„Data de 10 noiembrie nu mai e în discuție”, a spus reporterilor comisara europeană pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Ea a spus că pentru moment nu există un nou calendar de implementare, dar se analizează și opțiunea unei introduceri treptate, scrie Reuters.

Sistemul de intrare/ieșire (EES) ar trebui să creeze o înregistrare digitală care să facă legătura între un document de călătorie și citirile biometrice care confirmă identitatea unei persoane, eliminând necesitatea ștampilării manuale a pașapoartelor la frontiera externă a UE.

Acesta ar impune cetățenilor din afara UE care sosesc în spațiul Schengen de liberă circulație să își înregistreze amprentele digitale, să furnizeze o scanare facială și să răspundă la întrebări privind șederea lor.

Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de digitalizare a sectorului frontierelor blocului comunitar, printre care se numără și introducerea unei autorizații electronice pentru călătorie în UE pentru cetățenii din afara Uniunii, a căror țări se bucură de un regim liberalizat de vize, inclusiv din R. Moldova.

• Vezi și: Fără viză, dar cu autorizație de călătorie în Israel și UE. Ce înseamnă asta și când se va aplica?
  

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne a declarat că Germania, Franța și Olanda, care reprezintă 40% din traficul de pasageri afectat, nu sunt pregătite să pună în aplicare EES deoarece „stabilitatea și funcționalitatea necesare sistemului central EES, care urmează să fie furnizate de agenția UE EU-Lisa, nu sunt încă realizate”.

EU-Lisa este agenția responsabilă cu punerea în aplicare a sistemelor informatice la scară largă în cadrul UE. Ministerul francez de Interne a declarat că, deși Franța este convinsă de utilitatea EES, introducerea sa trebuie pregătită corespunzător.

Implementarea EES era programată inițial pentru 2022, dar s-a confruntat cu mai multe întârzieri, în special de ordin tehnic. UE speră că prin acest sistem va reuși să identifice mai ușor persoanele care depășesc perioada de ședere în blocul comunitar sau care comit furt de identitate.

Euronews scrie că toate statele membre, cu excepția Ciprului și a Irlandei, și patru țări asociate Schengen - Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția - vor lua parte la sistem. Pașapoartele din Cipru și Irlanda vor continua să fie ștampilate manual.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit comunicatului, au fost eliminate șapte conturi de Facebook, 23 de pagini, un grup și 20 de conturi pe Instagram pentru încălcarea politicii companiei împotriva comportamentului neautentic coordonat. Această rețea provenea în principal din regiunea transnistreană și viza publicul vorbitor de limbă rusă din R. Moldova. Campania a fost eliminată înainte ca autorii ei să poată construi audiențe autentice pe aplicațiile Meta.

Campania s-a axat pe mai mult de 10 surse de știri în limba rusă, care s-au dat drept surse media independente prezente pe mai multe servicii de internet, inclusiv ale Facebook, Instagram, Telegram, OK (Odnoklassniki) și TikTok. Printre acestea erau surse precum Tresh Kich, Moldovan Mole, Insider Moldova, Gagauzia on Air.

Persoanele din spatele acestei activități au folosit conturi false - dintre care unele au fost detectate și dezactivate înainte de investigația Meta - pentru a gestiona pagini care se prezentau drept surse de știri independente, pentru a posta conținut și pentru a direcționa oamenii în special către canalele pe Telegram. Unele dintre aceste conturi și-au schimbat semnificativ numele de-a lungul timpului și au folosit fotografii de profil create probabil cu ajutorul Inteligenței Artificiale.

• Vezi și: Șeful Comisiei Relații Externe a Senatului SUA cere Meta și Alphabet să combată dezinformarea de dinaintea scrutinelor din R. Moldova

Întâmplător ori nu, ieri, 10 octombrie, președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, Ben Cardin, îndemna marile platforme pe internet din SUA deținute de Meta (Facebook, Instagram) și Alphabet (Google) să abordeze dezinformarea rusească înaintea prezidențialelor și referendumului constituțional din R. Moldova.

La mijlocul verii, au fost blocate conturile de Facebook ale oligarhului fugar Ilan Șor, deputata Marina Tauber vizată în două dosare penale și Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei. Motivul ar fi că acestea se încadrează în politica companiei americane Meta (n.r. deținătoarea platformei sociale Facebook) „cu privire la organizațiile și persoanele periculoase”.

Tot începând cu 10 octombrie, canalele de Telegram ale oligarhului fugar Ilan Șor și a mai multor aliați ai lui, printre care bașcana UTA Găgăuzia Evghenia Guțul și deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și Alexandr Nesterovschi nu mai pot fi accesate de pe teritoriul Republicii Moldova și al Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit CNA, printre cei percheziționați sunt primarul și viceprimarul municipiului Orhei, agenți constatatori, dar și consilieri raionali.

Potrivit investigațiilor, mai mulți funcționari publici din cadrul Primăriei Orhei și consilieri raionali, ar fi primit sistematic bani din partea mai multor persoane publice, inclusiv care dețineau funcții cu demnitate publică, dar și membri ai unui grup criminal organizat care acționau în interesele unei formațiuni politice, pentru a-și executa obligațiile care le reveneau, fără a fi oferite alte detalii.

Totodată, ei ar fi primit remunerații ilicite și în vederea susținerii unor formațiuni și persoane politice, inclusiv pentru a participa ca organizatori și coordonatori la diverse acțiuni politice, acțiunile fiind executate în detrimentul bunei funcționări a autorităților publice locale.

În urma acțiunilor de urmărire penală efectuate de ofițerii CNA sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Chișinău, 18 persoane urmează a fi recunoscute în calitate de bănuit, dintre care 4 au fost reținute și urmează a fi plasate în izolatorul CNA.

• Citește și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

Pe 1 octombrie, Centrul Național Anticorupție anunța că a efectuat peste 50 de percheziții la Comrat, la 20 de persoane cercetate într-un dosar de spălare de bani, falsificarea rapoartelor financiare și finanțarea ilegală a unui partid.

La mijlocul lunii august, autoritățile au anunțat efectuarea mai multor percheziții într-un dosar legat tot de un partid asociat cu Ilan Șor. În acel caz, activiștii de partid creau conturi bancare la Promsviazbank. Prin intermediul aplicației bancare PSB, persoanelor cercetate le erau trimiși bani pentru coruperea electorală. Sumele variau între 10.000 și 55.000 de ruble (echivalentul a 1.975 - 10.870 MDL).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Afirmațiile conform cărora UE intenționează să creeze tabere pentru migranții deportați în Republica Moldova și în alte țări care doresc să adere la UE sunt false. Nu există o astfel de propunere în legătură cu Republica Moldova sau cu orice altă țară”, a declarat, răspunzând solicitării de comentariu a Europei Libere, Anita Hipper, purtătoare de cuvânt pentru Afaceri Interne a Comisiei Europene.

Presa internațională a publicat în ultima vreme informații că un număr din țări din UE ar încuraja găzduirea migranților în state candidate din vecinătatea blocului cu 27 de țări membre, unele invocând „modelul” unui asemenea centru deschis de Italia, țară din UE, în Albania.

Un ziar, anume britanicul The Times, a scris, invocând surse diplomatice nenumite din UE, că printre țările care ar putea găzdui asemenea centre ar fi Albania, Serbia sau Moldova.

Guvernul de la Chișinău a dezmințit informația, preluată și de presa rusă, spunând că ar fi un „fake” inventat de Kremlin.

În răspunsul său de vineri la solicitarea de informații a Europei Libere, Comisia Europeană a notat că în UE există discuții despre noi modalități de gestionare a migrației.

Problema a fost abordată chiar la reuniunea de joi, 10 octombrie, a miniștrilor de Interne din UE, de la Luxemburg. După acea întrunire, însă, comisara UE pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, a precizat clar că nu există în prezent vreo propunere de înființare a centrelor de deportare („deportation hubs”, în engleză).

Johansson a precizat că presiunea migrației ilegale scade în UE și Spațiul Schengen în ultima vreme, anume cu 40% anul acesta, în vreme ce crește procentajul celor returnați.

• Te-ar putea interesa și: Țările UE discută posibile „centre de returnare” a migranților în țări candidate. Teoretic, deocamdată

În privința centrelor de deportare, la care s-au referit mai mulți ziariști la o conferință de presă de la Luxemburg, joi, comisara Johansson a spus: „Cred că se încearcă să se facă dintr-un lucru mic, unul mare. Nu există o astfel de propunere din partea Comisiei, nu există vreo propunere formală din partea oricui altcuiva, de care să am cunoștință. Există o discuție în desfășurare despre cum pot fi mărite returnările (...) dar în această privință nu putem oferi deocamdată detalii”.

Relatările de presă spun că unele țări membre în UE ar fi de acord cu asemenea „centre”, dar experții juridici, mai ales, avertizează că transferarea unor persoane „respinse” la azil într-o altă țară decât cea din care provin - și prin care nici măcar nu au trecut - ar fi contrară legislației internaționale.

Deocamdată, doar Albania are așa ceva, dar printr-un aranjament bilateral, cu Italia, nu în cadrul candidaturii la UE. Acordul Roma-Tirana este puternic criticat de organizațiile pentru drepturile omului. Premierul albanez Edi Rama, care a perfectat aranjamentul controversat cu colega lui italiană Georgia Meloni, a spus recent limpede că în țara lui nu vor exista alte noi centre.

Meloni, care a ajuns la putere cu promisiuni anti-imigrație, a spus însă că „modelul” se va răspândi la scara întregii UE. „Chiar și Germania, prin ministrul său de interne (Nancy Faeser), și-a exprimat interesul pentru acest acord”, a spus la 6 iunie italianca, vizitând centrul din Albania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biroul politici de reintegrare a mai spus într-un comunicat de presă că pentru cetățenii din zonă au fost deschise 30 de secții de votare în localitățile din Zona de Securitate, aflate sub controlul efectiv al Chișinăului. Ele vor fi supravegheate de poliția moldoveană.

Se mai spune că deschiderea secțiilor de votare în „perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale” (adică în stânga Nistrului) este contrară legislației, deoarece nu există nicio garanție privind siguranța procesului de votare și nicio certitudine că nu vor fi „interferențe externe care pot prejudicia rezultatul votului”.

În comunicatul său, așa-zisul minister de Externe din regiunea transnistreană a mai spus că „pentru a obține opinia reală a tuturor transnistrenilor” ia în calcul să organizeze un plebiscit în regiune privind „atitudinea față de Uniunea Europeană pe teritoriul său [controlat de regimul de la Tiraspol]”.

Nu se spune când anume s-ar putea ține un asemenea referendum, nici care ar fi întrebarea concretă la care s-ar răspunde.

În replica lor, autoritățile de la Chișinău s-au plâns că în ultimele săptămâni structurile din regiunea transnistreană ar fi îngrădit și mai mult accesul peste Nistru al unor oameni politici, jurnaliști sau oameni de cultură de la Chișinău.

În ce privește ideea de referendum în regiunea transnistreană, comunicatul Chișinăului o numește o „acțiune manipulativă”, care ar fi fost realizată „la comanda unor forțe externe”.

• Citește și: Istoria referendumurilor | De câte ori și de ce au fost consultați moldovenii în cei 33 de ani de Independență

Chișinăul a făcut apel, de asemenea, la respectarea dreptului la vot al oamenilor în Zona de Securitate în ziua scrutinului din 20 octombrie și a cerut Tiraspolului să se abțină de la orice acțiuni de obstrucționare a procesului electoral.

Ultimul plebiscit din stânga Nistrului a avut loc în 2006. Atunci, mai mult de 95% dintre alegători au susținut opțiunea de a se alătura Rusiei, însă scrutinul nu a fost recunoscut la nivel internațional. Departamentul de Stat al SUA l-a calificat la acea vreme drept un „referendum provocator” care „nu poate fi luat în serios, iar ministrul de Externe de atunci, Andrei Stratan, l-a numit o „farsă politică”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Cred că este urgent ca, în lumina a tot ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, comunitatea internațională să înceteze exportul de arme către guvernul Israelului”, a declarat reporterilor politicianul socialist spaniol, citat de AFP, după o întâlnire cu Papa Francisc la Vatican, pe 11 octombrie.

„Acesta este un apel pe care îl voi face... întregii comunități internaționale”, a spus el, adăugând că este important „să nu contribuim într-un fel sau altul la escaladarea violenței și la război și la extinderea acestuia în Gaza, Cisiordania sau, în acest caz, în Liban”.

Comentariile lui Sanchez merg ceva mai departe decât ale președintelui francez Emmanuel Macron, care a declarat că țările lumii ar trebui să înceteze să livreze arme pentru „luptă în Gaza” - ceea ce a provocat indignarea premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Pedro Sanchez este unul dintre cei mai deschiși critici dintr-o țară occidentală, democratică, ai răspunsului Israelului la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1200 de morți și luarea a 250 de ostatici. Replica Israelului a făcut până acum peste 40.000 de morți doar în Gaza.

Tot Sanchez a descris miercuri operațiunile militare ale Israelului în Liban drept o „invazie”, afirmând că comunitatea internațională trebuie să acționeze și în acest caz.

Relații tot mai rele

Relațiile dintre Spania și Israel s-au înrăutățit mult după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în mai, anul acesta.

Luni, 7 octombrie, ministrul spaniol de externe José Manuel Albares a reiterat că antisemitismul nu își are locul în țara sa, răspunzând acuzațiilor Israelului în urma demonstrațiilor pro-palestiniene de duminică de la Madrid, potrivit Euractiv.

Ministerul israelian de Externe a emis duminică o declarație în care își exprima „indignarea” și „tristețea” față de reacția Spaniei la demonstrațiile pro-palestiniene de la Madrid, organizate, printre altele, potrivit Israelului, de extremiști.

„Este inacceptabil pentru o societate democratică să permită susținerea terorismului și celebrarea crimelor împotriva umanității săvârșite de Hamas”, se arată în declarația israeliană.

În replică, ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a apărat Spania ca o „țară a toleranței”.

În Spania, „există libertate de exprimare, iar orice formă de incitare la ură, inclusiv antisemitismul, nu numai că este respinsă pe scară largă, dar este înscrisă în codul penal”, a declarat Albares pentru postul public spaniol de televiziune RTVE.

De asemenea, Albares a afirmat foarte clar că Spania respinge „atacul terorist brutal al Hamas”, criticând în același timp răspunsul militar al Israelului.

El a reiterat că poziția oficială a Spaniei este ca războiul să înceteze, descriindu-l drept un conflict oribil care face mii de victime nevinovate, mai întâi printre palestinienii din Gaza și acum în Liban.

„Am condamnat toate acestea și le condamnăm încă o dată”, a adăugat ministrul. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Jørgen Watne Frydnes, președintele Comitetului Nobel norvegian, a declarat că premiul a fost acordat deoarece „tabu-ul împotriva utilizării armei nucleare este în prezent sub presiune”, informează AP

El a spus că Comitetul Nobel „dorește să onoreze toți supraviețuitorii care, în ciuda suferinței fizice și a amintirilor dureroase, au ales să își pună experiența dură în slujba speranței și angajamentului pentru pace”.

Eforturile de eradicare a armelor nucleare au fost onorate și în trecut de Comitetul Nobel. Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare a câștigat Premiul pentru Pace în 2017, iar în 1995 Joseph Rotblat și Conferințele Pugwash pentru Știință și Afaceri Mondiale au câștigat pentru „eforturile lor de a diminua rolul jucat de armele nucleare în politica internațională și, pe termen lung, de a elimina aceste arme”.

Premiul din acest an a fost acordat în contextul conflictelor devastatoare care fac ravagii în lume, în special în Orientul Mijlociu, Ucraina și Sudan.

Alfred Nobel a declarat în testamentul său că premiul ar trebui să fie acordat pentru „cea mai mare sau cea mai bună acțiune în favoarea fraternității între națiuni, pentru abolirea sau reducerea forțelor armate și pentru organizarea și promovarea congreselor pentru pace”.

Premiul de anul trecut a fost acordat activistei iraniene întemnițate Narges Mohammadi pentru apărarea drepturilor femeilor și a democrației și împotriva pedepsei cu moartea. Comitetul Nobel a declarat că premiul a fost, de asemenea, o recunoaștere a „sutelor de mii de oameni” care au demonstrat pe străzi împotriva „politicilor regimului teocratic iranian de discriminare și opresiune care vizează femeile”.

• Te-ar putea interesa și: Premiul Nobel pentru Fizică răsplătește progresele învățării automate

Într-un an plin de conflicte, au existat unele speculații înainte de anunțul de vineri, potrivit cărora Comitetul Nobel norvegian, care decide câștigătorul, ar fi ales să nu acorde niciun premiu în acest an.

Premiile Nobel sunt însoțite de recompense în numerar de 11 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari). Spre deosebire de celelalte premii Nobel, care sunt selectate și anunțate la Stockholm, fondatorul Alfred Nobel a decretat ca premiul pentru pace să fie decis și acordat la Oslo de către Comitetul Nobel norvegian, format din cinci membri.

Sezonul Nobel se încheie luni, cu anunțarea câștigătorului premiului pentru economie, cunoscut în mod oficial ca Premiul Băncii Suediei în științe economice în memoria lui Alfred Nobel.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Senatorul american a trimis scrisori directorului general al Meta, Mark Zuckerberg, și directorului general al Alphabet și Google, Sundar Pichai, îndemnându-i să aloce resurse suficiente pentru a aborda dezinformarea în R. Moldova pe platformele lor.

Scrisorile subliniază importanța referendumului constituțional din R. Moldova privind aspirația țării de a adera la Uniunea Europeană și citează dovezi furnizate de guvernele Statelor Unite, Canadei și Regatului Unit cu privire la eforturile continue ale Kremlinului de a semăna confuzie și dezinformare în rândul publicului moldovean.

„Acesta este un moment unic în istoria Moldovei, care va determina viitorul pentru generații de moldoveni - iar decizia trebuie să aparțină exclusiv moldovenilor”, a scris senatorul Cardin.

„Gravitatea acestei decizii, care se află în fața poporului moldovean, impune partenerilor Moldovei, precum și celor care contribuie la moderarea unor părți-cheie ale spațiului informațional al Moldovei, sarcina de a împiedica influența străină malignă să intervină într-una dintre cele mai importante alegeri pe care moldovenii le vor face vreodată.”, se mai menționează în mesajul senatorului.

La mijlocul verii, au fost blocate conturile de Facebook ale oligarhului fugar Ilan Șor, deputata Marina Tauber vizată în două dosare penale și Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei. Motivul ar fi că acestea se încadrează în politica companiei americane Meta (n.r. deținătoarea platformei sociale Facebook) „cu privire la organizațiile și persoanele periculoase”.

• Vezi și: Conturile de Telegram ale lui Șor, Tauber, Guțul și alții sunt indisponibile în R. Moldova și UE

Începând cu 10 octombrie, canalele de Telegram ale oligarhului fugar Ilan Șor și a mai multor aliați ai lui, printre care bașcana UTA Găgăuzia Evghenia Guțul și deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și Alexandr Nesterovschi nu mai pot fi accesate de pe teritoriul Republicii Moldova și al Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura Anticorupție și Inspectoratului Național de Investigații au declarat că, potrivit anchetei, membrii organizațiilor teritoriale ale „unor partide politice” erau remunerați lunar din „surse tenebre” pentru determinarea alegătorilor să voteze într-un anumit fel la alegerile și referendumul din 20 octombrie, dar și să participe la proteste.

Autoritățile au mai spus că documentează mai multe persoane care efectuează transferuri de ruble în R. Moldova, după care le achită activiștilor doar jumătate din suma care le-a fost transferată prin intermediu aplicației PSB, iar restul banilor le dau președinților oficiilor teritoriale ale rețelei Șor.

În cadrul perchezițiilor au fost confiscate sume de bani, carduri „Mir”, telefoane mobile și cartușe de calibre diferite.

Săptămâna trecută, Poliția și Procuratura Anticorupție din Republica Moldova au anunțat destructurarea unei rețele create și finanțate din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor înaintea scrutinului prezidențial și referendumului constituțional din 20 octombrie.

Te-ar putea interesa și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

Potrivit materialelor urmăririi penale, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Poliția susține că rețeaua ar avea o „structură ierarhică bine organizată” și ar fi alcătuită din 130 de „lideri teritoriali” care dirijează activitatea grupului, acumulează listele cu datele de identitate a persoanelor racolate de către „președinții de sector”, date care sunt transmise apoi în Federația Rusă pentru înregistrare și deschiderea conturilor bancare în banca comercială ,,PromSveazBank”.

Din rețea ar mai face parte 1927 „președinți de sector” și peste 50.000 „activiști” care „racolează și dirijează activitatea grupului de simpatizanți din sectorul deservit”.

Potrivit poliției, peste 70.000 de „simpatizanți” ar fi fost deja racolați contra unor sume de bani și instruiți să voteze la referendum cu opțiunea ,,Nu” și pentru candidatul care urmează să fie votat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Această recunoaștere evidențiază reacția rapidă și plină de compasiune a Republicii Moldova față de unul din cele mai mari fluxuri de refugiați din istoria modernă a Europei, cea mai semnificativă de la cel de-al Doilea Război Mondial”, se spune într-un comunicat de presă al Înaltului Comisariat ONU Pentru Refugiați (UNHCR).

Acesta notează că de la escaladarea masivă a războiului din Ucraina în februarie 2022, milioane de persoane au căutat refugiu peste granițe. Moldova, o țară cu o populație de doar 2,5 milioane de locuitori, a primit cu generozitate peste un milion de refugiați, peste 100.000 rămânând astăzi în țară, amintesc oficialii ONU, precizând că Moldova este acum țara care găzduiește cea mai mare proporție de refugiați din Europa în raport cu populația sa.

„Această mențiune de onoare este un omagiu adus solidarității, rezilienței și spiritului umanitar de neclintit al poporului moldovean în fața provocărilor globale”, a mai spus UNHCR.

Înființat în 1954, Premiul UNHCR Nansen pentru refugiați onorează persoanele, grupurile și organizațiile care au întreprins acțiuni extraordinare pentru a proteja refugiații, precum și persoanele strămutate în interiorul țării și apatrizii.

Laureatul mondial 2024 este sora Rosita Milesi, o călugăriță braziliană, avocată, activistă socială și creatoare de mișcări sociale, care a apărat drepturile și demnitatea persoanelor alungate de la casele lor timp de aproape 40 de ani.

Ceremonia decernării premiilor va avea loc pe 14 octombrie, la Geneva.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

UNIFIL a declarat că pacificatorii nu au răni grave, dar rămân la spital. Potrivit aceleiași surse, un tanc israelian a deschis focul asupra turnului de observare de la cartierul general principal al forței ONU, la Naqoura. Turnul a fost lovit, iar pacificatorii au căzut din el.

UNIFIL a mai spus că săptămâna aceasta au mai fost două incidente similare, dar fără victime.

„Orice atac deliberat asupra pacificatorilor este o violare gravă a legilor umanitare internaționale”, a spus UNIFIL într-o declarație, joi.

Armata israeliană nu a comentat imediat aceste acuzații.

Știrea vine la o zi după ce membrii contingentului moldovean ai UNIFIL, care au acționat în Liban sub comandă italiană, s-au întors acasă. Ei plecaseră în primăvară cu mandat pe șase luni, dar au stat o lună în plus. Fără să intre în detalii, moldovenii au spus la Chișinău că ultimele săptămâni au fost dificile.

• Te-ar putea interesa și: Militarii moldoveni revin din Libanul măcinat de război. Colegii lor italieni rămași pe loc sunt tot mai des în buncăr

Italia, care are la Naqoura 1000 de pacificatori, l-a convocat pe ambasadorul Israelului, joi, la Roma la ministerul Apărării, pentru clarificări privind ultimele tiruri.

Potrivit agenției italiene Ansa, israelienii au atacat una din cele două baze italiene aflate în preajma cartierului general UNIFIL.

UNIFIL, care are în sudul Libanului cam 10.000 de căști albastre, a confirmat joi, citând surse din armata libaneză, că după ce o dronă a survolat zona, un tanc israelian a tras asupra intrării unui buncăr unde se adăposteau pacificatorii italieni, provocând daune unor vehicule și unui sistem de comunicații.

Oficialii ONU se plâng că atacurile israeliene ar fi deliberate.

De la începutul războiului din Gaza, în urmă cu un an, relațiile Israelului cu ONU s-au înrăutățit constant. Israelul a acuzat agenția ONU pentru refugiați că ar tolera printre angajații ei militanți Hamas. Și mai recent, ministrul de Externe israelian, Israel Katz, l-a declarat persona non grata pe secretarul general ONU, Antonio Guterres, pentru că nu ar fi condamnat cel mai recent atac iranian cu rachete împotriva Israelului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Evenimentul de predare a cărților a avut loc pe 10 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Secretarul de stat al Departamentului român pentru relația cu R. Moldova (DRRM), Adrian Dupu, a spus că donația poate fi evaluată la aproximativ 4 milioane de lei românești (15,5 milioane lei moldovenești). „Promovarea și cultivarea limbii române în Republica Moldova este o prioritate pentru România”, a spus Dupu.

Autoritățile române au precizat că donația este „cel mai amplu proiect cultural derulat în ultimii 30 de ani de România în Republica Moldova”, iar scopul lui este „de a contribui la formarea noii generații în Republica Moldova”.

Donația are loc la solicitarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, care a transmis Ambasadei României la Chișinău necesitatea de a înnoi stocul de cărți al bibliotecilor publice din Moldova. Reprezentanții Bibliotecii Naționale au spus că bibliotecile autohtone „duc lipsă de cărți noi în limba română” pentru că majoritatea cărților sunt „vechi și deteriorate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kang, de 53 de ani, a câștigat International Booker Prize în 2016 pentru „Vegetariana”, un roman tulburător în care decizia unei femei de a nu mai mânca carne are consecințe devastatoare.

Premiul este acordat de Academia Suedeză și este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

Han devine prima femeie asiatică și primul scriitor sud-coreean care câștigă premiul Nobel pentru literatură. De asemenea, ea devine al doilea cetățean sud-coreean care câștigă un premiu Nobel, după ce fostul președinte Kim Dae-jung a câștigat premiul pentru pace în 2000. Acesta a fost onorat pentru eforturile sale de a restabili democrația în Coreea de Sud în timpul regimului militar și de a îmbunătăți relațiile cu rivala Coreea de Nord.

Han primește premiul Nobel într-un moment de creștere a influenței globale a culturii sud-coreene, care în ultimii ani a inclus succesul unor filme precum „Parazit” al regizorului Bong Joon-ho, premiat cu Oscar, drama de supraviețuire de pe Netflix „Squid Game” și popularitatea grupurilor K-pop precum BTS și BLACKPINK.

Premiile Nobel, care recompensează realizările în domeniul științei, literaturii și păcii, au fost create prin testamentul inventatorului dinamitei, omul de afaceri suedez Alfred Nobel. Ele se acordă din 1901, ultimul - cel pentru economie - fiind adăugat mai târziu.

• Te-ar putea interesa și: Han KANG. Vegetariana

După cel pentru pace, premiul pentru literatură tinde să atragă cea mai mare atenție, propulsând autorii în lumina reflectoarelor la nivel mondial și producând o creștere a vânzărilor de cărți care poate fi, totuși, relativ de scurtă durată pentru cei care nu erau deja nume cunoscute.

Chiar și așa, notează Reuters, premiul în bani și un loc pe o listă care include personalități precum poetul irlandez W.B. Yeats, care a câștigat premiul în 1923, romancierul american Ernest Hemingway, care a primit premiul în 1954, și columbianul Gabriel Garcia Marquez, câștigător în 1982, reprezintă o recompensă atractivă.

Autorul și dramaturgul norvegian Jon Fosse a câștigat în 2023.

• Vezi și: Dramaturgul norvegian Jon Fosse a primit Nobelul pentru Literatură 2023

Cel de-al patrulea premiu acordat în fiecare an, premiul pentru literatură, urmează celor pentru medicină, fizică și chimie, anunțate la începutul acestei săptămâni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Câștigurile electorale ale extremei drepte în mai multe țări europene au contribuit la plasarea chestiunilor legate de migrație pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor afacerilor interne din cele 27 de state ale blocului de la Luxemburg, înaintea reuniunii liderilor UE de la sfârșitul acestei luni.

Bruxelles-ul a declarat că miniștrii vor analiza dacă blocul ar trebui să exploreze „fezabilitatea unor soluții inovatoare în domeniul returnărilor, în special conceptul de centru de returnare”, notează AFP.

„Nu trebuie să excludem nici o soluție a priori”, a declarat noul ministru de interne al Franței, Bruno Retailleau, la sosirea la reuniune, după ce zilele trecute a propus la Paris măsuri dure, pe plan intern, pentru stăvilirea imigrației ilegale.

Discuțiile au loc la doar câteva luni după ce Uniunea Europeană a adoptat o reformă radicală a politicilor sale de azil.

• Te-ar putea interesa și: „Fortăreața Europa”. În UE se reînchid granițe și se reduc ajutoarele pentru azilanți

Pachetul îndelung negociat, care va intra în vigoare în iunie 2026, înăsprește procedurile de frontieră și impune țărilor să primească solicitanți de azil din statele de „primă linie” sau să le ofere bani și resurse.

Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre țările membre ale UE au afirmat că pachetul nu merge suficient de departe.

În mai, 15 țări, în frunte cu Danemarca, inclusiv România, au îndemnat Comisia Europeană într-o scrisoare a miniștrilor de externe să „gândească altfel”, solicitând crearea de centre în afara UE, unde solicitanții de azil respinși ar putea fi trimiși în așteptarea deportării - planul care urmează să fie discutat joi.

„Presiunea este pe accelerarea deportărilor”, a declarat pentru AFP Jacob Kirkegaard, analist la think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Un număr tot mai mare de guverne sunt dornice să arate că încearcă să „scoată de pe străzi, într-un fel sau altul, migranții respinși”, a adăugat el.

Moldova nici nu vrea să audă

Nu există planuri detaliate privind modul în care centrele de returnare ar putea funcționa în practică.

O sursă diplomatică citată de AFP a declarat că o posibilă opțiune ar consta în a cere candidaților la aderarea la UE - asupra cărora blocul deține o anumită influență - să găzduiască astfel de centre.

Deocamdată, doar Albania are așa ceva, dar printr-un aranjament bilateral, cu Italia, nu în cadrul candidaturii la UE. Premierul Edi Rama, care a perfectat aranjamentul controversat cu colega lui italiană Georgia Meloni, a spus recent limpede că nu vor exista alte noi centre.

Meloni, însă, a spus că „modelul” se va răspândi, amintind scrisoarea trimisă Comisiei Europene de cele 15 țări membre, în mai. „Chiar și Germania, prin-ministrul său de interne (Nancy Faeser), și-a exprimat interesul pentru acest acord”, a spus la 6 iunie italianca, vizitând centrul din Albania.

Un exemplu mai puțin discutat de „outsourcing” al emigranților este închisoarea din Kosovo închiriată de danezi, care își țin acolo condamnații ce urmează să fie deportați, după ispășirea pedepsei. Și acesta este un aranjament bilateral, nu în cadrul UE.

Moldova, menționată recent ca posibilă gazdă de centre de deportare din UE de ziarul britanic The Times, alături de Serbia și Albania, a negat vehement că ar avea de gând să găzduiască asemenea centru, insinuând chiar că ar fi vorba de o minciună inventată de Rusia.

Despre „fake” a vorbit Chișinăul și când ideea a fost lansată prima dată, în nume propriu, de un politician german conservator, Jens Spahn, în 2023, înainte ca ea să devină subiect de discuție pe scară mai largă.

Oricum, trimiterea migranților în țări terțe este plină de probleme etice și juridice - ceea ce ar putea împiedica ideea să devină realitate, notează AFP.

O altă sursă diplomatică a avertizat că sunt necesare evaluări juridice și ale drepturilor fundamentale pentru a verifica fezabilitatea oricărui astfel de proiect.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a anunțat că primele loturi de carne proaspătă de pasăre (congelată) din Republica Moldova au fost exportate pe piața Uniunii Europene (UE) pe 8 octombrie.

Producătorii de carne de pasăre (în stare refrigerată și congelată) din Moldova au obținut dreptul de a exporta în UE după ce ANSA a promovat cu succes, în ultimii doi ani, mai multe misiuni de audit din partea Comisiei Europene. Între timp, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a asigurat armonizarea cadrului legislativ la cel european.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană

Tot pe 8 octombrie, primul producător de ouă de consum (categoria A) din R. Moldova a fost listat cu dreptul de a-și exporta produsul pe piața UE. Este vorba despre o fermă din raionul Edineț.

Pentru a avea dreptul de a-și exporta producția în UE, operatorul moldovean a trebuit să se alinieze la cerințele sanitar-veterinare europene. Moldova a primit dreptul de a exporta produse avicole în UE în martie 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ursula von der Leyen a vorbit presei moldovene pe 10 octombrie, la un briefing susținut alături de Maia Sandu, implicată în campania electorală pentru un nou mandat de președintă.

Șefa Comisiei Europene a spus că „locul R. Moldova este în Uniunea Europeană”, care poate contribui la „dublarea economiei Moldovei în următorii zece ani”. Pentru asta, Bruxelles a lansat un nou instrument de asistență financiară pentru Moldova.

Potrivit Ursulei von der Leyen, cei 1,8 miliarde de euro urmează a fi investiți în „domenii care vor genera creșteri economice și servicii publice”, precum repararea școlilor, construirea a două noi spitale la Bălți și Cahul, construirea drumurilor și podurilor care să interconecteze Moldova cu vecinii săi, dar și dezvoltarea rețelei energetice.

În ajunul prezidențialelor și a referendumul din 20 octombrie cerut de Maia Sandu, președinta Comisiei Europene a felicitat-o pe președinta moldoveană pentru „cât de angajată este în parcursul european” al R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Sprijin pe toată linia pentru R. Moldova în Parlamentul European. Miercuri se votează și o rezoluție

Ursula von der Leyen a încurajat moldovenii să iasă la vot pentru a-și exprima „alegerea liberă și suverană” în secțiile de votare, dar nu a spus moldovenilor cum să voteze.

Totuși, președinta Comisiei Europene a lăudat-o pe Sandu pentru progresul în calea aderării Moldovei la UE. Ea a mai amintit de „inițierea reformei importante în justiție, lupta cu corupția și eliminarea oligarhilor din economie” – adică promisiunile Maiei Sandu din campania prezidențială precedentă, pentru care a fost criticată de oponenți că nu le-ar fi dus până la capăt.

Maia Sandu a numit planul de investiții al UE „un simbol al încrederii în potențialul Moldovei de transformare și dezvoltare”.

Ea a amintit de primirea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană și de începerea negocierilor de aderare, realizări obținute de R. Moldova în timpul mandatului său. „Mulțumesc dragă Ursula pentru tot sprijinul acordat Moldovei în toți acești ani”, a spus președinta moldoveană.

• Vezi și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Ea a recunoscut că vizita președintei Comisiei Europene are loc „într-un moment crucial” pentru Moldova, precizând că moldovenii, indiferent de „etnie, limbă sau viziuni politice” vor în Uniunea Europeană.

Noua asistență UE pentru R. Moldova vine într-o săptămână cu mai multe gesturi de solidaritate cu conducerea de la Chișinău, pe fondul semnalelor tot mai clare că Rusia caută să influențeze rezultatul alegerilor de la 20 octombrie, la care președinta în exercițiu, Maia Sandu, va căuta să obțină un nou mandat, promițând inclusiv continuarea integrării europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Chiar dacă există multe tensiuni politice, trebuie să ne asigurăm că unitatea noastră în Europa rămâne cât mai stabilă posibil”, a declarat Zelenski.

„Nimănui în Europa nu trebuie să i se reamintească cât de prețioasă este pacea, în special aici, în Balcani. Ceea ce se întâmplă în Balcani și ceea ce se întâmplă în Ucraina determină într-un fel stabilitatea întregii Europe”, a spus liderul de la Kiev.

El le-a mulțumit liderilor balcanici pentru sprijinul lor și pentru că „s-au ridicat împotriva eforturilor Rusiei de a destabiliza și această regiune”.

La reuniunea de la Dubrovnik au participat șefi de stat, premieri sau miniștrii de externe din 12 state - Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Republica Moldova, România, Serbia, Slovenia și Turcia.

La finalul reuniunii, Volodimir Zelenski și premierul croat, Andrej Plenkovic, au semnat un acord de cooperare ce se bazează pe experiența Croației în procesul de deminare după războiul din 1990, dar și în urmărirea penală a crimelor de război.

Moldova sprijină „în totalitate” Formula Păcii propusă de Zelenski

Republica Moldova a fost reprezentată de ministrul de externe Mihai Popșoi. În intervenția sa, el a reafirmat angajamentul R. Moldova de a susține pacea în Ucraina și de a contribui la eforturile internaționale pentru a pune capăt războiului.

„Moldova sprijină în totalitate Formula Păcii propusă de președintele Zelenski, singurul plan eficient pentru restabilirea păcii. Drumul către o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe dreptul internațional”, a declarat Popșoi.

• Vezi și: R. Moldova susține „formula de pace” propusă de Ucraina, iar Kievul – soluționarea pașnică a conflictului transnistrean

Oficialul moldovean a mai spus că Ucraina se află acum într-un „moment crucial”, de aceea sprijinul pentru Kiev trebuie să fie „și mai puternic”.

Primele două ediții ale Summitului „Ucraina - Europa de Sud-Est” au avut loc în Grecia și Albania.

Turneul european al lui Zelenski

Volodimir Zelenski începe joi un turneu european, în încercarea de a obține sprijin militar și financiar suplimentar pentru Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă a armatei ruse în regiunea Donețk, care înregistrează progrese graduale.

Călătoria liderului de la Kiev, care urmează să înceapă cu întâlniri la Londra cu premierul britanic Keir Starmer și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, are loc după ce un summit al grupului Ramstein al principalilor susținători ai Ucrainei a fost amânat.

Liderul ucrainean urmează, de asemenea, să poarte discuții la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și apoi să călătorească la Roma pentru întâlniri cu premierul italian Georgia Meloni, pe 10 octombrie, și cu Papa Francisc la Vatican, pe 11 octombrie. Zelenski este apoi așteptat în Germania pentru consultări cu cancelarul Olaf Scholz pe 11 octombrie.

Reuniunea la nivel înalt a grupului Ramstein, planificată să aibă loc pe 12 octombrie, în Germania, precum și o așa-numită reuniune Quad a Statelor Unite, Marii Britanii, Franței și Germaniei pentru discuții privind Ucraina, au fost amânate după ce președintele american Joe Biden și-a anulat călătoria în Europa din cauza uraganului Milton.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Vizita lui Zelenski în SUA, o călătorie cu miză mare pentru războiul din Ucraina

Zelenski încearcă să obțină cât mai mult ajutor militar și financiar posibil înainte de alegerile prezidențiale americane de luna viitoare.

Statele Unite au fost principalul susținător al Ucrainei, oferind cel mai mult ajutor financiar și militar Kievului, însă o victorie a lui Donald Trump în alegeri ar putea pune la îndoială sprijinul continuu al Washingtonului pentru Kiev.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul moldovean de Externe (MAE) a anunțat, pe 9 octombrie, că cetățenii moldoveni au sosit pe Aeroportul Internațional Chișinău, din Belgrad, prin Viena.

MAE a precizat că evacuarea a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Serbia și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Totodată, în prezent, se pregătește evacuarea a altor 10 cetățeni moldoveni, care au apelat la ajutorul autorităților de la Chișinău.

Primul grup de 11 moldoveni a fost evacuat din Liban la începutul lunii octombrie, când situația din Liban s-a înrăutățit după ce, în dimineața zilei de 1 octombrie, armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva grupării Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile libaneze, până la 1 octombrie, în această țară se aflau 54 de cetățeni moldoveni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul emis de Poliție nu se menționează exact despre cine anume este vorba, însă, pe cutiile cu dulciuri se pot observa logo-ul și însemnele blocului politic „Victoria”, controlat de politicianul fugar Ilan Șor.

Cele peste 17.000 de prăjituri cu termen de valabilitate expirat erau plasate în peste 15.000 de cutii. Acestea urmau să fie însoțite de felicitări tipărite, adresate cetățenilor de către conducătorul grupării criminale.

Așa cum cadourile erau pregătite pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Poliția a pornit o cauză penală.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce n-au voie alegătorii în campania electorală

În premieră, la prezidențialele și referendumul din 20 octombrie se vor aplica amenzi pentru alegătorii care primesc așa-numitele „pomeni electorale”. Noile sancțiuni au fost introduse vara aceasta de Parlament. Mai exact, în Codul Contravențional a apărut un nou articol, privind „coruperea electorală pasivă”, care prevede amenzi de la 25.000 până la 37.500 de lei.

„Coruperea electorală activă”, adică oferirea „pomenilor electorale”, la fel, se pedepsește penal.

Cetățenii prinși că dau mită electorale pot primi amenzi între 37.500 și 57.500 de lei sau riscă o pedeapsă de pană la 5 ani de închisoare.

Amenzile sunt și mai mari dacă persoanele care corup sunt implicate oficial în campanie electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„A fost primită o notificare oficială din partea română, conform căreia Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își încetează activitatea pe 14 octombrie. Funcțiile de prestare a serviciilor consulare în raionul respectiv au fost transferate ambasadei acestei țări la Moscova. Acest pas se datorează deciziei părții ruse: de a denunța acordul interguvernamental bilateral privind deschiderea respectivului consulat. Această decizie a fost luată în decembrie 2023, ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale autorităților române”, a spus Zaharova, citată de Ria Novosti.

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișuștin, a semnat pe 12 decembrie 2023 documentul care denunță acordul din 2005 dintre Rusia și România, prin care a fost înființat consulatul României de la Rostov pe Don.

Consulatul de la Rostov pe Don a fost înființat printr-o Hotărârea de Guvern din 2004, în timpul mandatului de premier al lui Adrian Năstase.

La momentul deciziei rusești de a închide consulatul, singurele activități publice din 2023 reflectate pe pagina Consulatului României din Rostov-pe-Don erau două depuneri de flori, una la monumental comemorativ românesc de la Trusovo și cealaltă la cimitirul militar românesc de la Apșeronsk.

Decizia Moscovei intervine în condițiile în care relațiile dintre România şi Rusia s-au deteriorat după ce Ucraina a fost invadată pe 24 februarie 2022.

În iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe român a solicitat Moscovei să reducă personalul diplomatic care lucrează în Ambasada Rusiei la Bucureşti cu 40 de oameni.

Autoritățile române au justificat decizia de reducere a personalului Ambasadei Rusiei „prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice și tehnico-administrative a României în Rusia”.

În replică, ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va răspunde în consecinţă”.

• Te-ar putea interesa și: Europarlamentarii condamnă interferența Rusiei în alegerile din R. Moldova

Oficialii ruși au decis în august să introducă cote pentru numărul de membri ai personalului diplomatic şi consular al României în Rusia, ca represalii după decizia României de reducere a personalului ambasadei de la București.

România a expulzat în mai multe rânduri, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, funcţionari ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe unii dintre ei pentru „incompatibilitatea activităţilor acestora cu prevederile Convenţiei de la Viena”.

Rusia a răspuns cu măsuri similare, expulzând același număr de funcţionari ai Ambasadei României la Moscova, în lunile mai şi septembrie 2022.

După invadarea Ucrainei, Rusia a plasat România pe lista ţărilor „neprietenoase”, după ce Bucureștiul a condamnat agresiunea.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul Informațional Transplant (SIT) este destinat prestatorilor de servicii medicale și băncilor de țesuturi și/sau de celule autorizate pentru desfășurarea activităților de donare, prelevare și transplant de organe, țesuturi sau celule umane.

Printre principalele prevederi ale proiectului sunt evidența fișierelor medicale ale donatorilor, formarea registrelor donatorilor și primitorilor din Republica Moldova și crearea modulului de biovigilență pentru raportarea, investigarea, înregistrarea şi transmiterea informațiilor despre evenimentele şi reacțiile adverse grave care pot influența calitatea şi siguranța organelor, țesuturilor şi celulelor umane utilizate la om, spun autoritățile.

• Te-ar putea interesa și: Cum se moare în Moldova în așteptarea unui transplant

Datele obținute vor fi folosite și la alcătuirea statisticilor din domeniu, precum și la formarea resurselor informaționale de stat privind starea sănătății populației.

După ce va fi funcțional, SIT va conține o serie de registre:

• Registrul Național Renal;
• Registrul Donatorilor de organe și țesuturi;
• Registrul Primitorilor de organe și țesuturi;
• Registrul Donatorilor de celule reproductive;
• Registrul Primitorilor de celule reproductive;

SIT va fi gestionat de Ministerul Sănătății, iar Agenția de Transplant va asigura crearea, mentenanța și monitorizarea exploatării eficiente a acestuia.

Autoritățile estimează că implementarea proiectului va costa în jur de 1,36 milioane de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul de avertizare publică ar urma să coste până la 5 milioane de dolari.

Măsura face parte dintr-un proiect al Guvernului prin care autoritățile își propun să sporească pregătirea și răspunsul instituțiilor la situațiile de urgență. Din resursele disponibile urmează să fie procurate vehicule și echipamente de intervenție în situații de urgență.

Un alt obiectiv al proiectului se referă la eficientizarea serviciilor hidrometeorologice, prin modernizarea sistemelor de observație hidrometeorologică, a capacităților de prognoză a Serviciului Hidrometeorologic de Stat și prin consolidarea colaborării instituționale și regionale pe acest segment.

Acordul prevede și eficientizarea evaluării și gestionării pericolelor naturale, a riscurilor seismice și a celor legate de climă.

Te-ar putea interesa și: Datele privind transplanturile de organe și țesuturi se vor conține într-un sistem informațional

Potrivit Guvernului, va fi creat un Fond de rezervă pentru dezastre, ca sursă de finanțare pentru atenuarea consecințelor calamităților naturale.

Valoarea proiectului se ridică la 37,4 milioane de euro, bani care vor fi oferiți sub formă de împrumut. Termenul de implementare a proiectului este de 5 ani, urmând să fie încheiat în 2029.

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de Parlament.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a anunțat pe 8 octombrie arestul lui Cistilin, cunoscut și ca unul dintre „ideologii” agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, acesta riscă închisoarea pe viață.

SBU afirmă că, în perioada 2016-2024, Dmitri Cistilin a pregătit materiale analitice pentru Kremlin, în care sprijinea agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și integrarea teritoriilor ucrainene ocupate în Federația Rusă.

Se consideră că el a promovat interesele Moscovei la diverse forumuri internaționale, pretinzând că este reprezentant al „societății civile ucrainene”, și ar fi încercat să „reducă sprijinul acordat Ucrainei de către țările occidentale”, scrie IPN.

O altă acuzație adusă de autoritățile ucrainene se referă la implicarea sa în organizarea imixtiunilor în procesele electorale din mai multe țări, prin participarea la atacuri informaționale împotriva Ucrainei și promovând narațiuni ale propagandei ruse.

Cistilin a fost arestat în R. Moldova după ce a participat la o conferință la București, unde a criticat NATO și a discutat despre amenințarea unui al treilea război mondial.

Inspectoratul General pentru Migrație de la Chișinău a anunțat la 5 octombrie că l-a arestat și predat autorităților ucrainene pe Cistilin, care s-a ales și cu statutul de persona non-grata și interdicția de intrare în R. Moldova pe un termen de cinci ani.

Portalul deschide.md a scris la 7 octombrie că Dmitri Cistilin ar fi fost organizatorul „pelerinajelor” preoților Mitropoliei Moldovei în Federația Rusă, la comanda grupării fugarului Ilan Șor și a Patriarhiei Ruse. Reprezentanții Mitropoliei Moldovei au negat orice afiliere cu Șor sau că pelerinajele ar avea scopuri electorale ori politice, dar au recunoscut că deplasările preoților la Moscova au fost realizate de Patriarhia de la Moscova.

• Vezi și: Aproape 500 de preoți și enoriași din Moldova au mers în pelerinaje la Moscova, finanțate de Patriarhia Rusă

Aceeași sursă relatează că Dmitri Cistilin ar fi convins preoți să adune semnături în sprijinul candidaturii la prezidențiale a fostei procuroare anticorupție, Victoria Furtună. Contactată de Europa Liberă, Furtună a declarat că aceste informații sunt „falsuri” și că nu-l cunoaște pe Dmitri Cistilin.

Cistilin a fost un asistent al ex-consilierului prezidențial rus, Serghei Glaziev, despre care SBU spune că este unul din autorii strategiei de „război informațional” care a justificat agresiunea rusă asupra Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă susținută după ședința de Guvern, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a spus că de acest ajutor vor beneficia pensionarii care au un stagiu de cotizare de 40 de ani sau mai mult și care s-au ales cu o pensie sub 3.300 de lei. Banii vor fi trimiși la începutul lunii noiembrie.

Suma alocată pentru finanțarea acestor ajutoare bănești se ridică la 71 de milioane de lei și este oferită de Programul Mondial Alimentar al Organizației Națiunilor Unite. Nu este prima dată când prin cadrul acestei organizații sunt oferite ajutoare unice pentru pensionari sau alte categorii sociale.

• Vezi și: Ajutoare suplimentare pentru pensionari și persoane vulnerabile pentru sezonul rece

O decizie similară a fost adoptată de Guvern și anul trecut, înaintea alegerilor locale generale din noiembrie. Atunci au primit ajutoare unice peste 56 de mii de pensionari.

Întrebat de ce s-a decis acordarea acestor ajutoare cu 11 zile înainte de alegeri, ministrul Alexei Buzu a spus că desfășurarea programului are loc după un calendar prestabilit și nu are legătură cu campania electorală.

„Si anul trecut am avut alegeri, și anul viitor avem, iar asta nu înseamnă că trebuie să oprim toate programele”, a spus ministrul.

Buzu a mai precizat că Guvernul lucrează la identificarea unei „soluții durabile” pentru pensionarii care au un stagiu de cotizare de 40 de ani și o pensie mai mică de 3.300 de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te