Franco Frattini, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE din partea Italiei pentru procesul de reglementare transnistreană, se află la Chişinău şi va vizita Tiraspolul în prima sa vizită în Moldova în această calitate. Franco Frattini va avea întrevederi cu preşedintele Igor Dodon, premierul Pavel Filip şi viceprim-ministrul pentru reintegrare şi reprezentantul politic din partea Republicii Moldova Cristina Lesnic. precum şi cu liderul PD Vladimir Plahotniuc. La Tiraspol, acesta se va întâlni cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski şi reprezentantul politic din partea regiunii Vitali Ignatiev. De asemenea, în cadrul vizitei, Reprezentantul Special Frattini va avea o întrevedere cu ambasadorii acreditaţi ai Federaţiei Ruse şi Ucrainei (mediatori), precum şi ai Uniunii Europene şi Statelor Unite (observatori), ca parte a eforturilor coordonate ale partenerilor internaţionali în formatul „5+2” pentru a sprijini părţile în identificarea unei soluţii. Victoria Bucătaru, directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău, spune că e puţin probabil să se ajungă la un compromis în dosarul transnistrean.
Europa Liberă: Cine și ce importanță conferă vizitei pe care urmează să o întreprindă Franco Frattini în Republica Moldova?
Victoria Bucătaru: „Vizita dlui Frattini la Chișinău este una foarte importantă, ținând cont și de interviurile pe care acesta le-a dat anterior, inclusiv interviul care a fost acordat postului de televiziune „Russia Today”. Bineînțeles că pentru Republica Moldova vizita dlui Frattini ar însemna și o schimbare de poziție, pentru că poziția inițială pe care dl Frattini a avut-o a fost mai mult de a susține poziția Federației Ruse în formatul de negocieri „5+2”, ceea ce nu este acceptabil pentru Republica Moldova, iar în calitatea sa de reprezentant al OSCE acesta ar fi trebuit să aibă o poziție mult mai moderată.”
Europa Liberă: Criticile care i se aduc formatului de negocieri „5+2” sunt explicabile?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță sunt explicabile atâta timp cât, din păcate, până în prezent, după 25 de ani de încercare de a reglementa conflictul…”
Europa Liberă: Formatul există de 13 de ani…
Victoria Bucătaru: „Dar, din păcate, nu s-a ajuns la un rezultat viabil și în prezent nu avem niciun indiciu că conflictul ar putea fi soluționat. Din această cauză, probabil, ar trebui să ne punem întrebarea dacă formatul „5+2” ar trebui modificat sau nu și poate ar fi bine să încercăm să vedem care sunt premisele și dacă corect au fost interpretate cauzele conflictului sau acestea au fost impuse de către actori terți. Până în prezent conflictul transnistrean este văzut ca un conflict etnic, însă în momentul de față se observă că sunt niște elemente și ale unui război hibrid, care a fost impus de către Federația Rusă, dar care a fost conceptualizat abia după anul 2014, odată cu anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Până în prezent noi nu vorbeam despre elemente ale războiului hibrid, însă, dacă încercăm să analizăm situația din ‘92 încoace, observăm că Republica Moldova a fost supusă mai multor elemente ale războiului hibrid, însă acestea erau acceptate, fie din lipsa de interes a comunității internaționale pentru conflictul transnistrean, fie de capacitatea Republicii Moldova de a veni cu o altă viziune a ceea ce privește premisele conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Cele mai sensibile aspecte din reglementarea transnistreană sunt: elaborarea unui statut care i s-ar conferi acestei regiuni transnistrene și evacuarea trupelor ruse din estul Republicii Moldova, din stânga Nistrului. Au fost etape când s-au sincronizat aceste lucruri, pentru că Moscova, Tiraspolul condiționau că retragerea se va face doar dacă i se atribuie acest statut regiunii transnistrene. Iată că după multe eforturi și încercări se bate pasul pe loc. De ce?
Victoria Bucătaru: „Așa este. Pentru că Dvs. ați menționat foarte bine. Republica Moldova a fost pusă în situația în care să se negocieze în baza a trei coșuri. Este vorba de coșul umanitar, economic și cel politic și de securitate. Până în prezent au fost deschise doar două coșuri; mai puțin s-a pus accent pe coșul numărul trei care ține de soluționarea politică, dar și cea de securitate. Atât timp cât Republica Moldova va fi pusă în situația de a negocia doar în baza la aceste trei coșuri și nu se va deschide coșul numărul trei – reglementarea politică și de securitate –, care ține de retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, contingentului militar rus, dar și a munițiilor, așa cum a fost înțelegerea la summitul de la Istanbul în anul 1999, va fi foarte dificil să găsim o soluție pentru reglementarea conflictului. Anume existența formatului „5+2” în care Federația Rusă joacă rolul de mediator, dar în același timp știm foarte bine că joacă în continuare un rol în susținerea regiunii transnistrene sau a autorităților separatiste din regiunea transnistreană, dar și a fost inițiator al acestui conflict, căruia i s-au dat niște premise greșite, inclusiv premisa de conflict etnic, va fi foarte greu să găsim o soluție viabilă pentru reglementarea conflictului transnistrean, plus trebuie să menționăm și influența pe care o are Federația Rusă în cadrul OSCE-ului. Și dl Frattini ne-a arătat încă o dată, fiind reprezentant al OSCE-ului, că acordă mult mai multă importanță Federației Ruse și poziției Federației Ruse decât o poziție moderată în cadrul negocierilor.”
Europa Liberă: Nu există nicio declarație din partea autorităților de la Tiraspol care ar spune că văd viitorul regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova. Unde se merge, cum se va ajunge la un compromis, la un consens pe marginea soluționării acestei probleme transnistrene, dacă Tiraspolul rămâne ferm pe pozițiile sale că-și vede viitorul doar ca o recunoaștere a acestei regiuni secesioniste sau ca o apropiere mai mare de Federația Rusă?
Victoria Bucătaru: „Nu cred că Tiraspolul sau autoritățile de la Tiraspol au o viziune foarte clară ce își doresc. Ei îndeplinesc acele sugestii care vin din partea Federației Ruse, pentru că și susținerea atât financiară, cât și politică vine la fel din partea Federației Ruse. Bineînțeles că autoritățile de la Tiraspol au și anumite interese economice în zonă, iar acestea nu pot fi neglijate. Nu pot să confirm faptul că ei ar avea o viziune de așa-numită țară, cum o numesc ei, chiar și dacă și-ar căpăta independența, pentru că nu există o astfel de viziune. Conflictul existent în regiunea transnistreană este anume acel format prin intermediul căruia Federația Rusă creează acea situație de instabilitate în zonă pentru a împiedica atât Republica Moldova, dar mult mai mult Ucraina pentru a se putea dezvolta. Observăm că însuși acest model de conflict care este în Republica Moldova și care a fost testat în Republica Moldova timp de 25 de ani a fost ulterior preluat și în Ucraina. Deci, iarăși vorbim de acele elemente de război hibrid pe care până în prezent nu puteam să-l conceptualizăm ca război hibrid. Însă dacă ne uităm anterior, atunci ne dăm seama că Republica Moldova deja de mult este sub influența unui război hibrid. Atât timp cât noi nu vom reuși să deschidem spațiul informațional, cât nu vom targheta anume acele elemente care să poată democratiza regiunea transnistreană, nu putem să vorbim real despre soluționarea conflictului și bineînțeles atât timp cât nu vom discuta despre reglementarea politică și despre elementele de securitate, nu vom putea ajunge la un numitor comun, iar retragerea contingentului militar rus și a munițiilor este un element important pe agenda Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Mulți cunoscători ai dosarului transnistrean acreditează ideea că Moldova ar fi pusă în fața unui fapt împlinit, să facă și mai multe cedări în fața regimului secesionist de la Tiraspol și că uneori chiar se încalcă și niște linii roșii, iar pe de altă parte, într-un interviu cu Europa Liberă șeful statului Igor Dodon zicea că Președinția ar fi elaborat un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, că ar avea și guvernarea un proiect de statut și că au făcut un schimb de aceste proiecte și ar trebui să fie pus pe masa negociatorilor doar un proiect de statut pentru regiunea transnistreană. Dvs. ce credeți, se mișcă carul din loc și în favoarea cui?
Victoria Bucătaru: „Din păcate, carul nu se mișcă din loc. Observăm că nu au fost rezultate viabile ale formatului„5+2”, de asemenea nu există o viziune de țară clară în ce privește reglementarea transnistreană. Există o anumită viziune pe care o împărtășește Guvernul susținut de către Parlament, de asemenea există o viziune mai recentă a președintelui, care diferă de cea a Guvernului. Deci nu putem să punem un document pe masă care să reprezinte o viziune a Republicii Moldova. Pe parcursul anilor, dacă la început nu s-a acordat foarte mută atenție din partea comunității internaționale, ceea ce a dus la crearea unor premise greșite în ceea ce privește conflictul transnistrean, în momentul de față au fost mai multe proiecte în care conflictul transnistrean a fost considerat ca a fi o punte de legătură între actorii internaționali, fie că este vorba de țări, fie că este vorba de instituții, precum este Uniunea Europeană, Federația Rusă, în prezent Statele Unite. Niciodată nu va putea exista un mediu de securitate sau nu se va putea asigura securitatea pe baza știrbirii securității altor state, iar în cazul de față este vorba de știrbirea securității Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cine i-ar afecta securitatea Republicii Moldova?
Victoria Bucătaru: „Păi, cu siguranță, dacă va exista o înțelegere care ar pune în pericol suveranitatea, dar și integritatea teritorială a Republicii Moldova, aceasta ar fi în detrimentul securității Republicii Moldova, iar orice soluție care ar putea să fie găsită în formatul de negocieri trebuie să fie una care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar pe moment există mai multe riscuri sau e o mai mare șansă pentru această reglementare a diferendului transnistrean?
Victoria Bucătaru: „În momentul de față există mai multe riscuri decât posibilități de a reglementa acest conflict în favoarea Republicii Moldova. Atât timp cât nu se discută foarte clar și transparent despre acele înțelegeri politice, fie că este vorba la nivel național sau la nivel internațional, cât și înțelegeri de securitate, Republica Moldova se află într-o situație defavorizată.”
