„Este o decizie istorică, care marchează sfârșitul procesului de aderare a celor două țări la spațiul de liberă circulație al UE, un obiectiv-cheie atât al Bulgariei, cât și al României de la aderarea lor la Uniunea Europeană", au declarat cele două țări într-o declarație comună, citată de AFP.

Cele două state intrate în UE la 1 ianuarie 2007 au așteptat cel mai mult dintre toate membrele intrarea în Schengen. În martie 2024 li s-a permis aderarea măcar cu frontierele navale și aeriene, iar joi, 12 decembrie, miniștrii de Interne din celelalte 25 de țări UE și-au dat acordul oficial pentru eliminarea controalelor și la frontierele terestre.

Este de așteptat ca în primele șase luni ale anului viitor să mai fie totuși controale aleatorii la granițele vizate, mai ales din cauza insistenței Austriei.

Cele două țări au fost felicitate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a spus, ca de multe alte ori, că locul lor este în Schengen.

Pentru R. Moldova, decizia de joi înseamnă că frontiera terestră Schengen va fi de acum pe Prut. În ciuda asigurărilor autorităților române și moldovene că nu vor fi schimbări negative la graniță, transportatorii, mai ales, se tem că s-ar putea lungi cozile.

România și Bulgaria au fost ținute ani de zile în sala de așteptare a spațiului Schengen mai ales din cauza efortului unor membri vechi ai UE, ca Germania, Olanda și mai nou Austria, de a le obliga să ducă la capăt reforme care nu întotdeauna au avut de-a face cu frontierele.

Promisiunea „primirii în Schengen” s-a aflat mereu în retorica politicienilor de la Sofia și București, iar unele forțe naționaliste din ambele țări au folosit întârzierea pentru a le arăta compatrioților că sunt tratați de UE ca niște „cetățeni de categoria a doua”.

Schengen „terestru” s-a extins ultima oară la 1 ianuarie 2023, când a fost primită Croația, care aderase la UE cu 10 ani înainte.

În pregătirea momentului, Zagrebul a asigurat Bosnia vecină, țară din afara UE, unde trăiesc mulți etnici croați, unii cu pașapoarte croate - într-o simbioză asemănătoare cu România-Moldova - că nu va ridica „o fortăreață” odată intrată în Schengen.

De atunci nici nu s-au raportat mari dificultăți la granița croato-bosniacă.

Noua extindere a spațiului Schengen vine într-un moment când unii se întreabă dacă el mai există cu adevărat.

Multe dintre țări, între care Germania, Franța, Italia, Suedia, Olanda, Austria au în vigoare controale la frontiere pe fondul conflictelor internaționale și a amenințărilor teroriste.

Cu toate acestea, cum notează AP, Schengen rămâne una dintre principalele realizări ale „construcției europene”. El a început ca un proiect interguvernamental între cinci țări ale UE - Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg - și s-a extins treptat pentru a deveni cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, permițând oricui să călătorească precum în propria țară de la Helsinki până la Lisabona sau de la Cercul Polar până în Creta.

Singurele țări UE care nu sunt membre Schengen acum sunt Irlanda și Ciprul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma investigațiilor, procurorii au constatat că deși alegătorii erau alături, medicul, pretinzând că-și ajuta pacienții, lua ștampila de la aceștia și personal o aplica în locul alegătorilor - pentru un anumit candidat la funcția de președinte al R. Moldova și o anumită opțiune la referendum.

Cazul a fost sesizat de Asociația Promo-LEX în ziua alegerilor, pe 20 octombrie, care a și publicat imagini video în acest sens. În total au fost vizați 25 de vârstnici, iar membrii biroului electoral nu au intervenit pentru a stopa ilegalitatea, au spus observatorii.

La scurt timp, Poliția l-a reținut pe medic, iar ulterior, a spus că-l suspectează inclusiv de faptul că ar fi primit bani de la organizația criminală Șor pentru aceste acțiuni.

• Vezi și: Medicul suspectat că vota în locul bătrânilor de la un azil din Comrat, reținut de Poliție

Pe parcursul urmăririi penale, procurorii au cerut suspendarea acestuia din funcție, dar demersul lor a fost respins de Judecătoria Comrat.

În instanță, medicul este învinuit de votarea în locul altor persoane fără a deține acest drept. Dacă va fi găsit vinovat, el s-ar putea alege cu o amendă de până la 52.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de până la 200 de ore sau închisoare de până la 3 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Judecătorii constituționali vor putea primi sancțiuni sub formă de avertisment, mustrare sau ridicare a mandatului dacă vor aduce daune imaginii CC sau vor „submina încrederea în procesul independent și imparțial de luare a deciziilor de către CC”.

Curtea Constituțională însăși va examina impunerea de sancțiuni disciplinare față de judecători. Cea mai blândă pedeapsă este un avertisment scris, care va fi valabil timp de un an. Dacă judecătorul comite o altă infracțiune similară în această perioadă, i se va impune o sancțiune mai severă. Un judecător poate fi, de asemenea, mustrat, sancțiune valabilă timp de doi ani.

Cea mai severă pedeapsă este demiterea. 2/3 din judecătorii CC vor trebui să voteze pentru aceasta. Această decizie va fi definitivă și nu va putea fi contestată.

Pe lângă sancțiuni, proiectul de lege nu conține nicio inovație fundamentală. CC, ca și până acum, va fi format din șase judecători numiți de Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii pentru un mandat de 6 ani. Doar că potrivit noii legi judecătorii nu vor putea avea mai mult de un mandat, față de două cum erau până acum.

• Te-ar putea interesa și: Consiliul Europei: Moldova face schimbări în justiție, dar ar trebui să adopte mai puține legi în regim de urgență

Totodată, noile prevederi spun că, la preluarea mandatului, judecătorii vor fi obligați să se retragă din partidele politice. Până acum, aceștia erau obligați doar să-și suspende calitatea de membru de partid.

Judecătorii CC își vor păstra inviolabilitatea, care se extinde asupra locuinței și cabinetului de serviciu, a vehiculelor și a mijloacelor de telecomunicație folosite, asupra corespondenței, bunurilor și documentelor personale.

O altă prevedere, care a stârnit numeroase critici din partea opoziției, se referă la faptul că judecătorii constituționali, care au ocupat funcția timp de un mandat întreg, vor putea primi o pensie de minim 55% și maxim 80% din salariu. În prezent, salariul unui judecător constituțional variază de la 55.000 de lei până la peste 70.000 lei, potrivit datelor prezentate de instituție anul trecut.

Prevederile stabilesc că după pensionare, judecătorii constituționali vor putea încasa atât pensia, cât și salariul. Pensiile acestora vor fi achitate atât din bugetul asigurărilor sociale, cât și din bugetul de stat.

Legea a fost elaborată de Guvern și trimisă, pe 11 decembrie, la Parlament spre aprobare. Până acum, CC funcționa în baza a două legi, pe care ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, le-a numit „depășite”.

Potrivit ei, noua lege este una „modernizată”, iar aprobarea ei este necesară inclusiv pentru procesul de integrare a R. Moldova la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În noua legislatură aleasă la 1 decembrie, cele mai multe mandate de deputați și senatori vor reveni Partidului Social Democrat (PSD), urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Vor fi în total 331 de deputați, 312 aleși și 19 de la minorități. Un mandat de deputat a fost obținut și de Valeriu Munteanu, fost ministru al Mediului în R. Moldova, care a acces în legislativul de la București, câștigând alegerile de pe circumscripția Dâmbovița, pe listele AUR.

Convocarea Parlamentului de la București, care va avea loc la 20 decembrie, ora 14:00, la Palatul Parlamentului, vine în condițiile în care partidele proeuropene PSD, PNL, USR și UDMR au ajuns marți, 10 decembrie, la un acord prin care se angajează să participe împreună la guvernare.

Acestea urmează să discute numele noului premier și partajarea portofoliilor în viitorul Guvern, dar și la nivelul comisiilor parlamentare.

• Te-ar putea interesa și: Partidele pro-europene din România încep discuțiile pentru formarea noului guvern
  

Cele patru partide care vor să formeze alianța de guvernare ar avea aproximativ 65% din totalul parlamentarilor. Partidele naționaliste, populiste sau extremiste vor reprezenta aproximativ 35% din viitorul Legislativ.

Deși mandatul lui Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie, potrivit Constituției și deciziilor Curții Constituționale a României, el va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales, lucru care s-ar putea întâmpla în primăvară, când sunt așteptate noi alegeri prezidențiale.

Alegerile prezidențiale din noiembrie au fost anulate de Curtea Constituțională de la București, după ce rapoarte ale serviciilor secrete au sugerat o ingerință a Rusiei în sprijinul candidatului filorus Călin Georgescu, care a înregistrat o victorie surprinzătoare în primul tur de scrutin din 24 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Energocom, în perioada 1-10 decembrie compania a importat 110.000 MWh, adică cu 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Cererea mai mare de energie electrică în R. Moldova a început să crească la sfârșitul lunii noiembrie și a concis cu majorarea prețurilor pe piața din România, unde, de asemenea, a crescut cererea și, prin urmare, importurile de energie.

În același timp, Energocom spune că a importat mai mult decât a fost planificat și de la centrala de la Cuciurgan, unde costul este stabilit la un tarif de 66 dolari per MWh.

Câtă electricitate va importa în decembrie R. Moldova?

Planurile de achiziții a Energocom prevăd importuri în luna decembrie de 463.000 de MWh. Asta înseamnă că în primele zece zile din lună s-a importat aproape 24% din volumul preconizat.

Potrivit planificării, aproximativ 37% din energie urmează să fie livrată de Centrala de la Cuciurgan din regiunea transnistreană.

• Te-ar putea interesa și: De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?

O treime din electricitate urmează a fi cumpărată de pe bursa română (OPCOM) și de la alți parteneri locali, români și ucraineni. Restul necesarului va fi achiziționat direct de la Centrala de la Cernavodă, România.

Local, R. Moldova poate produce aproximativ 25% din ceea ce consumă. Mai exact, centralele de termoficare din Chișinău și Bălți ar urma să genereze 115.400 MWh (sau circa 25%), în timp ce instalațiile de energie regenerabilă - aproximativ 6.400 MWh (1,4%), potrivit datelor Energocom.

Perioadă complicată în energetică

Creșterea consumului energiei electrice coincide cu prefigurarea unei crize majore în energetică care poate afecta R. Moldova începând cu noul an.

Autoritățile se tem de posibila sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, în condițiile în care, de la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom prin rute alternative rămâne incertă, după ce concernul rus a cerut guvernului moldovean să achite o pretinsă datorie de circa 700 de milioane de dolari.

O eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale ar afecta și Chișinăul, care procură energie electrică la tarife relativ ieftine de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc livrat gratis regiunii transnistrene.

• Vezi și: Guvernul propune stare de urgență în energetică din 16 decembrie

Pentru a face față provocării, Guvernul a cerut instituirea stării de urgență în energetică pentru 60 de zile, din 16 decembrie, și a adoptat o nouă strategie de gestionare a situațiilor de criză din energie.

În contextul adoptării noii strategii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că centralele electrice de pe malul drept pot asigura doar 23% din energia necesară R. Moldova (fără regiunea transnistreană), iar importurile din România sunt „insuficiente pentru a satisface cererea totală” de energie a R. Moldova, capacitatea de import fiind limitată în prezent la 315 mWh.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința de Guvern, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a justificat necesitatea registrului agresorilor prin necesitatea „consolidării mecanismul de prevenire și combatere a violenței în familie”.

Potrivit ei, sistemul va ajuta poliția să monitorizeze mai eficient agresorii și le va permite să intervină proactiv în familii cu risc pentru a preveni recidivele violenței.

Ministerul Afacerilor Interne va fi responsabil de crearea și gestionarea acestui registru. Acolo va fi inclusă informația despre persoanele care au manifestat violență dar și despre femeile care au suferit în urma acțiunilor lor.

• Te-ar putea interesa și: Vârstnicii supuși violenței în familie recunosc abuzurile, dar nu caută ajutor

În registru va fi dusă evidența cazurilor de violență fizică, psihologică, sexuală, economică și spirituală; va gestiona datele agresorilor care au admis aceste abuzuri; măsurile de protecție aplicate și va permite generarea de rapoarte statistice personalizate, spun autoritățile.

În sistem vor fi introduse și informații despre agresori, precum cauzele contravenționale sau penale pornite în privința acestora, deciziile instanțelor judecătorești, aplicarea măsurilor de protecție etc.

Conceptul prevede și implementarea unor algoritmi de inteligență artificială pentru analiza și identificarea pattern-urilor în datele colectate, pentru a sugera riscuri și nevoi suplimentare de intervenție.

Datele Poliției arată că în primele șase luni ale anului curent, au fost înregistrate 22 cazuri de deces în urma violenței în familie, față de 14 înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, 767 de persoane au fost înregistrate ca agresori, dintre care 685 bărbați și 77 femei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aproximativ 4.000 de protestatari, mulți fluturând steaguri UE și georgiene, s-au adunat în fața clădirii parlamentului pe 10 decembrie, înfuriați de decizia recentă a guvernului de a amâna negocierile de aderare la UE până cel puțin în 2028.

Protestele vin și după ce alegerile parlamentare au fost afectate de acuzații serioase de ilegalități și interferențe rusești.

Miniștrii de Externe ai UE urmează să se întâlnească pe 16 decembrie și au anunțat că vor discuta posibile sancțiuni pentru liderii georgieni, pe fondul unor „îngrijorări credibile” privind acte de tortură aplicate protestatarilor.

„Regresul democratic persistent și mijloacele represive recente utilizate de autoritățile georgiene au consecințe asupra relațiilor noastre bilaterale. UE va lua în considerare măsuri suplimentare”, se arată într-un comunicat.

„Peste 400 de persoane au fost reținute și peste 300 au suferit violențe și rele tratamente, multe necesitând îngrijiri medicale urgente”.

„UE deplânge aceste acțiuni represive împotriva protestatarilor, reprezentanților mass-media și liderilor opoziției și solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute”, se arată în comunicat.

Avertismentele vor veni la summit

Într-un proiect de document văzut de RFE/RL înaintea unei reuniuni a Consiliului European din 19 decembrie (ultimul summit UE din anul acesta) UE își exprimă îngrijorarea cu privire la represiunea violentă împotriva protestatarilor și decizia guvernului georgian de a suspenda procesul de aderare a țării la UE.

„Consiliul European condamnă cu fermitate violențele împotriva protestatarilor pașnici”, se arată în document.

„Autoritățile georgiene trebuie să respecte dreptul la libertatea de întrunire și de exprimare și să se abțină de la utilizarea forței. Toate actele de violență trebuie investigate, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere".

Marea Britanie a anunțat pe 9 decembrie că și-a redus drastic contactele cu guvernul Georgiei și a criticat represiunea „șocantă” împotriva jurnaliștilor și a demonstranților pro-occidentali.

Georgia a primit statutul de candidat la UE în decembrie 2023, dar relațiile cu Bruxelles-ul s-au înrăutățit în ultimele luni. Totul pare să fi început cu adoptarea unei legi controversate privind „agenții străini”.

Actul normativ este criticat pentru că discreditează public mii de instituții media și grupuri ale societății civile, catalogate drept „servicii” ale unor puteri externe.

• Te-ar putea interesa și: Un moldovean cu două patrii, în mijlocul protestelor din Georgia

Tensiunile au crescut după ce partidul de guvernământ Visul Georgian și-a declarat victoria în alegerile din 26 octombrie. Opoziția pro-occidentală și președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, au spus că scrutinul a fost fraudat cu ajutorul Moscovei.

Protestele s-au intensificat după ce guvernul de la Tbilisi a anunțat că suspendă până în 2028 discuțiile cu Bruxelles-ul privind aerarea Georgiei la UE.

În capitala georgiană, poliția anti-revoltă a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva demonstranților pașnici. Mulți jurnaliști au relatat că au fost vizați de forțele de securitate și de bărbați în haine civile.

În ciuda declarațiilor puternice, UE ar putea avea dificultăți în a ajunge la un consens în timpul summitului.

Liderul maghiar de dreapta, Viktor Orban, și-a exprimat sprijinul pentru guvernul georgian, și a condamnat eforturile de a sancționa liderii Visul Georgian pentru tacticile brutale.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noua strategie se regăsește în regulamentul și planul de acțiuni privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic, adoptate de Guvern pe 11 decembrie.

Noul regulament a fost elaborat de Ministerul Energiei „în baza experienței acumulate în 2021-2023”, marcate de mai multe crize energetice generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și „în conformitate cu normele Uniunii Europene”, care întăresc cooperarea regională în sectorul energetic, a explicat secretatul de stat Constantin Barosan, care a prezentat proiectul în Guvern.

În esență, regulamentul stabilește măsuri pentru prevenirea și gestionarea crizelor energetice, dar și planul de acțiune a structurilor de stat în cazul apariției unei crize.

În plan sunt specificate 31 scenarii de risc și măsurile pe care statul le va lua în cazul apariției lor. Scenariile includ situații de nefuncționare a pieței energiei electrice, dezastre naturale, atacuri asupra infrastructurii energetice etc.

Printre scenarii descrise se numără și cel de deficit al combustibilului fosil, precum sunt gazele naturale sau cărbune. În acest caz, planul de acțiune prevede reducerea sau chiar anularea exportului energiei electrice; solicitarea ajutorului țărilor vecine; deconectări ș.a. Totodată, este prevăzută protejarea consumatorilor prioritari, precum spitale grădinițele și școlile, astfel încât serviciile sociale de importanță majoră să nu fie sistate.

• Vezi și: Regiunea transnistreană intră în stare de urgență pentru că riscă să nu mai primească gaze naturale

Gestionarea situațiilor de criză va fi asigurată de Ministerul Energiei, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, operatorii de transport și distribuție a energiei electrice, precum și de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În contextul adoptării noii strategii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că centralele electrice de pe malul drept pot asigura doar 23% din energie necesară R. Moldova (fără regiunea transnistreană), iar importurile din România sunt „insuficiente pentru a satisface cererea totală” de energie a R. Moldova, capacitatea de import fiind limitată în prezent la 315 mWh.

Tot pe 11 decembrie, Guvernul a înaintat Parlamentului solicitarea de a institui starea de urgență pentru 60 de zile, din 16 decembrie, pentru a preveni „o posibilă criză umanitară” în stânga Nistrului.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul propune stare de urgență în energetică din 16 decembrie

Autoritățile se tem de posibila sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, în condițiile în care, de la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom prin rute alternative rămâne incertă, după ce concernul rus a cerut guvernului moldovean să achite o pretinsă datorie de circa 700 de milioane de dolari.

O eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale ar afecta și Chișinăul, care procură energie electrică la tarife relativ ieftine de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc livrat gratis regiunii transnistrene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serebrian a făcut referire la posibila sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, în condițiile în care, de la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom prin rute alternative rămâne incertă, după ce concernul rus a cerut guvernului moldovean să achite o pretinsă datorie de circa 700 de milioane de dolari.

Vicepremierul a spus că circa 300 de mii de cetățeni de pe malul stâng vor avea de suferit în acest scenariu, iar autoritățile de la Chișinău au responsabilitatea de a preveni și reduce riscurile în acest caz. Serebrian a mai spus că există riscul ca aceștia să nu poată avea capacitatea să plătească pentru energia electrică și gaze la preț de piață.

• Vezi și: Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului

O eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale ar afecta și Chișinăul, care procură energie electrică la tarife relativ ieftine de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc livrat gratis regiunii transnistrene.

De ce este nevoie de starea de urgență?

Declararea stării de urgență oferă guvernării mai multe instrumente pentru a gestiona o ipotetică criză energetică, se arată în nota informativă a Guvernului.

Această măsură, dacă va fi aprobată de Parlament, va permite autorităților moldovene să procure mai ușor energia electrică pe piața din România, mai scumpă, deși este vândută la un preț plafonat, dar care va acoperi deficitul creat de lipsa gazelor în stânga Nistrului.

Tot în starea de urgență, autoritățile vor putea dispune raționalizarea consumului de electricitate, să aloce mai ușor bani necesari pentru procurarea energiei, dar și să ia prin procedură simplificată decizii necesare asigurării cu resurse energetice, inclusiv prin derogare de la normele legale obișnuite.

O criză mai gravă decât cea din 2022

Guvernul avertizează că, începând cu noul an, poate apărea o criză energetică mai mare chiar și decât cea din 2022, începută odată cu invazia rusă în Ucraina. Asta deoarece din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, țara vecină s-a transformat dintr-o țară exportatoare de energie, în una importatoare.

Din cauza asta, spune guvernul de la Chișinău, în prezent R. Moldova trebuie să concureze inclusiv cu Ucraina pentru importul de energie de pe piețele externe, situație ce poate aduce atât „o creștere esențială a prețului energiei electrice de import”, cât și „imposibilitatea acoperii întregului deficit”.

Anterior, importurile de energie electrică din România, care veneau prin linia Isaccea - Vulcănești, au dus la unele pene de curent în noiembrie 2022, din cauza bombardamentelor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

• Citește și: Regiunea transnistreană intră în stare de urgență pentru că riscă să nu mai primească gaze naturale

Stare de urgență a fost instituită și de așa-zisele autorități de la Tiraspol, tot din cauza riscului de a rămâne fără gaze naturale. Decizia a fost luată la 6 decembrie de așa-numitul consiliu de securitate din regiune, care a precizat că autoritățile au rezerve de cărbuni pentru centrala de la Cuciurgan doar pentru 50 de zile.

Chișinăul spus anterior că nu va putea să facă față unei crize energetice fără sprijinul partenerilor externi, iar Ministerul Energiei a estimat aceste cheltuieli la circa 400 de milioane de euro anual, dacă regiunea transnistreană nu va mai primi deloc gaze de la Gazprom (necesitățile regiunii fiind de circa 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei 15 judecători au părăsit sistemul din proprie inițiativă, după ce, acum o lună, Comisia Vetting a notificat Curțile de Apel din Bălți, Cahul și Comrat despre începerea evaluării integrității financiare și etice a membrilor săi.

La ședința CSM a fost prezent un singur magistrat demisionar, de la Curtea de Apel Comrat, cererile celorlalți judecători fiind examinate în absența acestora.

Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că judecătorii „au avut dreptul să plece” și le-a urat succes în activitatea lor viitoare.

„CSM le mulțumește colegilor judecători care, în pofida tuturor dificultăților cu care s-au confruntat pe parcursul carierei lor, au reușit să facă față și să contribuie la înfăptuirea justiției în Republica Moldova”, a spus Caraman.

• Te-ar putea interesa și: CSM revine la examinarea cererilor de demisie a celor 15 de judecători din curțile de apel

Potrivit legislației, judecătorii și procurorii care nu doresc să fie supuși procedurii de vetting pot demisiona în termen de 20 de zile de la data notificării.

La 28 noiembrie, Comisia Vetting a anunțat că ar fi trebuit să verifice 23 de judecători de la cele trei curți de apel, dar numai opt au fost de acord cu această procedură.

Acum, la Curtea de Apel Bălți vor rămâne doar trei judecători care vor fi supuși verificării și patru judecători care au fost transferați temporar de la alte instanțe. Un alt judecător a fost suspendat după ce nu a susținut evaluarea în calitate de candidat la Curtea Supremă de Justiție.

La Curțile de Apel din Cahul și Comrat vor rămâne câte trei judecători.

La ultima sa ședință din 2 decembrie, CSM a anunțat un concurs pentru transferul temporar al judecătorilor de la instanțele inferioare la cele trei Curți de Apel, de la Bălți, Cahul și Comrat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Vom avea o serie de discuții care vor viza în special situația de dincolo de granița noastră estică”, a spus premierul Donald Tusk în timpul unei ședințe a Guvernului polonez.

Oficialul susține că Varșovia va fi „puternic implicată” în orice discuții despre pacea din Ucraina, atunci când va deține președinția rotativă a UE, pe care o va prelua de la Ungaria, scrie Reuters.

„După cum vă puteți da seama, delegația noastră va fi co-responsabilă, printre altele, de felul în care va arăta calendarul politic, probabil de felul în care va fi situația în timpul negocierilor, care ar putea, deși există încă semne de întrebare, să înceapă în iarna acestui an”, a afirmat Tusk.

Premierul polonez a mai anunțat că joi, 12 decembrie, la Varșovia va veni președintele francez, Emmanuel Macron, care va face o trecere în revistă a discuțiilor purtate în weekend cu președintele ales al SUA, Donald Trump și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski spune că a discutat cu Trump și Macron despre o „pace justă”

Zelenski a declarat recent că le-a spus lui Trump și Macron că nu crede că președintele rus, Vladimir Putin, ar dori să pună capăt războiului, dar a indicat că Kievul e deschis negocierilor. De cealaltă parte, Kremlinul a declarat marți, 10 decembrie, că războiul în Ucraina va continua până la atingerea obiectivelor anunțate de Putin, „prin mijloace militare sau diplomatice”.

Tusk a mai spus că este în contact permanent cu aliații nordici și baltici ai Varșoviei și că premierul britanic, Keir Starmer, va vizita Varșovia în primele zile ale președinției poloneze a UE.

„Îmi doresc cu adevărat ca Polonia să fie țara care nu numai că va fi prezentă, dar va da tonul acestor decizii care trebuie să ne aducă securitate și să asigure interesele poloneze”, a spus Tusk.

Polonia este unul din cei mai importanți aliați ai Kievului de la începerea invaziei la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei în 2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Siria este încă în plin haos la trei zile după răsturnarea lui Assad; conflictul continuă în nord-estul țării, iar Israelul bombardează ține din sud, extinzându-și teritoriile controlate, informează Reuters.

„Situația din Siria este încă fluidă”, a declarat Geir Pedersen la o conferință de presă la sediul Organizației Națiunilor Unite din Geneva.

Luni, la doar câteva ore după fuga lui Assad din Siria, țările europene, începând cu Germania și Austria, au anunțat că suspendă cererile de azil primite de la sirieni. Guvernul nationalist-conservator de la Viena a spus chiar că ar pregăti repatrierea refugiaților sirieni.

• Te-ar putea interesa și: Germania și Austria suspendă acordarea de azil sirienilor, după ce regimul Assad a căzut

Mulți sirieni sunt într-adevăr nerăbdători să se întoarcă acasă, și fac coadă la punctele de trecere a frontierei dinspre Turcia, dar emisarul ONU a avertizat că situația umanitară din Siria este dezastruoasă, iar economia s-a prăbușit

„(Reîntoarcerea) este ceea ce mulți, mulți sirieni își doresc, dar haideți să ne asigurăm că ei sunt ajutați în acest proces de comunitatea internațională”, a spus Pedersen.

După eșecul așa-numitei „primăveri arabe” din 2011, când mai multe țări nord-africane și din Orientul Mijlociu au părut să apuce pe calea democrației de tip liberal, milioane de sirieni au fost alungați de la casele lor de confruntările dintre rebeli și guvern, în care s-au amestecat și puteri străine.

Numai în Turcia se află cam 3,5 milioane de refugiați sirieni.

Apel la Israel

Emisarul ONU Pedersen a insistat că Israelul nu ar trebui să profite de situația din Siria pentru a cuceri teritorii.

„Este extrem de important să nu vedem nicio acțiune din partea niciunui actor internațional care să compromită tranziția din Siria”, a declarat el reporterilor.

Israelul susține că nu face decât să-și consolideze liniile de apărare din nord, în eventualitatea că forțe ostile lui ar putea prelua puterea la Damasc. Criticii lui spun că ocupă teritorii siriene.

• Vezi și: Căderea lui Assad expune „axa de rezistență” a Iranului, veche de decenii

Emisarul ONU a mai spus marți că acordurile de tranziție din Siria trebuie să fie cât mai cuprinzătoare posibil, implicând „cel mai larg spectru posibil al societății siriene”, în caz contrar existând riscul izbucnirii unui nou conflict, a adăugat el.

În acest scop - a spus el - comunitatea internațională ar trebui să fie „realistă” cu privire la desemnarea ca teroristă a grupării rebele HTS, care l-a răsturnat pe Assad.

„Au trecut nouă ani de la adoptarea acelei rezoluții (prin care predecesorul HTS a fost declarat grup terorist)”, a spus el. „Realitatea este că, până în prezent, HTS și, de asemenea, celelalte grupuri armate au trimis mesaje bune poporului sirian ... mesaje de unitate, de incluziune”, a spus emisarul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Experimentul celor de la Recorder și al lui Levi Elekes, prezentat de HotNews.ro, vine la câteva zile după ce primul tur al alegerilor prezidențiale din România a trebuit să fie anulat din cauza suspiciunilor că învingătorul, naționalistul Călin Georgescu, ar fi fost ajutat de „un actor străin” să atragă milioane de români tocmai prin practici incorecte pe TikTok.

TikTok a negat că l-ar fi favorizat pe Georgescu, iar Rusia („actorul străin”) neagă de obicei că s-ar amesteca în alegerile din alte țări.

În experimentul celor de la Recorder, povestit pe YouTube, Elekes arată cum se poate „fenta” rețeaua TikTok pentru a face propagandă electorală unui candidat închipuit pe nume Vasile Ion, care promite oamenilor să le dea câte două kilograme de aur din rezervele statului, într-un stil care amintește declarațiile lui Georgescu.

În numai două ore, clipul cu Vasile Ion, un bărbos simpatic de vreo 40 de ani care vorbește într-un parc, cu o biserică în fundal, a fost vizualizat de un milion de oameni.

Vasile Ion spune că este candidat la postul de prim-ministru, ceea ce deja ar trebui să trezească suspiciuni, pentru că premierul în România nu se alege prin vot popular.

„Dragi români, numele meu este Vasile Ion, viitorul dvs. prim ministru! Iată câteva dintre propunerile mele. Prima și cea mai importantă: aur pentru toți! Din partea mea, din partea primului ministru, fiecare român va primi două kilograme de aur din rezerva statului. Rezervele oricărui stat sunt foarte mari. Noi nu știm, e secret de stat”, spune „candidatul”, în filmuleț.

După experiment, contul lui Vasile Ion a fost șters.

Levi Elekes a explicat că a crea un asemenea fenomen pe TikTok este destul de ușor, chiar fără mari resurse, și că anume această platformă este relativ ușor de păcălit de către un programator.

„Noi am făcut un test de câteva ore, n-am avut buget, nu am avut foarte multe device-uri. Imaginați-vă ce se întâmplă dacă noi am avea un candidat real care este foarte priceput la manipulare, dacă am fi avut influenceri care să susțină hashtag-urile respective. Înmulțiți ca potențial cu un milion”, a explicat programatorul, citat de Hotnews.ro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de la Chișinău, Dumitru Alaiba, care spune că noua bursă va contribui la dezvoltării pieței de capital în Republica Moldova și „va servi necesitățile economiei și fiecărui cetățean”.

„Acest pas deschide noi oportunități de dezvoltare pentru antreprenorii noștri. Bursa de Valori este acel loc civilizat, transparent, de întâlnire între antreprenor și investitor. Doar având acces la o bursă, orice cetățean poate deveni investitor”, se spune într-un comunicat oficial.

• Te-ar putea interesa și: Cum dai bani statului și câștigi din asta. În curând, o vei putea face și online

Noua bursă va oferi acces cetățenilor moldoveni la investiții în instrumente financiare, facilitând astfel crearea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile moldovenești vor putea atrage capital românesc și internațional, beneficiind de tehnologii avansate de tranzacționare.

Proiectul vizează și atragerea investitorilor instituționali globali, care vor integra companiile moldovene în lanțurile valorice globale, conectând piața de capital locală la cele europene. Autoritățile mai spun că parteneriatul cu Bursa de Valori București va aduce pe piața de capital din Republica Moldova mai multă expertiză și credibilitate internațională.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Compensațiile alocate prin programul de sprijin pentru perioada rece a anului vor putea fi ridicate la oficiile poștale sau vor fi transferate pe cardurile bancare începând cu ziua de miercuri, 11 noiembrie, a anunțat oficialul, la o conferință de presă.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a făcut în ultima săptămână o evaluare a situației celor peste 703 mii de familii înregistrate în sistem (ceea ce constituie cca 1,4 milioane de persoane), și a aprobat, în final, aproximativ 90% din solicitări.

Alexei Buzu a mai spus că Guvernul se pregătește să aprobe și plățile pentru luna decembrie, care vor reflecta ultima majorare a tarifelor la gazele naturale.

• Te-ar putea interesa și: Tariful la gazele naturale crește până la 16,74 lei

Guvernul va compensa integral această creștere solicitanților pentru care gazele naturale reprezintă principala sursă de încălzire.

Înscrierile pentru programul „Ajutor la contor” vor continua în decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md sau pot solicita ajutorul asistenților sociali.

• Vezi și: Guvernul majorează cu peste 100 de milioane de lei bugetul pentru compensații

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Administrația prezidențială bielorusă a anunțat marți, 10 decembrie, că printre cei eliberați se numără 11 femei și 18 bărbați, iar mai mult de jumătate dintre ei au dizabilități și suferă de boli cronice. Numele celor grațiați nu au fost dezvăluite, dar autoritățile au spus că șase dintre ei au vârsta sub 25 de ani, trei sunt pensionari, doi sunt persoane cu dizabilități, iar 15 suferă de boli cronice.

Nu este clar nici dacă printre cei eliberați se numără activiști cunoscuți, mulți dintre care sunt deținuți în condiții dure și fără acces la un avocat, scrie AP.

După eliberare, aceștia vor fi monitorizați de Ministerul de Interne, care se va asigura că „nu vor încălca legea din nou”, spune comunicatul administrației prezidențiale de la Minsk.

Unii dintre bielorușii grațiați anterior au spus că au continuat să fie hărțuiți de structurile de forță și după plecarea din închisoare.

Actualul decret de grațiere anunțat de președinția de la Minsk este al șaptelea din acest an și ridică numărul celor eliberați la 178.

• Te-ar putea interesa și: Lukașenko eliberează încă 30 de protestatari din închisoare, după ce a împlinit 70 de ani

Organizația pentru drepturile omului Viasna, a transmis însă că prin aceste decizii Lukașenko trimite „semnale contradictorii” Occidentului, în condițiile în care „de două ori mai multe persoane se află în închisoare decât sunt grațiate”.

„Represiunea din Belarus continuă să crească”, a spus Pavel Sapelka, un membru al Viasna, organizație care spune că cel puțin șapte deținuți politici au murit în spatele gratiilor din 2020.

Cele mai recente grațieri vin în contextul unei represiuni dure împotriva disidenței în urma protestelor în masă din Belarus din 2020, declanșate de contestarea rezultatelor alegerilor prezidențiale care, potrivit autorităților, i-au conferit lui Lukașenko un nou mandat.

Liderul autoritar a răspuns atunci demonstrațiilor printr-o represiune pe scară largă, forțând cel puțin 13.000 de persoane să se exileze. Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, este de așteptat să fie declarat învingător în alegerile prezidențiale de anul viitor.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, aproximativ 1.300 de deținuți politici, inclusiv politicieni, jurnaliști, apărători ai drepturilor omului și activiști civici, se află încă în închisorile din Belarus.

Lukașenko conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994 și este unul din cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, permițând Rusiei să folosească teritoriul țării sale pentru a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022 și să desfășoare unele dintre armele sale nucleare tactice în Belarus.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Suntem pregătiți să lucrăm cu guvernul și să îl susținem în contextul acestei crize”, a declarat oficialul european, într-o emisiune la Radio Moldova.

Autoritățile moldovene se pregătesc să instituie stare de urgență în domeniul energetic, în legătură cu foarte posibila sistare a livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului sau reducerea volumelor acestora după 1 ianuarie.

Chișinăul spune că nu va putea să facă față unei crize energetice fără sprijinul partenerilor externi, iar ministerul Energiei a estimat aceste cheltuieli la circa 400 de milioane de euro anual, dacă regiunea transnistreană nu va mai primi deloc gaze de la Gazprom (necesitățile regiunii fiind de circa 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi).

Ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, a spus că a văzut aceste cifre, însă nu poate spune deocamdată când și în ce condiții UE va putea să ofere sprijin.

„Mult mai important este de a evita această criză. Ea ține de obligațiile Gazprom față de Republica Moldova privind livrarea de gaze”, a afirmat oficialul.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?

Mažeiks a menționat că Republica Moldova și-a consolidat reziliența energetică în ultimi trei ani, amintind că UE i-a oferit pentru aceasta un sprijin de 240 de milioane de euro.

„Pentru noi, sectorul energetic este foarte important și este un sector în care Republica Moldova a făcut multe progrese”, a mai spus ambasadorul UE la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat luni, 9 decembrie, stare de urgență economică în stânga Nistrului, pentru o perioadă de 30 de zile, în legătură cu așteptata sistare a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, care alimentează și regiunea transnistreană, după expirarea unui acord cu Gazprom.

Gigantul energetic rus a condiționat livrarea gazelor pe rute alternative (via Turcia) către Transnistria prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari. Autoritățile moldovene spun că nu mai au datorii față de Gazprom și că Rusia va fi responsabilă de declanșarea unei crize energetice și umanitare în stânga Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Putem face următorul pas la Consiliul UE (Justiţie şi Afaceri Interne)”, a declarat Gerhard Karner într-un comunicat al misterului de Interne.

„După «Schengen Air», «Schengen Land» este acum deschis României şi Bulgariei”, a declarat Karner, care a precizat că insistenţele Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de imigranţi descoperiți în apropierea frontierei Austriei cu Ungaria.

„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus Karner. El a spus că anul acesta, până în octombrie, au fost descoperiți 4.000 de imigranți ilegali, comparativ cu 70.000 în aceeași perioadă a anului trecut.

România şi Bulgaria, ambele membre ale UE şi NATO, au intrat doar parţial în Schengen în luna martie, cu graniţele martime şi aeriene. Atunci, Viena s-a opus aderării complete pe motiv că cele două țări trebuie să ia mai multe măsuri pentru a preveni imigraţia ilegală.

Autoritățile de la București au susținut încă de la acel moment că România îndeplinește deja toate criteriile tehnice și condițiile de a intra complet în spațiul de liberă circulație Schengen.

În timp ce controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre cele două ţări şi celelalte 27 de ţări din zona de călătorie Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind desfiinţarea controlelor şi la graniţele terestre au continuat pe parcursul anului 2024.

• Te-ar putea interesa și: România, aproape de intrarea totală în Schengen. Se va schimba ceva pentru Moldova?

Potrivit presei austriece, ministrul de Interne Gerhard Karner îşi va anunţa miercuri decizia în parlament.

„Austria s-a impus cu o politică europeană dură, dar constructivă, pentru a face ţara noastră şi Uniunea Europeană mai sigure”, a explicat Karner.

Renunțarea Austriei la veto înseamnă că libera circulație din România și Bulgaria s-ar putea extinde pe rutele terestra terestre de anul viitor.

Potrivit unui acord al miniștrilor de Interne din UE, convenit la Budapesta pe 22 noiembrie, România și Bulgaria ar urma să fie membre depline ale spațiului Schengen începând din 1 ianuarie 2025. Cu toate acestea, vor fi păstrate controale la frontieră încă cel puțin 6 luni.

Autoritățile R. Moldova au dat asigurări anul acesta că se pregătesc intens pentru intrarea vecinei România în Schengen și cu frontierele terestre. Unii se tem - inclusiv transportatorii - că ar putea să apară, totuși, cozi mai lungi - chiar dacă vor dispărea, pe de altă parte, mai spre vest, la granița ungaro-română.

Știre preluată de la Europa Liberă România!

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vizita din 10-11 decembrie are loc și în timp ce R. Moldova se poate confrunta cu o nouă criză a energiei. Un comunicat de presă al Președinției spune că, în discuțiile de la Bruxelles, ea „va pune accent” pe securitatea energetică și asigurarea unor surse de energie stabile pentru toți locuitorii R. Moldova.

Autoritățile moldovene se pregătesc să instituie stare de urgență în sectorul energetic, după ce continuitatea livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană a devenit incertă după 1 ianuarie, când tranzitul prin Ucraina se poate opri. Chișinăul spune că nu va reuși să facă față unei eventuale crize fără ajutorul partenerilor externi.

Liderii europeni se întâlnesc, pe 19-20 decembrie, la un prim summit la UE cu o nouă conducere a instituțiilor europene. Va fi și ultima reuniune sub președinția rotativă în UE a Ungariei, țară care se opune ajutorării militare și apropierii Ucrainei de UE și NATO, iar primul punct pe agenda summit-ului este tocmai situația din Ucraina, la peste 1000 de zile de la invadarea ei la scară largă de către Rusia, în 2022.

Ce promisiuni noi pregătesc liderii UE pentru R. Moldova

În proiectul de declarație al summit-ului văzut de Europa Liberă se spune între altele că liderii vor cere ca sistemele energetice ale Ucrainei și R. Moldova să continue să se integreze cu rețeaua de energie a UE.

În câteva paragrafe consacrate Moldovei, proiectul de declarație laudă autoritățile de la Chișinău pentru faptul că au organizat „cu succes” recentele alegeri prezidențiale și referendumul despre aderarea R. Moldova la UE „în ciuda tentativelor hibrid de a submina instituțiile democratice ale statului”.

Potrivit documentului, UE mai promite Moldovei să lucreze îndeaproape cu ea la „întărirea rezilienței și stabilității” și la noi reforme, inclusiv prin punerea în practică a unui plan de creștere economică anunțat recent de Comisia Europeană și care urmează a fi adoptat „rapid”.

• _{Te-ar putea interesa și: Laude pentru perseverența Moldovei, înaintea ultimului mare summit UE al anului}

Președinția de la Chișinău a spus și ea că Maia Sandu mai planifică să ia în discuție cu oficialii UE integrarea economiei moldovene în piața unică europeană, atragerea investițiilor, proiecte de infrastructură, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și continuarea reformelor în justiție, combaterea corupției și consolidarea statului de drept.

Cu cine se vede Maia Sandu la Bruxelles

La Bruxelles, timp de două zile (10-11 decembrie), șefa statului se va întâlni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European, António Costa, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și alți oficiali.

Președinta de la Chișinău are programată și o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu care va discuta despre relațiile dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și aspecte legate de securitatea regională.

Vizita Maiei Sandu are loc înaintea summitului UE din 19-20 decembrie, primul cu o nouă conducere a Consiliului European, dar și după alegerile prezidențiale din R. Moldova, și ultima reuniune sub președinția rotativă în UE a Ungariei, țară care se opune ajutorării militare și apropierii Ucrainei de UE și NATO.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit presei de la București, la discuții ar urma să participe Partidul Social-Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Uniunea Salvați România (USR).

Luni, PSD, clasat pe primul loc la alegeri, a respins ideea de a face coaliție cu partidele din „blocul așa-zis suveranist”, anume AUR (clasat pe locul al doilea), S.O.S. România și POT.

Tot PSD a pus drept condiție pentru orice discuții ca el să desemneze viitorul premier, fără să înainteze deocamdată vreun nume.

Nu este limpede cât de rapid ar putea decurge negocierile. Ele vor avea loc pe fondul confuziei create de anularea alegerilor prezidențiale, al căror prim tur a fost câștigat de candidatul cu vederi pro-ruse și nostalgii legionare Călin Georgescu.

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”

Unul din partidele pro-europene care ar urma să ia parte la discuții, USR, a fost în trecut foarte critic cu PSD și PNL, două formațiuni care au guvernat împreună, atrăgându-și acuzații de împărțire neprincipială a puterii. PSD a sugerat luni că nu este exclus ca USR să rămână în opoziție.

PSD i-a dat mandat să negocieze noua coaliție lui Marcel Ciolacu, premier în exercițiu, care și-a anunțat demisia de la conducerea partidului său după ce s-a clasat numai pe locul al treilea la „prezidențiale”, în urma lui Călin Georgescu și a Elenei Lasconi (USR).

Tot social-democrații au publicat o listă de principii de guvernare pe care ar trebui să le accepte participanții la o eventuală coaliție - în care se regăsesc obiective ca „industrializarea României”, plafonarea prețurilor la gaze, energie și alimente de bază, dar și reducerea cheltuielilor guvernamentale și a birocrației.

Una din sarcinile cele mai urgente ale noului guvern este, potrivit unei declarații a președintelui Klaus Iohannis, de a stabili data alegerilor prezidențiale repetate.

Luni, poliția din România a făcut noi percheziții legate de ilegalitățile care ar fi însoțit scrutinul din 24 noiembrie, inclusiv la locuința lui Horațiu Potra, un fost membru în Legiunea Străină implicat în paza lui Georgescu.

• Citește și: România: poliția oprește mașini, transportând spre București cozi de topor și pistoale

Potra și încă un bărbat au fost arestați duminică, în timp ce se îndreptau spre București cu o mașină în care s-au găsit arme și bani, poliția spunând că ar fi avut de gând să provoace tulburări publice.

Până acum, suporterii lui Georgescu sau ai altor extremiști de dreapta nu au organizat proteste majore împotriva anulării victoriei lui din primul tur. Nu este limpede dacă politicianul filorus va putea participa la alegerile repetate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„În perioada de dinaintea alegerilor parlamentare vom avea multe de făcut pentru a ne asigura că nu vom fi confruntați cu același nivel de interferență externă sau, mai precis, că suntem pregătiți pentru acest tip de amenințări și că le putem minimiza”, a declarat ministrul, într-un recent interviu pentru Vocea Americii (VOA), în timpul vizitei sale de-o săptămână în SUA.

Mihai Popșoi a vorbit și despre „strategia” autorităților moldovene pentru contracararea ingerințelor „Kremlinului și reprezentanților săi”.

„Investim în instituțiile noastre, împreună cu partenerii noștri din Europa și din Statele Unite. Ne consolidăm structurile de comunicații strategice, apărarea, tot ceea ce ține de afacerile interne, serviciile de informații și contrainformații. Și, de asemenea, cel mai important, lucrăm la reziliența noastră economică, deoarece propaganda rusă încearcă să o transforme într-o armă”.

Guvernarea pro-europeană de la Chișinău și partenerii săi occidentali au acuzat Kremlinul și gruparea oligarhului fugar Ilan Șor, adăpostit în Rusia, de „un atac fără precedent” asupra Republicii Moldova și încercarea de a frauda alegerile prezidențiale din 20 octombrie – 3 noiembrie, dar și un referendum pro-UE, care a trecut la limită.

Potrivit lui Mihai Popșoi, miza alegerilor parlamentare, care ar urma să aibă loc către toamna anului 2025, este „viitorul Moldovei în Europa”. De aceea, a spus el, Kremlinul „își va dubla eforturile” pentru a deturna acest obiectiv, folosind inclusiv pârghia „șantajului energetic”, după așteptata sistare a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina către regiunea transnistreană.

• Te-ar putea interesa și: Ce are de pierdut (sau de câștigat) Rusia dacă nu mai livrează gaze regiunii transnistrene de la 1 ianuarie 2025?

„Va trebui să muncim din greu. Va trebui să lucrăm în permanență asupra economiei. Va trebui să ne asigurăm că cetățenii noștri sunt încrezători în viitorul lor imediat și că au încredere în ziua de mâine, pentru că asta încearcă Kremlinul să submineze”, creând instabilitate în regiune, inclusiv prin pârghii energetice, a spus oficialul.

Potrivit ministrului, vizita în SUA ar fi avut „succes în această privință”.

„Așteptăm cu nerăbdare ca investitorii americani strategici să vină în Moldova și să ne ajute să fim pregătiți să ajutăm Ucraina să se reconstruiască. Astfel, infrastructura Moldovei va fi pregătită să ajute Ucraina atunci când va veni timpul reconstrucției”.

Șeful diplomației moldovene a reafirmat că invazia rusă în Ucraina reprezintă o amenințare și la adresa independenței și suveranității Republicii Moldova.

„Pentru noi, este și o chestiune de supraviețuire. Acesta este motivul pentru care vom fi veșnic recunoscători Ucrainei, pentru faptul că aceasta a fost în stare să se apere și, în consecință, să apere Moldova”.

Întrebat care vor fi prioritățile Chișinăului în relația cu noua administrație a SUA, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Mihai Popșoi a spus că acestea sunt două: consolidarea rezilienței economice a Moldovei și sprijinul pentru „o pace justă și durabilă” în Ucraina.

Mihai Popșoi a spus că propaganda Kremlinului va încerca să exploateze problemele economice ale Moldovei. De aceea, Chișinăul lucrează „din greu” cu partenerii săi din UE și SUA pentru a contracara șantajul energetic al Moscovei, care a condiționat continuitatea livrărilor de gaze pe rute alternative către regiunea transnistreană de achitarea unei pretinse datorii istorice a Chișinăului de peste 700 de milioane de dolari.

• Citește și: Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului

Referitor la Ucraina, Popșoi a spus: „Cu cât lucrurile evoluează într-o direcție pozitivă, cu atât ne apropiem mai mult de o pace justă și durabilă, iar aceasta este cu atât mai bine pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru toată regiunea și pentru întreaga lume liberă”.

El a adăugat că autoritățile moldovene sunt încurajate de faptul că noua administrație americană a numit „profesioniști foarte experimentați în funcții legate de Rusia și Ucraina, de afaceri externe și probleme de securitate”.

„Suntem încrezători că poziția de a proteja interesele naționale ale Statelor Unite, Uniunii Europene, Republicii Moldova și Ucrainei în această situație foarte dificilă va fi fermă, pentru că dreptul internațional trebuie să prevaleze, pentru că altfel s-ar putea crea un precedent foarte periculos, care ar duce la probleme ulterioare”, a spus ministrul moldovean de externe, în interviul pentru VOA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Germania este țara care a preluat aproape un milion de refugiați sirieni, cel mai mare număr dintre toate țările europene, în special între 2015 și 2016, sub conducerea fostei cancelare, Angela Merkel, scrie AFP.

Ministra germană a Afacerilor Interne, Nancy Faeser, a spus că „sfârșitul tiraniei brutale a dictatorului sirian Assad este o ușurare imensă pentru mulți oameni care au suferit de pe urma torturii, crimelor și terorii”.

„Mulți refugiați care au găsit protecție în Germania au acum speranța că vor reveni în patria lor și că își vor reconstrui țara”, a spus ea într-o declarație de presă.

Totuși, Faeser a admis că situația din Siria rămâne „foarte neclară”, iar posibilitățile de reîntoarcere a sirienilor refugiați sunt în continuare „neclare”, în condițiile în care situația din regiune rămâne „volatilă”.

Potrivit autorităților germane, peste 974 de mii de persoane de naționalitate siriană se află în Germania, ca rezidenți. Dintre aceștia, 5.090 au fost recunoscuți ca eligibili pentru azil, 321.444 au primit statut de refugiați și 329.242 au primi statut de protecție temporară. Zeci de mii de alte cazuri sunt în continuare în examinare.

„Faptul că regimul Assad s-a încheiat nu este, din păcate, garanția unei dezvoltări pașnice”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Sebastian Fischer.

Căderea lui Assad a alimentat din nou o dezbatere privind imigrația în Germania, unde unii se tem de un nou val de refugiați sirieni, iar alții speră să-i trimită rapid înapoi pe cei care se află deja acolo. Imigrația a fost un subiect fierbinte într-un an în care au avut loc o serie de atacuri sângeroase atribuite islamiștilor și în care țara se îndreaptă spre alegerile din februarie.

Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, a reacționat la mitingurile masive de duminică ale sirienilor care sărbătoreau căderea lui Assad, sugerând că aceștia ar putea acum să plece acasă.

Chiar și unii parlamentari ai opoziției conservatoare creștin-democrate au spus că Berlinul ar putea organiza zboruri charter spre Siria și oferi câte 1.000 de euro „oricui vrea să revină în Siria”. Discuțiile la această temă au fost caracterizate ca „improprii” de membrii partidului social-democrat al lui Olaf Scholz.

Viena merge mai departe

O decizie similară de suspendare a procesării cererilor de azil a fost luată și de guvernul austriac, care a mers mai departe și a spus că se pregătește inclusiv de trimiterea acasă a refugiaților sirieni. În Austria se află peste 100.000 de sirieni, una din cele mai mari diaspore din Europa, iar câteva mii dintre aceștia încă așteaptă să li se aprobe statutul de refugiați.

Ministrul austriac al Afacerilor Interne, Gerhard Karner, a anunțat luni, 9 decembrie, că va suspenda examinarea cererilor de azil și că a ordonat pregătirea unui „program de repatriere și deportare ordonată către Siria”.

„Situația politică din Siria s-a schimbat fundamental și, mai ales, rapid în ultimele zile”, a declarat Karner, adăugând că ministerul său „monitorizează și analizează în prezent noua situație”.

În jur de 7.300 de sirieni ar urma să fie afectați de asemenea decizie. Din 2015, aproape 87 de mii de sirieni au primit azil în Austria.

La 8 decembrie, rebelii au preluat controlul asupra Damascului, iar Rusia a anunțat că președintele Siriei, Bashar al-Assad, aflat la putere din 2000, a părăsit țara și a primit azil din partea președintelui rus, Vladimir Putin.

Luni, 9 decembrie, la punctele de trecere a frontierei dintre Turcia și Siria s-au format cozi de sute de persoane - refugiați care se grăbesc să revină în țară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP notează că noua valoare de referință confirmată de Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice încheie un an în care țările - bogate și sărace - au fost lovite de dezastre pe care oamenii de știință le-au legat de rolul omenirii în încălzirea rapidă a Pământului.

Copernicus a declarat că o perioadă fără precedent de căldură extraordinară a împins temperaturile medii globale atât de sus între ianuarie și noiembrie încât acest an va eclipsa cu siguranță 2023 ca fiind cel mai cald de până acum.

„În acest moment, este efectiv sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată”, a afirmat agenția UE în buletinul său lunar.

Julien Nicolas, cercetător la Copernicus, a declarat pentru AFP că anul 2025 va începe cu temperaturi globale „aproape de nivelul record” și că acest lucru ar putea persista în următoarele câteva luni.

2024 va fi primul an calendaristic cu 1,5 grade Celsius mai cald decât înainte de revoluția industrială, când omenirea a început să ardă cantități mari de combustibili fosili.

Conform datelor provizorii, Copernicus a declarat că până în prezent 2024 a fost cu aproape 1,6 C mai cald decât era „preindustrială”, considerată ca fiind perioada cuprinsă între 1850 și 1900.

Oamenii de știință susțin că riscurile schimbărilor climatice cresc cu fiecare fracțiune de grad și că depășirea diferenței de 1,5 C vreme de câteva decenii ar pune în mare pericol ecosistemele și societățile umane.

În cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, lumea a convenit să încerce să mențină încălzirea sub pragul de 1,5C.

Directorul adjunct de la Copernicus Climate Change Service, Samantha Burgess, a declarat că un singur an cu o temperatură mai mare de 1,5°C „nu înseamnă că Acordul de la Paris a fost încălcat, dar înseamnă că devin mai urgente ca niciodată acțiuni ambițioase privind clima”.

Încălzire catastrofală

Lumea nu este nici pe departe pe calea cea bună, scrie AFP. În octombrie, ONU a declarat că actualul curs al acțiunilor climatice ar duce la o încălzire catastrofală de 3,1 °C.

Emisiile provenite de la combustibilii fosili continuă să crească, în ciuda promisiunii globale de a „înțărca” lumea de cărbune, petrol și gaze.

În urma arderii, combustibilii fosili eliberează gaze cu efect de seră care cresc temperaturile globale, iar căldura suplimentară este reținută în oceane și atmosferă.

Oamenii de știință susțin că acest efect de încălzire perturbă tiparele climatice și ciclul apei și face ca fenomenele meteorologice extreme să fie mai frecvente și mai violente.

În 2024 s-au înregistrat inundații mortale în Spania și Kenya, furtuni violente în Statele Unite și Filipine și secetă severă și incendii de vegetație în America de Sud.

În total, catastrofele au cauzat pierderi economice de 310 miliarde de dolari în 2024, a declarat luna aceasta gigantul de asigurări Swiss Re, cu sediul la Zurich.

Țările în curs de dezvoltare sunt deosebit de vulnerabile. Până în 2035, ele vor avea nevoie de asistență externă în valoare de 1 300 de miliarde de dolari pe an pentru tranziția lor energetică și pentru a face față schimbărilor climatice.

În cadrul discuțiilor ONU privind schimbările climatice din noiembrie, de la Baku, marii poluatori istorici, responsabili în cea mai mare măsură de încălzirea globală, s-au angajat să adune cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, o sumă criticată ca fiind extrem de insuficientă.

„Excepțional”

Oamenii de știință spun că perioada în care ne aflăm acum este probabil cea mai caldă din ultimii 125.000 de ani.

2024 a început în perioada de vârf a lui El Nino, un fenomen natural care determină în general, de când lumea, creșterea temperaturilor globale.

Dar oamenii de știință au declarat că El Nino, care s-a încheiat pe la mijlocul anului, nu poate explica, de unul singur, căldura record din atmosferă și din mări.

Nicolas a declarat că sfârșitul fenomenului El Nino nu s-a dovedit a fi „o frână importantă” în ceea ce privește temperaturile globale și că încă nu este clar dacă va urma un fenomen opus, de răcire, cunoscut ca La Nina.

Robert Vautard, un om de știință din cadrul IPCC, organismul consultativ al ONU pentru climă, a declarat pentru AFP că temperaturile încep să scadă, dar „foarte încet, iar cauzele vor trebui analizate”.

Săptămâna trecută, un studiu publicat în revista americană Science a sugerat că lipsa norilor de joasă altitudine ar putea face ca o cantitate mai mică de căldură să se întoarcă în spațiu.

O altă lucrare, din luna mai, a explorat posibilitatea ca combustibilii mai curați din transportul maritim să elibereze mai puține particule de tip „oglindă” în nori, diminuându-le reflectivitatea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Peskov a adăugat că nu va oferi detalii suplimentare despre locul în care se află Assad, nici dacă acesta este în Rusia, și a precizat că pe agenda oficială a lui Putin nu este programată nicio întâlnire cu fostul președinte sirian, scrie AFP, care relatează că fiul lui Assad studia în capitala rusă.

Rusia a mai oferit în trecut azil politic unor foști șefi de stat, cum ar fi fostul președinte ucrainean, Victor Ianukovici, care a părăsit Ucraina în 2014, în urma protestelor cunoscute sub numele de Euromaidan.

Peskov a spus că ce s-a întâmplat în Siria în ultimele zile „a surprins întreaga lume, iar noi nu suntem o excepție”. Moscova a fost un aliat important al regimului Assad și și-a asigurat o prezență militară extinsă în Siria din 2015, obținând la schimb permisiunea de a înființa câteva baze militare și prelua portul Tartus, unde se află singura bază navală rusă din Marea Mediterană.

Presa rusă de stat scrie că rebelii care au preluat puterea la Damasc după căderea lui Assad, au garantat Moscovei securitatea bazelor armatei ruse și misiunilor diplomatice de pe teritoriul țării.

La Moscova, pe clădirea ambasadei Siriei a apărut luni, drapelul opoziției siriene. Un purtător de cuvânt al misiunii diplomatice a spus că reprezentanța Siriei funcționează „în regim normal”.

Peskov a mai adăugat că Rusia se află „în dialog” cu Turcia, care a sprijinit forțele rebele din Siria.

Șeful diplomației turce, Hakan Fidan, a spus la Ankara că Turcia speră la o nouă guvernare în Siria, care să fie incluzivă și să asigure pacea și stabilitatea în regiune, notează AP.

• Te-ar putea interesa și: Siria | Rebelii spun că dețin controlul în capitala Damasc și că președintele Assad a fugit. Rusia nu l-a mai putut apăra

„Evoluțiile de ieri din Siria ne-au oferit o licărire de speranță”, a spus Fidan într-un discurs adresat ambasadorilor turci. „Ne așteptăm ca actorii internaționali, în special Națiunile Unite, să ajungă la poporul sirian și să sprijine formarea unui guvern incluziv”.

La Damasc, premierul demisionar al Siriei, Mohammed Ghazi Jalali, a anunțat că Guvernul își continuă activitatea și discută o tranziție „scurtă și lină” a puterii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul de apărare aeriană francez, care a ajuns în dotarea armatei moldovene la finele anului trecut, „nu poate fi suficient” pentru a-și îndeplini misiunea pe întreg teritoriul țării, a declarat Nosatîi.

„Radarul GM200 a fost achiziționat în 2023, dar contractul a fost încheiat în 2022. În această perioadă, războiul (din Ucraina - n.r.) a evoluat. În 2022, folosirea dronelor era într-o proporție mult mai mică și se limita la misiuni de cercetare, ulterior a devenit armă distructivă”, a explicat oficialul.

Chișinăul a cumpărat sistemul francez de apărare aeriană, estimat la 14 milioane de euro, dintr-un pachet de sprijin de 40 de milioane de euro oferit de UE pentru armata moldoveană.

• Te-ar putea interesa și: Moldova a primit un radar din Franța, estimat la 14 milioane de euro

„Cu regret, Republica Moldova rămâne vulnerabilă la incidentele ce se referă la violarea spațiului aerian. De la începutul războiului în Ucraina, am avut nenumeroase incidente de acest gen, care în primul rând încalcă regulile internaționale, dar, cel mai important, pun în pericol cetățenii Republicii Moldova”, a spus ministrul Apărării.

Anatolie Nosatîi crede că atâta timp cât va dura războiul din Ucraina, astfel de incidente ar putea continua să aibă loc. El a explicat și creșterea numărului lor, în ultima perioadă.

„Infrastructura critică (ucraineană, n.r.) este amplasată și în apropiere de hotarul cu Republica Moldova, inclusiv în delta Dunării. De aceea, este un număr sporit de atacuri (rusești, n.r.) în această regiune. Prin urmare, unele drone, fiind bruiate, deviază de la ținte și ajung în țările vecine – în Moldova, România.”

De la începutul războiului din Ucraina, autoritățile moldovene au raportat peste 20 de cazuri de violare a spațiului aerian de către drone sau rachete rusești. Au fost depistate mai multe fragmente de drone și rachete, cu sau fără explozibili.

• Vezi și: Poliția anunță că a descoperit o dronă în Chișinău

După cele mai recente incidente cu implicarea dronelor, dintre care unul în apropierea Chișinăului, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, fără să ofere detalii, că Republica Moldova examinează posibilitatea procurării unor noi sisteme de apărare aeriană pentru identificarea dronelor și avertizarea populației. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te