Istoricul Armand Goșu revine pe contributors.ro cu considerații de detaliu și de context despre runda de negocieri privind Estul Ucrainei, adică reuniunea în „format Normandia”. În opinia sa, rezultatele sunt „mai degrabă modeste”, și asta pentru că, de partea ucraineană, așteptările au fost nerealist de mari, pe fondul presiunilor populare la care este supus Volodimir Zelenski (trei partide politice i-au cerut expres că nu facă niciun fel de compromis care ar duce la federalizarea țării).
De partea cealaltă, Vladimir Putin nu e dispus să cedeze nicio iotă. Da, s-a convenit într-adevăr un schimb de prizonieri până la sfârșitul anului și s-a reușit amânarea stabilirii unei date pentru alegerile din regiunile separatiste. E un detaliu important: în timp ce Rusia vrea mai întâi alegeri și abia apoi evacuarea trupelor rusești, dezarmarea milițiilor separatiste și predarea către ucraineni a controlului asupra graniței, președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea tocmai pe dos: nu se fac alegeri în Donbas înainte de preluarea controlului granițelor (circa 400 de km) și înainte de evacuarea trupelor rusești. Putin insistă de asemenea ca Zelenski să negociere direct cu separatiștii, pentru că, spune Armand Goșu, „el încearcă să-i legitimeze pe liderii separatiștilor pro-ruși din Donbas. (...) Moscova dorește ca ei să rămână la putere și după încheierea conflictului. De asta și trebuie să le crească profilul”. Evident președintele Ucrainei a refuzat categoric. În privința dosarului energetic, Vladimir Putin are și el o problemă: Gazprom a fost amendat sever de Tribunalul european, Ucraina cere plata amenzii în gaze. Apoi, rușii – care au investit masiv în două conducte care ocolesc Ucraina – încă mai au nevoie să livreze gaz spre Europa prin această țară. Noile conducte nu sunt gata. Oricum, Germania și Franța vor face eforturi să ajungă la un liman cu această negociere, altminteri ar ieși cu imaginea cam șifonată, se mai arată în interviul acordat de Armand Goșu de la contributors.ro.
Falia dintre Est și Vest s-a văzut de asemenea foarte bine și la summit-ul NATO de la Londra, despre care semnează o analiză Octavian Manea, în revista 22. Sursa lipsei de consens din interiorul Alianței ar fi președintele francez Emmanuel Macron, care consideră că menirea NATO este să apere statele europene de agresiunea teroristă și punct. Or Estul Europei e de altă părere, și fotografia făcută de președintele american Donald Trump cu șefii de stat al clubului 2% (statele care alocă deja 2% din PIB pentru apărare) are valoare simbolică: Polonia, balticii și România (în grup figurează și Marea Britanie) văd ca principală amenințare Rusia și, deci, ca principală misiune a NATO să protejeze această zonă de ruși. Se apropie împlinirea a treizeci de ani de la Revoluția din decembrie 1989.
Publicația pressone.ro a postat un text consistent, bine scris, de citit neapărat, oferit redacției de una dintre participantele la Revoluție: Oana Fărcășanu (actualmente profesoară în Canada) repovestește totul din perspectiva trio-ului de atunci și de acum: Oana, fratele ei, Octav și Bogdan, cel care-i va deveni (și îi este) soț. Totul se înscrie între două pancarte, cu care cei trei au fost fotografiați. În 1990: „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2019: ”Copiii noștri sunt destul de liberi”.
