Linkuri accesibilitate

Corina Cojocaru: „Aș pleda pentru modificarea Constituției, începând de la primul articol până la ultimul articol”


Dr. Corina Cojocaru

Un interviu cu o expertă în drept constituțional și autoare a unui proiect de modicare a Constituției R. Moldova.

Adoptată de Parlament la 29 iulie 1994, Constituţia Republicii Moldova este principalul instrument politico-juridic care a consacrat despărţirea definitivă de regimul totalitar, oferind ţării o nouă ordine constituţională. Corina Cojocaru este Doctor in drept constitutional al Universitatii Sorbona Paris-I, autoare unui proiect de modificare a Constitutiei Republicii Moldova. In 2015 a publicat prima monografie in drept constitutuonal in istoria Republicii Moldova. O recenzie la această monografie a fost scrisă de catre Profesorii in drept Constitutional Nicolae Osmochescu si Victor Popa, iar din partea mediului academic international o recenzie a fost publicată de Profesorul emerit al Universitatii Sorbona Paris I, Jean Gicquel. Ea crede că R Moldova are nevoie de o nouă Constituţie.

Un interviu cu experta în drept constituțional dr. Corina Cojocaru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:44 0:00
Link direct

Corina Cojocaru: „Trebuie să recunoaștem că 25 de ani în urmă, în 1994, când a fost aprobată pentru prima dată Constituția Republicii Moldova, practic, nu s-a ținut cont de o anumită coloană vertebrală a textului constituțional. Mă refer la principiile constitutive și regulatorii ale dreptului constituțional. Cu siguranță că acel text adoptat în ‘94, care ulterior, în 2000, a fost modificat...”

Europa Liberă: Când au venit comuniștii la putere și au amendat Constituția ca să fie ales Vladimir Voronin șef de stat?

Corina Cojocaru: „Da, exact. De fapt, e vorba de legea care a dinamitat scena politică și constituțională a Republicii Moldova pentru mai mult de un deceniu. Acea lege, ulterior adoptată la 5 iulie 2000, a schimbat nu doar modul de guvernământ în Republica Moldova, dar a creat noi discipline de jurisprudență constituțională. Practic, legea din 2000 schimbă modul de guvernământ în țară de la unul corelativ prezidențial la unul parlamentar sau mod de guvernământ de cabinet, cum îi mai spunem noi. De ce? Pentru că șeful statului este ales prin vot indirect de către Parlament, iar anterior, din 1994 și până în 2000, șeful statului a fost ales de către popor.

Experții în drept constituțional recunosc două tipuri de regimuri politice – regim parlamentar și regim prezidențial. Prezidențial avem în Belarus, sub președintele Lukașenko; deși ei se consideră tot ca un fel de republică, dar au un mod de guvernământ prezidențial, iar regimurile parlamentare practic sunt în majoritatea statelor europene. Când vorbim de forma de guvernământ a țării, avem două tipuri – monarhie și republică. Este foarte clar, dar, când vorbim de modul de guvernământ, sunt patru tipuri.

Criteriul de bază în diferențierea modului de guvernământ e modul de exercitare a puterii executive, fie că e monocefal sau bicefal. Modul de exercitare a puterii executive poate fi de mai multe tipuri, dacă e să analizăm prerogativele președintelui sau primului ministru și Cabinetului de miniștri.”

Europa Liberă: Dar astăzi, conform Constituției, care e regimul de guvernământ în Republica Moldova?

Corina Cojocaru: „Trebuie să ținem cont de faptul că acum câțiva ani am schimbat faimosul articol 78 din Constituție – modalitatea de alegere a președintelui.”

Europa Liberă: Și dacă președintele e ales în mod direct de către cetățeni, atunci forma de guvernământ se schimbă?

