Linkuri accesibilitate

Curtea Constituțională, chemată să decidă în privința plafonării taxelor locale


Mai multe sesizări depuse la finele anului la Curtea Constituțională trecut vizează bugetele primăriilor locale.

E vorba de sesizarea Platformei DA privind plafonarea taxelor locale și cea a Partidului Democrat și, separat, a doi deputați PAS privind repartizarea a 300 de milioane de lei din bugetul de stat. Între timp, primarii atrag atenția că și-au început anul cu o neclaritate bugetară și că o parte din proiectele de dezvoltare a localităților sunt puse sub semnul întrebării.

Curtea Constituțională, chemată să decidă în privința plafonării taxelor locale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:58 0:00
Link direct

Plafonarea taxelor locale și repartizarea sumei de 300 de milioane de lei din bugetul de stat pentru un număr fix de primării a fost decisă la finele anului trecut, în timpul ședinței-maraton de adoptare a unor legi cu dedicație fățișă, cum au numit-o eufemistic mai mulți comentatori. Una câte una, prevederi din acel pachet de legi sunt contestate acum la Curtea Constituțională, inclusiv plafonarea taxelor locale, dar și anexa 7 din legea bugetului de stat, prin care sunt repartizate 300 de milioane de lei unor primării, o bună parte cu afiliere politică fățișă.

Edilul satului Botnărești din raionul Anenii Noi, Victor Gori, spune că dacă decizia parlamentarilor de a plafona taxele locale va rămâne în vigoare, primarii vor avea practic mâinile legate la elaborarea propriilor bugete. Bunăoară, în prezent, taxa pentru amenajarea teritoriului este de 500 de lei, pe când noile prevederi o micșorează până la 200 de lei. Primarul Victor Gori susține că este corect ca taxele să fie aplicate în funcție de contribuția agentului economic, dar și de pagubele pe care le cauzează activitatea acestuia, prin urmare, este greșit să pui toți antreprenorii „în aceeași oală”:

E clar ca bună ziua că sunt apărați antreprenorii mari

„Noi când am stabilit taxa dată nu am avut nicio obiecție. Agenții economici sunt predispuși chiar să achite maxim posibil în localitatea unde activează, deoarece înțeleg și aspectele negative ale activității pe care o întreprind. Credem că, de fapt, s-a luat în considerare și taxa pentru amplasarea punctului comercial. E clar ca bună ziua că sunt apărați antreprenorii mari cum sunt benzinăriile sau centrele comerciale de prin Chișinău.”

Pentru satul Peresecina, din raionul Orhei, plafonarea taxelor ar însemna sărăcirea bugetului cu 200 de mii lei. Această sumă reprezintă contribuția localității la un proiect de renovare a acoperișului liceului din sat, explică primarul Valentina Buzu. O altă discriminare în raport cu edilii e și așa numita anexă nr 7 la legea bugetului de stat, crede Valentina Buzu.

Anexa prevede repartizarea sumei de peste 300 de milioane de lei către autoritățile locale. Decizia a fost contestată la Curtea Constituțională pentru faptul că Guvernul a lăsat la discreția parlamentului cum să fie alocați banii, iar majoritatea au ajuns către localități conduse de primari socialiști sau ai Partidului Șor.

Valentina Buzu, de la Peresecina, spune că această decizie reprezintă „o palmă” dată cetățenilor care contribuie la bugetul de stat: „Cu toții suntem locuitori ai acestei țări și cu toții ar trebui să beneficiem de sursele din bugetul de stat. Toți peresecenenii la fel contribuie la plata contribuției directe la bugetul de stat și îmi pare rău că parlamentarii noștri au considerat și au împărțit doar pe criterii politice banii. Ar trebui toate localitățile din republică să beneficieze de aceste surse. Da, poate în funcție de mărimea localității și după numărul de locuitori – asta mi s-ar părea echitabil.”

Până la finele acestei săptămâni, Congresului Autorităților Locale din Moldova, care întrunește sute de primării din țară, i s-a cerut formularea unei opinii privind plafonarea taxelor locale și repartizarea celor 300 de milioane din bugetul de stat.

Viorel Furdui, director executiv CALM
Viorel Furdui, director executiv CALM

Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, spune că prin asemenea decizii autoritățile de la centru nu fac decât să atenteze la independența primăriilor locale:

„Aceasta reprezintă, în opinia noastră, o revenire și un regres enorm la practicile anterioare, când resursele naționale, care aparțin tuturor, se repartizează după niște criterii obscure, neclare și creează un mare simț de nedreptate. În plus la aceasta, credem că se discreditează în totalitate parlamentul care acționează în așa mod.”

Directorul executiv al CALM amintește că autoritățile centrale nu sunt la prima încercare de a umbla la buzunarul primăriilor locale. În 2013, Parlamentul de la acea vreme a decis de asemenea să limiteze taxele locale. O analiză de atunci constata că primăria Chișinău pierdea peste 40 de milioane de lei, municipiul Bălți rata venituri de 20 de milioane, iar satele erau lipsite de venituri între o sută și un milion de lei. Mai târziu, decizia a fost anulată de Curtea Constituțională, care a tras concluzia că „prevederile au fost adoptate fără consultarea entităților locale” deci nu au fost conforme normelor constituționale.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG