Pe piețele mondiale prețul petrolului cade, iar consumatorii – inclusiv agricultorii moldoveni - speră să aibă în sfârșit prețuri de benzină și motorină mai mici. Fermierul Constantin Tampiza, ex-ministru al economiei, fost director general al „Lukoil România”, spune însă într-un interviu că seceta și pretul mare la combustibil vor aduce la faliment mai multe afaceri din agricultură.
Europa Liberă: Acum vreo două săptămâni, șeful statului i-a convocat la președinție pe cei mai mari importatori de carburanți din Republica Moldova. Se zice că trei ar fi cei mai mari importatori, ei controlează împreună aproximativ 70-80 la sută din piața petrolieră. Și Igor Dodon le-a cerut acestora să vândă motorină fermierilor la un preț redus în perioada în care se desfășoară lucrările de primăvară. E o veste bună că agricultorii vor procura motorină în perioada lucrărilor de primăvară la un preț redus și cât de redus e acest preț, pentru că unii spun că 1 leu la 1 litru de motorină e prea puțin?
Constantin Tampiza: „A fost prețul la pompă 16,22, astăzi e 15,32, dar dacă îl aduc la tonă, reiese vreo 80 de bănuți, pe când cotațiile față de ziua de 26 (februarie) astăzi s-au schimbat cu 150 de dolari la tonă, adică 2,20.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți că 1 leu e foarte puțin?
Constantin Tampiza: „Foarte puțin! Eu vă dau așa o pildă. Astăzi, cotația e de 349 de dolari la tonă. Știți cu ce preț noi vindem în Moldova, fără impozite? Cu 711! De 2,1 ori mai mult decât prețul internațional!”
Europa Liberă: Cum se explică acest lucru, dle Tampiza?
Constantin Tampiza: „Toți explică prin schimbarea cursului valutar. Bine, eu și cursul valutar în calculul acesta l-am luat în considerare. Eu nu înțeleg, 111% marja, eu nu înțeleg ce cheltuieli. Sigur că-i clar când tu pe traseul de la Chișinău până la Bălți ai 67 de stații, ele trebuie să supraviețuiască. Ei vând câte o tonă și se numesc rentabile. Mă scuzați... Sunt multe, dar ele supraviețuiesc numai de aceea că mențin marja, prețul ridicat.
Noi astăzi în Moldova avem o neglijență totală a principiului concurenței...
Eu îmi aduc aminte când dl Chicu a devenit prim-ministru a atenționat atunci, dacă nu mă înșel, când se discuta problema de introducere a formulei vechi de monitorizare, el a atenționat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și o comisie specială că, dacă voi nu întreprinderi măsurile respective, noi o să introducem măsurile noastre. Eu astăzi cu toată responsabilitatea pot să spun că noi astăzi în Moldova avem o neglijență totală a principiului concurenței. Sunt două tipuri de încălcare a Legii concurenței: primul e atunci când este un singur importator pe piață și el dictează...”
Europa Liberă: Când e un singur monopolist?
Constantin Tampiza: „Da, da, îi monopolist. Și atunci, statul ce face? Nu-i dă voie să aibă mai mult de 35% pe piață.”
Europa Liberă: Venit?
Constantin Tampiza: „Venit. Noi pe piață avem 3 mari agenți: Rompetrol, Petrom și Lukoil. Aceștia sunt cei mai mari, pentru că dacă ne uităm la importurile de carburanți, noi, practic, 98% importăm motorină din România și în jur de 92% de benzină. Înțelegeți, aceștia 3? Eu astăzi îi acuz de așa-numită lege antimonopol nr. 2, care a fost descoperită de englezi.”
Europa Liberă: E o înțelegere de cartel, asta lăsați să se înțeleagă?
Constantin Tampiza: „Da. Adică e mai convenabil pentru 3 companii ca să tacă și să păstreze nivelul mare de preț, decât să meargă o luptă între ei.”
Europa Liberă: Ce ar trebui acum să întreprindă autoritățile statului?
Constantin Tampiza: „Sunt două căi destul de viabile: noi trebuie să limităm factorul uman în reglementări. Eu propun următoarea cale: avem plaț, noi stabilim astfel formula - la intrare în Moldova, la vamă declarați plațul, plus transportul. Bine, putem să dăm 10 dolari la tonă, o primă îi dăm la rafinărie și spunem că se formează prețul pe baza la plaț pe 5 zile, de pildă: 2 zile până la ziua de azi și 2 zile după și stabilim. După asta, adăugăm și celelalte cheltuieli. Asta e prima cale, adică noi deodată impunem rafinăriile din România să ia în considerare plațul și totul unde încalcă luăm de la companiile noastre în buget. Ne luptăm cu asta, altfel nu se poate.
Și după asta să nu mai întrebați de ce merele costă așa de scump...
În afară de asta, trebuie de stabilit niște normative de cheltuieli. Vă spun sincer, la mine în România, iată am dus și Cipru, am dus și Serbia, o stație de alimentare nu putea să aducă venit dacă vindea mai puțin de 5 tone pe zi. Noi avem o grămadă de stații; v-am spus de la Chișinău până la Bălți îs 67 de stații, vând câte 1 tonă, 1 tonă și 200 de litri și toți trăiesc. Explicația-i tare ușoară: unii care nu pot cumpăra la prețul respectiv, sunt așa-numitele benzină și motorină „vfm”, adică „vreau să fiu motorină”, sunt diferite derivate de la motorină, care practic se folosesc ca motorina și au alt preț, și avem și calitate. Și afară de asta, eu îi înțeleg și pe acești mici. Omul a cheltuit o grămadă de bani, dar s-a întâmplat așa că au avansat companiile, ei trebuiau să simtă pericolul acesta, au avansat companiile mari care propun astăzi niște prețuri, dar lor nu le este convenabil, ei mai bine tac, așa, încetișor, las’ agricultorii noștri din Moldova să suporte... Și după asta să nu mai întrebați de ce merele costă așa de scump.”
Europa Liberă: Ce se va întâmpla în agricultură, dacă prețul nu coboară? Pentru că i-am auzit pe țărani văicărindu-se, plângând și deplâng situația că au să lase pământurile în paragină.
Constantin Tampiza: „Mai ales că anul acesta agricol este destul de vulnerabil, n-avem precipitații, am avut precipitații doar la nivel de 20% față de anul trecut. A plouat zilele acestea și ne gândim vreo 250 de hectare să nu le semănăm, pentru că o să avem pierderi. Și în așa situație se află toată zona centrală, la nord încă mai avem cât de cât precipitații. Aici, dacă nu se întreprind măsuri, e jale. Dar, uitați-vă, partidele politice se ocupă cu ce vreți, și acei din stânga, și din dreapta, care vreți toți se ocupă cu altceva, nimeni nu lansează problema asta pentru agricultori. Dar mâine-poimâine au să vină după voturi.
Eu vă spun: personal, împreună cu o echipă de oameni, am să merg din sat în sat și am să arăt cum se ocupă guvernanții cu problemele noastre, pentru că vă dau o pildă. Ce înseamnă resurse energetice în Moldova? Noi cheltuim resurse energetice aproape un miliard și 100, noi importăm 820 de mii de tone de carburanți. Și gândiți-vă, diferența de 100 de dolari la tonă, asta-i balanța de plăți, aceștia-s dolari pe care trebuie să-i plătim, asta-i deficit al contului curent, asta-i agricultura, asta-i tot ce vrei. Și după asta, mâine au să întrebe de ce avem produsele așa de scumpe.”
Europa Liberă: Ce soluții propuneți acum? Autoritățile în susținerea agricultorilor cum ar putea să vină?
Constantin Tampiza: „Principala problemă: urgent de creat o comisie și de elaborat mecanismul de stabilire a prețurilor care reflectă cheltuielile și eficiența respectivă a companiilor petroliere.”
Europa Liberă: Admiteți că ar putea să crească revolta agricultorilor?
Constantin Tampiza: „Eu de-acum o simt. Mă întâlnesc cu oamenii și mă întreabă...”
Europa Liberă: Și credeți că guvernanții nu cunosc temperatura societății?
Constantin Tampiza: „Astăzi m-am adresat și prim-ministrului, și președintelui și le-am spus: „Dlor, ați promis! Voi înțelegeți?” Chiar am făcut și un apel, să anunțe concurs, participă 54 de partide politice și toți candidații independenți. Primă: sute de mii de voturi ale agrarienilor la alegeri. D-apoi altă cale nu-i! Înțelegeți? Nu ești auzit! În cazul de față, apelul meu nu are un caracter politic. Eu mă adresez și la socialiști, și la comuniști, și la liberali, și la unioniști, la toți: noi dacă nu salvăm agricultura, o să avem consecințe proaste!”