Corina Cojocaru: „Nu. Nu alegerea președintelui este cea care influențează modul de guvernământ, ci anume prerogativele președintelui vizavi de prerogativele puterii executive, adică ale primului ministru și ale Cabinetului de miniștri. Și o să vă dau un exemplu: dreptul de inițiere sau revizuire constituțională actualmente îl are Guvernul, conform Constituției actuale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Parlamentul trebuie să voteze cu două treimi ca să fie amendată Constituția.

Corina Cojocaru: „E adevărat, dar poate și Guvernul să inițieze această modificare a Constituției, deci are acest drept. Or, eu cred că are acest drept ar trebui – de jure și de facto– să revină președintelui, șefului statului, pentru că nu are nimic Guvernul cu Constituția Republicii Moldova. Cabinetul de miniștri este responsabil de implementarea politicilor interne. Prin urmare, jurisprudența constituțională practic ține de șeful statului.

Acest drept, pe lângă Parlament și popor, ar trebui, adițional, să fie acordat și șefului statului, dar în condițiile în care pledăm mai departe pentru un șef de stat ales de către popor. Cred că această modificare, amendare a art. 78, care a avut loc acum câțiva ani, deși, din punct de vedere constituțional, această revizuire poate fi interpretată diferit, deoarece ulterior nu a fost supusă referendumului...”

Europa Liberă: Exact. Și sunt foarte multe critici, pentru că anume de acest aspect nu s-a ținut cont.

Corina Cojocaru: „Exact. Așa cum nici Legea fundamentală

În cei aproape 28 de ani de independență, am avut doar două referendumuri, ceea ce este foarte puțin pentru o societate și pentru un regim democratic ...

adoptată în ‘94 nu a fost supusă referendumului. În Republica Moldova, în cei 25 de ani de jurisprudența constituțională și cei aproape 28 de ani de independență, am avut doar două referendumuri, ceea ce este foarte puțin pentru o societate și pentru un regim democratic.”

Europa Liberă: Referendumuri constituționale nu au fost.

Corina Cojocaru: „Nu au fost în general. Eu vorbesc de referendumuri în general – am avut doar două: unul în ’99, când președintele Lucinschi a supus votului consultativ un proiect de lege privind sporirea prerogativelor prezidențiale, iar ulterior, în septembrie 2013, când am avut acel referendum, care nu a fost validat ulterior...”

Europa Liberă: Pentru că nu a ieșit lumea la vot.

Corina Cojocaru: „Exact. Ceea ce este foarte puțin pentru o societate în tranziție democratică. Eu aș menționa că suntem totuși în tranziție democratică, pentru că nu ne putem compara cu Țările Baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, care se află într-o consolidare democratică.”

Europa Liberă: Sunt câteva articole despre care chiar experții constituționali discută pe larg. Articolul 13. E scris negru pe alb că limba de stat în Republica Moldova este „limba moldovenească” și deseori politicienii încearcă să speculeze pe prevederile acestui articol. Chiar se ajunge până la aceea că lumea se situează pe diferite baricade, pentru că problema identitară rămâne a fi una sensibilă, inclusiv când e vorba de limba care se vorbește pe teritoriul Republicii Moldova.

Corina Cojocaru: „Aveți dreptate. Dacă vom recurge vreodată la o revizuire constituțională, ar trebui să ținem cont și de art. 13 sau poate, de fapt, ar trebui să începem cu acest articol.”

Europa Liberă: Este verdictul Curții Constituționale și ar fi trebuit Parlamentul să respecte ceea ce a hotărât Curtea Constituțională.

Corina Cojocaru: „Da, există o decizie a Curții Constituționale, aveți dreptate, dar există și o carență lingvistică în redactarea acelor prevederi din art. 13, pentru că cel puțin puteau să

Poporul este cel care trebuie să decidă, dacă vrem constituțional, juridic să demonstrăm că merită de modificat ...

reitereze că e vorba de limba oficială a statului. Sub aspectul lingvistic sau identitar, cum am putea să-i găsim o formulă corectă acestui articol, eu aș adăuga că acest articol trebuie supus referendumului. Poporul este cel care trebuie să decidă, dacă vrem constituțional, juridic să demonstrăm că merită de modificat acest articol.”

