiuni de dezvoltare a Edinețului „smart”, unde vrem să dezvoltăm, în primul rând, un milion din ăștia 500.000 de euro. Din ăștia 4.300.000 sunt ai Alba Iuliei, restul sunt banii noștri, că noi am fost aplicanții. Deci, de un milion de euro schimbăm tot transportul din oraș, unde vom cumpăra autobuze Euro 6 moderne. Jumătate de milion de euro care se duce la Alba Iulia, Alba Iulia va fi pentru noi un model cum să aduci soluții inteligente, patru dimensiuni le avem noi, unul e transport, doi e apă și canalizare - 500.000, 600.000- iluminatul stradal și al patrulea compartiment este e-guvernarea, adică guvernarea electronică. Deci, iată, în bugetul estimativ al nostru vor fi 3.800.000 de euro, e o sumă considerabilă, e practic un buget, chiar mai mult de un buget al primăriei pe un an de zile. Și acesta este doar un proiect. La momentul actual nu se poate să nu fie proiecte, ca noi pe viitorii 10-15 ani înainte în perioada asta de preaderare la spațiul european, în perioada respectivă de preaderare vor fi proiecte pe diverse dimensiuni și sunt, problema este mai mult în ce măsură noi suntem apți și capabili să valorificăm toți acești bani care ni se dau. Lipsa de cadre care cunosc specificul șchiopătează, Primăria Edineț, chiar dacă noi suntem foarte activi, avem șapte-opt proiecte investiționale foarte mari, de milioane de euro, dar mai ales comunele noastre, satele noastre încă foarte mult pierd, pentru că cadrele bune au plecat și încă mai pleacă, dar nu chiar atât de pronunțat cum a fost anterior.”

Europa Liberă: Câte e de ușor să implici populația, pentru că e nevoie și de sprijinul cetățeanului atunci când se implementează un proiect sau altul?

Constantin Cojocaru: „Populația mai tânără se implică mai mult, deja avem câteva proiecte în care să implicăm și comunitatea romă, pentru că nu prea se implica până acum. Avem deja de doi ani un mediator comunitar, noi avem peste 1.600 de romi aici în zonă și am început cu proiecte mici - de 1.000 de euro, de 5.000 de euro și încercăm cu încetul să implicăm și această etnie, pentru că este o etnie mai deosebită în felul ei, sunt 7,5% din ei în Edineț, și încercăm să-i atragem și să-i aducem, să-i implicăm în viața comunitară. Chiar în ultimele două luni am adus pe băncile școlii 20 de tineri, copii de romi, pentru că ei vin, fac un an-doi și pleacă. Încercăm prin diferite formule să-i stimulăm financiar, dar și să-i implicăm. Încă mai avem unele carențe, pentru că mai greu este cu implicarea vârstnicilor...”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG