Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Cinematograful Tiraspol, cel mai mare din regiunea transnistreană, a fost închis începând de duminică pentru nerespectarea normelor anti-incendiare. Se anunță o nouă întâlnire dintre președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Și opinii pe marginea vizitei în Republica Moldova a emisarului OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Franco Frattini, a declarat la Chișinău că prioritatea mandatului său este implementarea pe parcursul anului a opt acorduri pentru întărirea încrederii între malurile Nistrului pe care părțile le-au încheiat ori s-au angajat să le încheie. Frattini a spus că examinarea unor chestiuni din domeniul securității asupra cărora ar insista Chișinăul trebuie lăsată pe mai târziu.
R. Moldova s-a alăturat celor peste 20 de state, care, în semn de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, au decis expulzarea de diplomați ruși. Trei diplomați trebuie să părăsească țara în decurs de 7 zile. După Ucraina, R. Moldova este a doua țară non-UE din spațiul fost sovietic care se alătură acestui val de expulzări. Guvernul britanic și aliații occidentali acuză Rusia de folosirea gazelor neurotoxice militare pe teritoriu european, pentru prima dată după cel de al Doilea Război Mondial.
Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, va fi judecat în absență pentru luare de mită în proporții deosebit de mari și depășirea atribuțiilor de serviciu. Dosarul a fost transmis săptămâna trecută așa-zisei curți supreme din stânga Nistrului. Șevciuk a fugit din regiune vara trecută și, potrivit presei, s-ar ascunde în Rusia sau Germania. Dosarul penal poate fi examinat însă în absența lui.
O nouă întâlnire dintre președintele Igor Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a treia la număr, ar urma să aibă loc în viitorul apropiat. Anunțul a fost făcut la Tiraspol de către negociatorul-șef al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev. Acesta a subliniat că ziua și locul întâlnirii nu au fost încă stabilite. Responsabilul a spus că agenda întrevederii va ține de activitatea misiunii de pacificare pe Nistru și cea a Comisiei Unificate de Control, care coordonează această misiune. Președinția de la Chişinău nu a făcut deocamdată niciun anunț legat de viitoarea întâlnire.
Peste 800 de cărți în limba română au fost adunate în cadrul campaniei de colectare a cărților pentru școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Campania „O carte pentru educația ta”, cu genericul „Donează o carte, investește în viitor”, a avut loc în perioada 15 februarie – 31 martie, și a fost lansată de Biroul politici de reintegrare de la Chișinău.
Autoritățile ruse au declarat „alertă generală” în Volokolamsk, la 120 de km distanță de Moscova, după ce un gaz toxic s-a răspândit în localitate de la un depozit de deșeuri. Autoritățile au distribuit măști de gaze. Măsurile autorităților au fost luate după protestele de acum două zile ale localnicilor, care cereau să se declare stare de urgență. Zeci de copii au fost internați săptămâna trecută în spital cu tulburări provocate de gazele toxice.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Inimaginabila dramă a zecilor de familii din Kemerovo, care și-au pierdut copiii și apropiații în cumplitul incendiu din centrul comercial Zimniaia Vișnia, a zguduit la propriu zilele acestea mass-media și rețelele de socializare - și nu doar din Rusia.
Au fost mărturii și înregistrări greu de privit cu ultimele mesaje ale copiilor care ardeau de vii în cele două săli de cinematograf care s-au dovedit a fi încuiate; relatări despre acțiunile întârziate ale pompierilor și salvatorilor care au venit la intervenție fără măști de oxigen, cu prea puține autospeciale și care nici măcar nu au așternut plase sub puținele geamuri din care copiii săreau de la etajele de sus încercând să se salveze; sau declarații halucinante ale oficialilor ruși – de la cele ale președintelui Vladimir Putin, care își exprima regretul că astfel de tragedii periclitează creșterea demografică în Rusia, la cele ale guvernatorului Kemerovo, Aman Tuleev, care a cerut scuze pentru cele întâmplate nu victimelor, ci lui Vladimir Putin…
„Vladimir Vladimirovici, m-ați sunat personal, încă o dată vă mulțumesc tare mult pentru asta. Îmi cer scuze, personal de la Dvs., pentru ceea ce s-a întâmplat pe teritoriul nostru”, a spus Aman Tuleev.
Presa neafiliată Kremlinului a scris despre faptul că pentru a mușamaliza gravitatea situației, poliția din Kemerovo a confiscat înregistrările video și audio făcute de martori, familiilor li s-a cerut să semneze un angajament de confidențialitate și li s-au oferit compensații în valoare de un milion de ruble.
„Bani ei vor avea mulți”, i-a spus Aman Tuleev lui Putin.
Mitinguri – unele spontane, altele organizate de autorități – au avut loc atât în Kemerovo, cât și în alte localități ale Rusiei, inclusiv la Moscova și Sankt-Petersburg. Lângă munții de flori, jucării și lumânări aprinse, oamenii au scandat cerând să afle adevărul, dar și împotriva actualei puteri din Rusia. „Țara este în flăcări!”, „Corupția ucide!”, „Demisia!” și „Jos Putin!” au fost printre lozincile scandate.
„Am aflat toată informația din internet, pentru că la televiziuni nu se spunea aproape nimic”...
Autoritățile de la Moscova au interpretat imediat aceste gesturi drept provocări ale opoziției care ar fi încercat să folosească tragedia din Kemerovo în interes politic. Oamenii de la proteste însă spun că pur și simplu nu mai suportă minciuna, corupția și faptul că în Rusia zilelor noastre viața omului pare să nu conteze.
„Am aflat toată informația din internet, pentru că la televiziuni nu se spunea aproape nimic.”
„Nici nu am așteptat la vreo reacție din partea puterii – aceasta a reacționat foarte târziu, la fel ca și televiziunile. Asta vorbește despre indiferență. E aproape ca în anii 1937…”
„Această putere trebuie schimbată, pentru că ea nu lucrează și omoară oamenii.”
Dincolo de aspectele politice, drama din Kemerovo a readus în discuția publică felul în care inclusiv în Republica Moldova se respectă normele anti-incendiare, dacă și în ce măsură în schimbul unei mite autoritățile responsabile sunt sau nu gata să închidă ochii la eventualele nereguli, dar și lipsa unei educații elementare în acest domeniu.
În urma valului de comentarii și critici de pe rețelele de socializare, în care internauții susțineau că nici la Chişinău lucrurile nu ar fi fost gestionate mai bine în cazul unei tragedii de genul celei din Kemerovo, mai multe centre comerciale de la Chişinău au venit cu asigurări că respectă toate normele anti-incendiare și că sunt pregătite pentru eventuale situații de forță majoră.
***
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că și în regiunea transnistreană tragedia din Kemerovo a trezit aceleași îngrijorări. Acolo au început controale neplanificate în centre comerciale și alte locuri cu mulți vizitatori. De obicei, controalele anti-incendiare se fac în regiunea transnistreană o dată la trei ani. Dar în cadrul actualului control neplanificat au fost deja identificate nereguli majore.
Cinematograful Tiraspol, cel mai mare din regiunea transnistreană, a fost închis începând de duminică. Controlorii au scos la iveală faptul că planurile de evacuare în cinematograf sunt încă de model sovietic, în plus, sunt amplasate prea sus deasupra intrărilor, astfel că în caz de incendiu nu ar fi de niciun folos. Hidranții anti-incendiari s-au dovedit a fi doar de decor – niciunul nu era funcțional. Ieșirea de urgență s-a dovedit a fi încuiată.
Specialiștii spun că încălcările scoase la iveală sunt printre cele mai grave. În plus, s-a constatat că cinematograful nu are alarmă anti-incendiară și nici sistem de alertă care să anunțe spectatorii despre eventualul pericol. În cele trei săli ale cinematografului sunt peste 700 de locuri. Acesta va fi redeschis după ce proprietarul va elimina toate neregulile.
***
Europa Liberă: Corespondenții noștri au ieșit pe străzile din mai multe localități transnistrene și au întrebat trecătorii dacă se simt în siguranță în centrele comerciale sau spațiile publice din localitățile lor:
- Sincer, după tragedia din Kemerovo, nu am mai mers în niciun centru comercial sau clădire publică mare. Acum există o anumită frică de a vizita evenimente sau centre de agrement, chiar și cinematograful sau teatrul, de exemplu. Oricum există o anumită frică, mai ales când copiii sunt mici.
- Noi în general încercăm să nu mergem cu copilul acolo unde este o aglomerație mare de oameni. Avem în oraș tot felul de evenimente, se organizează sărbători de ziua orașului, de 9 mai – mie mi se pare că e periculos de mers acolo. Chiar și înainte de tragedia din Kemerovo au fost multe situații când au provocări acolo unde era multă lume. Și îmi fac griji - și pentru mine, și pentru copil, și pentru cei apropiați.
Corupția e de vină. Bani se iau peste tot, din această cauză au fost atâtea victime...
- Eu oricum mă simt sigur pe mine, nu vad niciun fel de pericol. E adevărat că se pot întâmpla multe. Toată familia mea, rudele, prietenii – toți îi compătimesc pe cei din Kemerovo. Și desigur că nu am vrea să ajungem niciodată într-o astfel de situație. Evident că nimeni nu poate garanta asta, așa că fie ca ești sigur pe tine, fie că nu, oricum trebuie să fii mereu atent.
- Eu nici nu mi-am pus problema, noi nu avem centre comerciale atât de mari, este doar unul, Megadom. Nu avem centre ca cel din Kemerovo.
- Responsabile sunt autoritățile, în primul rând. Nu oamenii care erau acolo, ci autoritățile. Trebuie organizat un miting, pentru ca să fie trași la răspundere toți cei care lucrau acolo. E cumplit ce s-a întâmplat!
- Corupția e de vină. Bani se iau peste tot, din această cauză au fost atâtea victime. Mai mult nu am ce spune. Cum este puterea, așa este și atitudinea față de oameni.
- Au fost mai multe cazuri cu aceste construcții moderne: ba la un stadion, ba la un complex s-a prăbușit acoperișul. Nu cred că putem fi foarte siguri de securitatea noastră. Trebuie schimbată puterea.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: O nouă întâlnire dintre președintele Igor Dodon și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a treia la număr, ar urma să aibă loc în viitorul apropiat. Anunțul a fost făcut la Tiraspol de către negociatorul-șef al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev. Acesta a subliniat că ziua și locul întâlnirii nu au fost încă stabilite. Responsabilul a spus că agenda întrevederii va ține de activitatea misiunii de pacificare pe Nistru și cea a Comisiei Unificate de Control, care coordonează această misiune. Președinția de la Chişinău nu a făcut deocamdată niciun anunț legat de viitoarea întâlnire.
Administrația de la Tiraspol insistă asupra instalării unui post de pacificatori la podul din zona localității Gura Bîcului, pod deschis pentru circulația internațională la sfârșitul anului trecut. Imediat după deschidere, administrația de la Tiraspol a instalat pe partea sa un așa-zis punct vamal de control. Chişinăul, la rândul său, insistă asupra eliminării oricăror piedici din calea circulației transportului pe acest pod.
Prima întâlnire dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski a avut loc la Bender pe 4 ianuarie 2017, la scurt timp după intrarea în funcție a celor doi. O a doua întâlnire a fost pe 30 martie 2017 la Holercani. Ulterior, relațiile dintre Dodon și Krasnoselski s-au răcit, Tiraspolul l-a criticat adesea pe Dodon pentru că nu-și respectă promisiunile făcute Tiraspolului și a subliniat că preferă să discute cu cei care au puterea reală la Chişinău, adică cu guvernul și cu majoritatea controlată de Partidul Democrat.
***
Europa Liberă: La finalul primei vizite în Republica Moldova în ipostaza de reprezentant special al președinției italiene a OSCE, Franco Frattini a declarat că prioritatea mandatului său este implementarea a opt acorduri pentru întărirea încrederii între malurile Nistrului pe care părțile le-au încheiat ori s-au angajat să le încheie, iar examinarea unor chestiuni din domeniul securității asupra cărora ar insista Chișinăul trebuie lăsată pe mai târziu. Alla Ceapai are detalii despre această vizită:
Franco Frattini a declarat că regiunea transnistreană ar trebui să obţină un statut special în cadrul R. Moldova, doar că acum „nu este momentul să se decidă statutul final”. El şi-a nuanțat opinia privind retragerea contingentului de trupe ruse din regiunea transnistreană, despre care a spus anterior că ar fi nerealistă.
„În măsură ce vor fi semne bune de încredere reciprocă, câteva deja există, nu va mai fi nevoie de păstrarea muniţiilor şi numărului mare de trupe străine. Dacă nu va fi încredere reciprocă, nimic nu se va schimba.”
Înaltul reprezentant OSCE pentru reglementarea transnistreană a optat pentru obţinerea de rezultate concrete, inclusiv în chestiunile restante, cum ar fi cea a plăcuțelor de înmatriculare auto din regiunea transnistreană şi cea a legăturii telefonice, până în luna mai când ar vrea să convoace la Roma o nouă reuniune a formatului de negocieri. „Ambele părţi trebuie să facă concesii”, a mai spus Frattini.
Chişinăul aşteaptă de la Tiraspol acţiuni concrete şi în ce priveşte asigurarea dreptului de proprietate a fermierilor moldoveni asupra terenurilor lor de dincolo de șoseaua Dubăsari Tiraspol, a spus vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic. Ea a adăugat că mai există îngrijorări legate de redeschiderea podului peste Nistru dintre satele Gura Bîcului şi Bîcioc:
„Am sesizat președinția italiană că nu ne dorim ca în zona de securitate să fie creată o premisă pentru un terminal vamal internaţional sau o parcare fără acordul Comisiei Unificate de Control.”
Chiar dacă şi-a încheiat vizita cu rezultate minore, Franco Frattini a declarat că „anul 2018 poate fi unul istoric pentru reglementarea transnistreană”.
„Voința politică exprimată la cel mai înalt nivel în cadrul întâlnirilor mele la Chișinău și Tiraspol îmi dă încrederea că cele trei priorități evidențiate în Protocolul „5+2” de la Viena, inclusiv mecanismul de participare a vehiculelor din Transnistria la traficul rutier internațional, vor fi atinse”.
Franco Frattini a mai spus că a primit asigurări că alegerile parlamentare şi campania electorală de la Chişinău nu vor afecta reglementarea transnistreană.
„Am primit o confirmare specială a acestui mesaj de la domnul Vlad Plahotniuc care este liderul coaliţiei de guvernare”, a subliniat diplomatul.
Editorialistul portalului newsmaker.md Evgheni Şolari care urmărește problematica transnistreană constată că întâlnirea lui Frattini cu Plahotniuc iese în evidență din formatul tradițional al vizitelor de acest gen. „Diplomat cu experiență, Frattini a decis, se pare, să iasă din tiparele obișnuite ale convențiilor diplomatice sterile, caracteristice procesului îndelungat al reglementării transnistrene și să facă un pas în direcția realismului”, notează Şolari.
***
Europa Liberă: Ce spun experții de la Chişinău despre declarațiile optimiste ale lui Frattini și despre afirmațiile că problema transnistreană ar putea deveni un exemplu despre cum se poate rezolva un conflict în spiritul compromisului? Valentina Ursu a discutat cu jurnalistul Anatol Golea.
Anatol Golea: „Nu-l cred pe dl Frattini. În anul curent nu se va întâmpla absolut nimic în dosarul transnistrean. Nici vorbă de progres, mai degrabă va fi regres după micul progres înregistrat la sfârșitul anului trecut, pentru că toată lumea aici este preocupată de alegeri.
Cei din Transnistria în mod tradițional încearcă să-și rezolve doar problemele de ordin economic. Ei de nenumărate ori au declarat că negocierile în formatul 5+2 nu sunt pentru elaborarea unui statut special al Transnistriei, ci pentru a le rezolva problemele cetățenilor – ceea ce înseamnă de fapt pentru a consolida statalitatea și independența Transnistriei. Așa văd ei aceste negocieri.
Chişinăul, în funcție de conjunctura politică le vede în mod diferit. Dar cel puțin schimbarea vicepremierului pentru reintegrare exact în momentul în care a fost atins un progres vorbește despre faptul că Chişinăul apasă frâna pentru a face o pauză pentru alegeri și negocierile acum nu sunt foarte fructuoase și de succes.
Chiar dacă va avea loc această rundă de negocieri în luna mai la Roma, nu cred că ea se va solda cu ceva, dat fiind și poziția dlui Frattini, criticată dur de liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Dar mai sunt și alte indicii care denotă acest lucru.
Anul trecut dl Dodon l-a criticat dur pe Vadim Krasnoselski, după care liderul de la Tiraspol a întrerupt negocierile cu dl Dodon și a spus că la Chişinău se poate de discutat doar cu cei care decid ceva...
În același timp, s-a anunțat deja că probabil în luna aprilie, până la runda de negocieri de la Roma, va avea loc o întâlnire a președintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Mai mare nevoie de această întâlnire are Igor Dodon decât Vadim Krasnoselski, pentru că dl Dodon ar trebui și la Moscova să meargă cu ceva, să demonstreze că „noi negociem și ne înțelegem”. Ar trebui să șteargă cu buretele declarațiile care i-au afectat relațiile personale cu Vadim Krasnoselski. Anul trecut dl Dodon l-a criticat dur pe Vadim Krasnoselski, după care liderul de la Tiraspol a întrerupt negocierile cu dl Dodon și a spus că la Chişinău se poate de discutat doar cu cei care decid ceva, iar Igor Dodon nu decide nimic. După aceasta Igor Dodon a avut trei întâlniri cu liderul opoziției de la Tiraspol, președintele Partidului Comuniștilor, Oleg Horjan, ceea ce nu a plăcut Tiraspolului. Așa că relațiile personale dintre Dodon și Krasnoselski sunt într-o criză adâncă.
Această întâlnire care va avea loc în viitorul apropiat urmează să refacă într-un fel aceste relații. Dar și în ochii Moscovei Igor Dodon ar avea nevoie să relanseze relațiile sale cu Tiraspolul.”
Europa Liberă: Admiteți că acest mandat pe care îl are dl Franco Frattini ar putea să se termine cu un eșec?
Anatol Golea: „Cred că da. Și nu doar admit, dar chiar cred că așa și va fi. Anul trecut conjunctura a fost de așa natură că la sfârșitul anului mai mulți actori implicați în procesul de negocieri au salvat de fapt președinția Austriei care a fost fără mari succese. Nu au fost runde de negocieri din aprilie 2016 și abia la sfârșitul anului trecut s-a obținut acest progres absolut surprinzător.
Anul curent, dat fiind că avem alegeri la sfârșit de an, eu nu cred că se pot întâmpla mari lucruri pe dosarul transnistrean. Amintiți-vă ce se vorbea acum câteva luni, în vara anului trecut, când Igor Dodon ne pregătea de un război cu Tiraspolul. Nu știu dacă se va reveni la această retorică agresivă și militaristă, dar relațiile mai lasă mult de dorit. Astfel încât eu nu cred într-un progres pe dosarul transnistrean, cel puțin în anul 2018.”
Europa Liberă: Valentina Ursu în dialog cu jurnalistul Anatol Golea.
***
Europa Liberă: Corespondentul nostru în stânga Nistrului, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Igor Șornikov, directorul Institutului de cercetări social-politice și dezvoltare regională de la Tiraspol.
Igor Șornikov: „Președinția italiană a preluat ceea ce i-a rămas ca moștenire de la președinția austriacă a OSCE. Austriecii au ținut o pauză lungă pe parcursul practic a întregului an și a pus părților anumite condiții pentru a convoca formatul 5+2 și a avansa într-un fel în procesul de negocieri. Această strategie a avut efect, pentru că spre sfârșitul anului au fost semnate aproape simultan cinci înțelegeri – a fost deschis podul și încă patru protocoale. Iar la Viena părțile au convenit să continue în același ritm și pe parcursul președinției italiene.
Dar atunci când sunt așteptări mari este foarte greu să menții tempoul fără a depune eforturi mari, fără a face presiuni mari asupra celor două părți. Și din câte văd eu, deocamdată președinția italiană nu reușește să găsească o astfel de abordare în care să impună ambele părți să meargă una în direcția celeilalte și să finalizeze chestiunile asupra cărora au convenit la Viena.”
Europa Liberă: Dar apropo, cum apreciați felul în care decurge realizarea acestor înțelegeri?
Igor Șornikov: „Aici eu văd că partea moldovenească și-a luat o pauză prelungită. Au avut loc și unele schimbări în cadrul guvernului de la Chişinău, a apărut un nou negociator și odată cu asta și întâlnirile s-au întrerupt, pentru o lună și jumătate. Respectiv, înțelegerile cu privire la coordonarea condițiilor pentru circulația internațională a mașinilor cu numere de înmatriculare transnistrene nu au putut fi finalizate în termenele stabilite, adică până la sfârșitul lui februarie. Dar aceasta nu este o problemă foarte mare și în cadrul vizitei lui Frattini am auzit declarații că părțile ar putea ajunge la un progres pe acest subiect în viitorul apropiat.
La Chişinău auzim declarații agresive ale unor experți despre faptul că niciun fel de numere nu trebuie date separatiștilor. Sunt niște provocări care au ca scop torpilarea procesului de negocieri...
Ar putea, dar la Chişinău auzim declarații agresive ale unor experți despre faptul că niciun fel de numere nu trebuie date separatiștilor. Sunt niște provocări care au ca scop torpilarea procesului de negocieri. Și nu înțeleg pentru ce se fac aceste declarații.
De fapt optimism prea mult nu există, pentru că în Republica Moldova a început anul electoral. Și părțile au maxim două-trei luni pentru a decide chestiunile care stau pe ordinea de zi. Și în condițiile unor astfel de voci care vin dinspre așa-numita societate civilă există îngrijorări că nu se va reuși. Dar provocarea cea mai mare, din punctul meu de vedere, pentru președinția italiană este chestiunea cu privire la forțele de pacificare și trupele ruse din Transnistria. Moldova a declarat că pentru ea aceasta este o prioritate. Iar înțelegerile convenite – cu privire la telecomunicații, numerele de înmatriculare și așa mai departe – sunt pe planul doi.
La Moscova Franco Frattini a declarat că este nerealist acum să se vorbească despre retragerea trupelor ruse și a primit un răspuns foarte dur de la Chişinău – se poate spune că e chiar o amenințare legată de faptul că procesul de negocieri, la fel cum a început, la fel de rapid se poate și încheia. Cred că Frattini a observat acest semnal și a declarat la scurt timp că trebuie să se facă o diferență între trupele ruse, adică GORT – Grupul Operativ de Trupe Ruse, de pacificatorii ruși. Este în mod evident o cedare la adresa Chişinăului. Asta chiar dacă noi știm că GORT se află în Transnistria pentru că este parte inseparabilă a mecanismului de pacificare. Adică pacificatorii trebuie să facă rotația, trebuie să facă pregătire, lucruri care se fac la bazele grupului operativ de trupe ruse. Dacă retragem din Transnistria aceste trupe, adică pe militarii ruși, mecanismul de pacificare va deveni nefuncțional și se va distruge. Și aceasta este o chestiune principială acum.
Franco Frattini, când a fost la Tiraspol, a făcut declarații liniștitoare pentru partea transnistreană, subliniind rolul stabilizator al operațiunii de pacificare și că nimeni nu atentează la mecanismul de pacificare din Transnistria.”
Europa Liberă: Cum vedeți perspectivele președinției italiene a OSCE? Franco Frattini s-a arătat foarte optimist.
Igor Șornikov: „Impresia mea este că cele patru înțelegeri convenite pe care părțile și le-au propus să le realizeze în 2018 în timpul președinției italiene rămân ostateci ale chestiunii cu privire la viitorul misiunii de pacificare și a prezenței militare ruse. Și dacă Chişinăul nu va reuși să obțină din partea OSCE cedări importante, chiar dacă doar la nivel declarativ, este foarte posibil ca partea moldovenească să dinamiteze mersul pozitiv al procesului de negocieri.
Franco Frattini este un diplomat cu foarte multă experiență. Și având în vedere felul în care a reacționat la campania care s-a pornit împotriva lui la Chişinău, am putea spera să el va reuși să diminueze această critică dură...
Președinția italiană acum este într-o situație nu foarte confortabilă, pentru că a preluat procesul de negocieri care era într-un ritm bun și dinamic, dar la final aceasta ar putea degenera într-un eșec total. În mod sigur italienii nu doresc o astfel de evoluție și ei vor trebui să caute un compromis. Franco Frattini este un diplomat cu foarte multă experiență. Și având în vedere felul în care a reacționat la campania care s-a pornit împotriva lui la Chişinău, am putea spera să el va reuși să diminueze această critică dură. Să sperăm că diplomația italiană va gestiona situația în modul cel mai bun, așa cum știe să o facă.”
Europa Liberă: Igor Șornikov, directorul Institutului de cercetări social-politice și dezvoltare regională de la Tiraspol, răspunzând întrebărilor corespondentului nostru Serghei Ursul.
***
Europa Liberă: Și acum, o viziune din Occident asupra vizitei lui Franco Frattini. Valentina Ursu a stat de vorbă cu analista de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.
Europa Liberă: A avut o primă vizită în Republica Moldova emisarul OSCE Franco Frattini și a declarat că acest an, 2018, poate fi unul istoric pentru soluționarea problemei transnistrene. Dvs. cum înțelegeți această declarație?
Anneli Ute Gabanyi: „Eu înțeleg această declarație în contextul tuturor declarațiilor anterioare ale foștilor președinți OSCE care întotdeauna când ei erau la președinție declarau că în anul activității lor acest dosar va fi reglementat. Așa că nimic nou sub soarele OSCE. Însă anul 2018, sub președinția dlui Frattini în persoană, mi se pare a fi un an foarte important în sensul transparenței și al înțelegerii exacte a țelurilor pe care, cel puțin, acest președinte și eventual și predecesori de-ai lui privesc problema rezolvării acestui conflict. Pentru că în ceea ce a spus prietenul dlui Lavrov și probabil și al dlui Putin, adică senior Frattini, unor media din Rusia, această frază trebuie digerată și trebuie repetată de acum înainte. El a spus că „revendicarea de a retrage trupele rusești din regiunea transnistreană este nerealistă”.
Europa Liberă: Dar la Chișinău și-a nuanțat această afirmație făcută la Moscova?
Anneli Ute Gabanyi: „Sub presiune, dar ceea ce a spus la început este clar și mi se pare o contradicție aproape ridicolă între așa-zisa politică a „pașilor mici” care, cică, rezolvă anumite probleme – minore, din punctul de vedere al adevăratei securități a Republicii Moldova. Dar hai să spunem că pentru oamenii din Transnistria, eventual și din Republica Moldova, ar putea aduce anumite ușurări. Însă problema e că mi se pare că OSCE are o agendă și succesul rezolvării acestor puncte din agendă este adevăratul succes al rezolvării pentru ei, cel puțin, pentru OSCE succesul în rezolvarea problemei Transnistriei. Este ridicol; problema Transnistriei are cu totul altă importanță.”
Europa Liberă: Dar atunci când dl Frattini spune că Moldova ar putea fi unul dintre puținele exemple, dacă nu chiar unicul de cum să fie rezolvat un conflict de durată în spiritul compromisului, forțează cumva Chișinăul să facă cedări, pentru că organizațiile non-guvernamentale de la Chișinău repetă cu fiece ocazie că se trec imaginar liniile roșii?
Niciodată, nici NATO, nici Uniunea Europeană, nici statele membre care fac parte din OSCE, statele occidentale nu au abordat vreodată miezul acestei probleme și miezul acestei probleme...
Anneli Ute Gabanyi: „Da, au dreptate, au perfectă dreptate. Dacă Republica Moldova renunță la anumite piedici, ca să spun așa, statutare, legale pe care în vremuri bune aceste linii roșii au fost stabilite, atunci tot eșafodajul argumentației moldovenești va începe să se miște și să decadă și până la urmă vom ajunge exact acolo unde Rusia, cu ajutorul diferiților, în fiecare an altor președinți ai OSCE vor să arate cât de eficienți sunt și cât de eficientă este această organizație în rezolvarea conflictelor actuale și eventual viitoare. Este o piedică care, din fericire, sunt oameni conștienți în Republica Moldova că această piedică nu trebuie luată din calea acestor pretenții rusești.”
Europa Liberă: Acest pachet promovat de OSCE: pachetul pașilor mici de întărire a încrederii, chiar întărește încrederea între cele două părți? Aceste măsuri care fac parte din cunoscutul pachet „Berlin Plus” sporesc încrederea dintre cele două maluri ale Nistrului? Pentru că, dacă e să ținem cont de declarațiile care se fac de către autoritățile de la Tiraspol, ele nu aduc la o unificare a Republicii Moldova?
Anneli Ute Gabanyi: Nu, în niciun caz. Sunt niște concepte care satisfac mai degrabă dorința și orgoliul negociatorilor occidentali de a se prezenta drept posibile forțe politice capabile să soluționeze această problemă importantă pentru ei, dar de acum câțiva ani deja exista fraza că ei „lucrează în jurul conflictului” (Works around the conflict), însă niciodată, nici NATO, nici Uniunea Europeană, nici statele membre care fac parte din OSCE, statele occidentale nu au abordat vreodată miezul acestei probleme și miezul acestei probleme nu poate fi rezolvat fără a-ți da seama că toată situația din Republica Moldova cu declarațiile de independență a republicilor socialiste sovietice Transnistria și Gagauzia, așa cum a fost la început, încă înaintea Declarației de Independență a Republicii Moldova este un lucru nedrept, inegal și, evident, instrumentalizat de fosta Uniune Sovietică și Rusia actuală.”
Europa Liberă: Și Dvs. rămâneți la părerea că sunt exagerate aceste speranțe care se dau din partea OSCE, în primul rând, prin vocea dlui Frattini că acest an, 2018, va fi un an decisiv?
Anneli Ute Gabanyi: „Desigur! Este absolut ridicol și el vede, de altfel, poate din punctul lui de vedere, când spune că toate cele opt puncte ale proiectului „Berlin Plus” trebuie să fie rezolvate și dacă pot fi bifate aceste puncte, atunci este un an senzațional și de succes, atunci numai în acest sens. Însă în ceea ce înțelegem noi prin rezolvarea conflictului transnistrean, este clar că nu va fi un an memorabil. Vor mai fi alți președinți în viitor care vor spune aceleași lucruri: 2019, 2020 etc.”
Europa Liberă: Analista de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, în dialog cu Valentina Ursu. Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.
Aici e Radio Europa Liberă