Europa Liberă: Și atunci, verdictul Curții Constituționale...

Corina Cojocaru: „El rămâne în vigoare, este un aviz, o decizie a Curții Constituționale, care nu poate fi abrogată, dar dacă parlamentarii vor recurge propriu-zis la modificarea textului constituțional sau nu vizavi de acest articol, probabil că și ei vor face o referire la referendumul consultativ sau referendumul care va decide până la urmă formula exactă pe care o consfințesc în Legea fundamentală.”

Europa Liberă: Un alt articol despre care se spune că nu ar fi respectat – articolul care prevede neutralitatea Republicii Moldova și mulți își pun întrebarea: despre ce fel de neutralitate e vorba, dacă încă de la proclamarea independenței Republicii Moldova pe teritoriul de est al țării staționează trupele rusești? Da, există deciziile OSCE de la Istanbul, există luările de cuvânt la cea mai înaltă tribună ONU, unde autoritățile au cerut evacuarea trupelor rusești din stânga Nistrului, dar fără niciun rost.

Corina Cojocaru: „Aveți dreptate. Într-adevăr, există și Rezoluția ONU, care a fost adoptată anul trecut, în iunie 2018, la New York, în cadrul Adunării Generale a ONU și baza juridică există, motiv pentru care dezbaterile cu siguranță ar putea să fie inițiate, cel puțin, în societatea noastră. Deocamdată este prematur să vorbim de acest lucru, dat fiind faptul că avem configurația politică care este la Chișinău și cu siguranță că și pe aceste subiecte există un moratoriu de cel puțin un an sau un an și jumătate când, probabil, vor fi din nou dezbătute de către societate, dar eu mă voi referi din punct de vedere constituțional la modificarea acestor aspecte în Constituție.

Există ultimul articol din Constituție – Limitele revizuirii Constituției –, prin care se menționează că statutul de neutralitate, forma de guvernământ, independența, suveranitatea, integritatea, caracterul suveran și independent al statului nu pot fi modificate decât prin referendum. Prin urmare, acest aspect iarăși din nou cred că poate rămâne la discreția și decizia electoratului, a cetățenilor cu drept de vot.”

Europa Liberă: Până la urmă, Republica Moldova ar avea nevoie de o nouă Constituție, pentru că există și un proiect care se prăfuiește prin sertarele nu știu căror instituții; alții spun că ar trebui doar amendate câteva articole, iar alții, din contra, spun: „Constituția e bună, doar că prevederile ei nu se respectă totdeauna”.

Corina Cojocaru: „Așa este. Eu, de fapt, aș pleda pentru modificarea Constituției, începând de la primul articol până la ultimul articol; avem 35 de pagini, 10 mii și ceva de cuvinte în tot

Aș pleda pentru modificarea Constituției, începând de la primul articol până la ultimul articol...

textul Legii fundamentale, pe când Constituția Statelor Unite are doar 7 mii și ceva de cuvinte, nemaivorbind de Constituția Principatului de Monaco, care are doar 3 mii de cuvinte.

Cunosc constituțiile mai multor state, pentru că 6-7 ani am făcut o teză de doctorat asupra mecanismului constituțional în 17 state

Teza de doctorat a Corinei Cojocaru
Teza de doctorat a Corinei Cojocaru

ale Europei Centrale și de Sud-Est, am examinat toate statele post-comuniste din Europa – ce constituții au adoptat și până la urmă ce regimuri parlamentare au implementat. Ping-pong-urile acestea constituționale care ne-au caracterizat pe noi în ultimii ani m-au determinat să fac o analiză mai amplă și chiar am propus un proiect de modificare a Constituției, în care am analizat articol cu articol ce ar trebui să fie modificat...”

Europa Liberă: Unde e proiectul acesta?

Corina Cojocaru: „Este monografia mea constituțională, a cărei recenzie a fost oferită și de către profesorul Osmochescu, și de către profesorul emerit de la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, unde mi-am obținut doctoratul în drept constituțional comparat, în 2013. Practic, această monografie, așa cum menționa și profesorul Osmochescu, este prima monografie de drept constituțional în Republica Moldova, iar ultimul capitol din monografie este consacrat cazului hibrid constituțional al Republicii Moldova. În ultimele capitole aduc un proiect de modificare constituțională, începând de la primul articol până la ultimul articol.”

Europa Liberă: Unde se găsește acum acest proiect?

Corina Cojocaru: „Există un exemplar la Curtea Constituțională.”

Europa Liberă: E pregătită societatea moldavă să dezbată un asemenea proiect? De ce îți pun această întrebare? Pentru că din discuțiile cu simplii cetățeni aflu că majoritatea aproape că nu cunosc ce prevăd articolele din Constituție sau dacă și unele sunt cunoscute, pe jumătate.

Corina Cojocaru: „S-au discutat prea puțin în societate aceste aspecte și trebuie să recunoaștem că nu toți judecătorii din

Mi-aș dori în viitor să vedem o nouă formulă la Curtea Constituțională – experți, profesori și judecători specializați anume pe această ramură ...

sistemul Republicii Moldova actualmente sunt specializați pe drept parlamentar sau drept constituțional. Mi-aș dori în viitor să vedem o nouă formulă la Curtea Constituțională – experți, profesori și judecători specializați anume pe această ramură, această disciplină de drept constituțional sau și drept parlamentar.

Acum, revenind la întrebarea cum am putea să sensibilizăm societatea civilă, opinia publică referitor la importanța unei Constituții sănătoase, o să vă dau exemplul Letoniei. Letonia are cea mai veche Constituție din Europa, din 1922. Textul ei a fost modificat doar de câteva ori, dar în mare parte coloana vertebrală a rămas aceeași. În momentul în care revizuiești un articol sau două, cum spunem noi în popor – „umbli la Constituție”, ar trebui să definești doi termeni esențiali: ce fel de regim politic vrei mai departe și ce fel de mod de guvernământ ți-ai dori. În momentul în care factorii de decizie ajung la un numitor comun asupra acestor două elemente esențiale...”

Europa Liberă: Adică, cine dintre figurile politice este mai importantă – premierul sau președintele?

Corina Cojocaru: „Exact. Și care este totuși rolul Legislativului. De ce? O să vă explic. Pentru că este vorba de separarea puterilor în stat, faimosul concept al lui Montesquieu, dar pe lângă aceasta avem și principiul de frâne și contrabalanțe, care este

Dacă principiul de frâne și contrabalanțe nu este bine definit într-o Constituție, ajungem la aceste crize constituționale lamentabile și interminabile ...

foarte important pentru un constituționalist, iar dacă acest principiu de frâne și contrabalanțe nu este bine definit într-o Constituție, noi ajungem la aceste crize constituționale lamentabile și interminabile, la aceste ping-pong-uri interinstituționale între diferite instituții...”

Europa Liberă: Dar aceste trei puteri sunt independente, sunt separate?

Corina Cojocaru: „Da, în mod normal, da.”

Europa Liberă: Legislativă, judecătorească și executivă...

Corina Cojocaru: „Da, indiscutabil, aceste trei puteri în stat ar trebui să fie...”

Europa Liberă: Ar trebui sau sunt?

Corina Cojocaru: „Depinde, diferă de la o perioadă la alta. O să vă dau un exemplu. Președintele Voronin, da? Uneori asista la ședințele Guvernului. Prin urmare, cu aceeași Constituție din 2000 am avut un președinte puternic din punct de vedere executiv și tot cu aceeași Constituție, cu aceleași prerogative am avut președintele Timofti care, practic, a fost mai puțin vizibil în exercitarea puterii executive.

Constituția nu a fost modificată din 2000, cu excepția art. 78 alin. 1 – modalitatea de alegere a președintelui. Prerogativele șefului de stat au fost neatinse din 2000. Deci, cu aceeași Constituție, cu același text avem diferiți președinți și diferite formule de exercitare a puterii executive.”

Europa Liberă: Adică, până la urmă contează ce e scris în Constituție sau contează puterea persoanei care ocupă funcția?

Corina Cojocaru: „Da, contează puterea persoanei și interpretarea care se acordă. Evident că nu poți să exerciți foarte multe funcții executive decât cele consfințite prin Constituție, dar totuși uneori puterea executivă poate fi exercitată bicefal. Și noi am observat această exercitare a puterii executive bicefale în perioada imediat următoare din 2000 încoace, când dl Voronin a fost președinte. Ulterior am avut și interimar, am avut și președintele Timofti, care practic a exercitat mai mult simbolic această funcție și acum vom vedea...”

Europa Liberă: Și atunci în zadar sau nu Igor Dodon a cerut împuterniciri suplimentare?

Corina Cojocaru: „În principiu, în momentul în care deja d-lui este ales de către popor, într-o oarecare măsură se subînțelege faptul că și-ar dori, probabil, să dețină mai multe puteri în stat, dar în Constituție nu putem să modificăm doar un articol, în momentul în care ne decidem să schimbăm regulile jocului. Regulile jocului

Aș modifica și introduce și vectorul european în Constituție ...

să schimbă, în primul rând, în timpul jocului; ar trebui foarte bine dezbătut acest subiect, meditat, gândit și în momentul în care recurgi la modificarea Constituției trebuie să începi de la primul articol. Eu aș modifica și introduce și vectorul european în Constituție...”

Europa Liberă: Lucru care a eșuat în fosta legislatură, pentru că nu s-au găsit suficiente voturi ca să fie introdus un amendament în Constituție, care prevedea ca vectorul politicii externe să fie integrarea europeană.

Corina Cojocaru: „Exact. Și un alt aspect pentru care aș pleda este introducerea moțiunii de cenzură constructivă. În momentul în care dai jos un Guvern fiind în opoziție, trebuie să-ți asumi faptul ca să fie o opoziție constructivă. Ce înseamnă cuvântul constructiv? În momentul în care de la tribuna Parlamentului dai jos un Guvern, ai maximum 72 de ore la dispoziție ca să poți să vii cu propunerea, să desemnezi un alt candidat la funcția de prim-ministru. Acesta este modelul Germaniei, modelul Ungariei; sunt țări parlamentare, care au avut un mod de guvernământ, așa precum am avut și noi cu aceeași Constituție din 2000 până în prezent, cu excepția ultimilor doi ani, unde modul de guvernământ e cel corelativ prezidențial, deja se observă...”

Europa Liberă: Și nu mai este parlamentar?

Corina Cojocaru: „Este parlamentar, regimul politic rămâne a fi parlamentar, modul de executare a puterii executive e de cabinet, adică e prim-ministrul și Cabinetul de miniștri cel care exercită; corelativ prezidențial îi putem spune atunci unde șeful statului are unele împuterniciri, unele prerogative în materie executivă. Și am observat-o pe perioada mandatului președintelui Voronin; nu doar participările la ședințele Guvernului, dar și unele decizii în materie executivă au fost practic exercitate și de președinte concomitent, și de prim-ministru.

Un alt aspect pe care aș vrea să-l menționez, nu doar moțiunea de cenzură constructivă, ceea ce mi se pare absolut firesc, pentru că aceste perioade de interimat de trei luni de zile în momentul în care nu avem un prim-ministru și nu nou Cabinet de miniștri, avem perioade de interimat, iar în perioada de interimat, practic, e o criză în țară din toate punctele de vedere. În limba chineză cuvântul interimat este scris din două ieroglife – primul ar fi ocazie, iar al doilea – favorabilă. Este o ocazie favorabilă pentru lucruri despre care practic nu ar fi, probabil, în avantajul sau în folosul cetățeanului.

Aceste perioade de interimat nu ar trebui să existe la infinit. Trei

E un lux prea mare ca să ne dorim o perioadă de interimat de trei luni de zile ...

luni de zile pentru un stat ca Republica Moldova este prea mult, e un lux prea mare ca să ne dorim o perioadă de interimat de trei luni de zile. Prin urmare, introducerea moțiunii de cenzură constructivă mi se pare absolut imperativă și un element nou constituțional care ar trebui să fie dezbătut pe viitor.”

Europa Liberă: Și ca să tragem o concluzie – e nevoie de o nouă Constituție?

Corina Cojocaru: „Cu certitudine vă spun că după 25 de ani de la adoptarea ei, o aniversare frumoasă pe care o sărbătorim în această perioadă, avem nevoie de o altă Constituție, dar pentru a avea o altă Constituție avem nevoie de voință politică și avem nevoie de experți foarte buni în materie de constituționalism și drept parlamentar și nu doar experți foarte buni, dar avem nevoie de constituționaliști care cunosc practica altor state. Pentru că noi în ‘94, când am adoptat textul Constituției, a Legii fundamentale, practic am furat câteva idei din textul Constituției României...”

Europa Liberă: Constituția Franței...

Corina Cojocaru: „Franței și a Greciei. Ulterior, în 2000, ne-am axat pe cea a Italiei și a Greciei, parțial poate a Germaniei, dar nu putem să ne comparăm cu bipartitismul Germaniei, nu putem să ne comparăm cu parlamentarismul care datează de secole în Marea Britanie și în Germania. Da, în Marea Britanie la fel au regimuri parlamentare, Germania la fel, Grecia, Italia, dar în aceste state parlamentarismul datează de secole.

Prin urmare, dacă e să te compari cu cineva, trebuie să te

Dacă e să te compari cu cineva, trebuie să te compari tot cu țări post-comuniste...

compari tot cu țări post-comuniste, care au avut același timp de tranziție exact și același parcurs în ultimii 28, 25 de ani sau câteva decenii, care au trecut din ‘90-‘91 încoace. Ceea ce aș menționa e și dreptul de veto. Sunt mai multe modalități, fie dreptul de veto suspensiv, care ar putea să fie explicit scris în Constituție. De exemplu, în momentul în care se adoptă o lege și merge la promulgare către președinte, după ce a fost adoptată în a doua lectură, în momentul în care președintele refuză semnarea sau promulgarea acestei legi, ea rămâne în vigoare, dacă este votată din nou cu același număr de deputați; nu mi se pare un element de frână și contrabalanță.

Noi păstrăm același vot și din nou o votăm în a treia lectură și forțăm mai departe reprezentantul puterii executive, în cazul de față, șeful statului s-o promulge. Nu mi se pare corect. Deci, elementul de frână și contrabalanță este că ar trebui să introducem atunci majoritatea calificată pentru a treia lectură.”

Europa Liberă: Votul în a treia lectură...

Corina Cojocaru: „Da, în momentul în care a fost retrimisă în Parlament, atunci avem nevoie de o majoritate calificată, deci să fie dezbătut acel proiect de lege mai departe în momentul în care are unele carențe. Și ceea ce aș vrea să concluzionez este faptul că un regim parlamentar, așa cum este în Republica Moldova, este direct proporțional cu eficiența combinării a două subsisteme. Este vorba de sistemul de partide și cel electoral, dar și de sistemul baza juridică, cel constituțional. În momentul în care eficiența acestor două subsisteme suferă, suferă regimul parlamentar per ansamblu.”

Vezi comentarii (5)

XS
SM
MD
LG