Linkuri accesibilitate

Corina Rebegea: „Ar fi păcat ca Moldova să revină într-o zonă gri”


Corina Rebegea

În dialog cu unul din observatorii International Republican Institute (IRI) veniți în R.Moldova să monitorizeze scrutinul din 24 februarie.

Alegerile au trecut, provocările politice și de securitate continuă - este concluzia pe care o formulează la microfonul Europei Libere directoarea programului pentru România la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, din Washington DC, Corina Rebegea, care se ocupă de fenomenul dezinformării. Corina Rebegea , s-a numărat printre observatorii străini ai International Republican Institute (IRI) veniți în Republica Moldova să monitorizeze scrutinul din 24 februarie. Un interviu despre rezultatul alegerilor, propaganda rusească în regiune și interesul occidentului față de Republica Moldova – peste câteva minute.

Corina Rebegea, invitata emisiunii matinale a EL
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:31 0:00
Link direct


Corina Rebegea: „Toate rapoartele internaționale despre Moldova în ultimii 2, 3, 4 ani, din păcate, au început să vorbească despre faptul că Moldova devine un stat capturat. Și asta e foarte problematic. Cred că din 2014 încoace se vorbește despre felul în care corupția este, de fapt, un risc de securitate, nu se vorbea la fel de mult înainte și acesta-i un lucru pozitiv, pentru că, în sfârșit, se vede foarte clar că un stat de drept slab și corupție generalizată, mai ales la nivelul politic sau la nivelul instituțiilor, de fapt, deschid ușa larg unor riscuri de securitate foarte mari. Securitatea nu mai înseamnă doar, nu știu, tancuri la graniță, ci înseamnă bani murdari și Moldova, din păcate, are experiența asta. Bani care finanțează apoi fie acțiuni teroriste, fie acțiuni separatiste, nu știu, acțiuni hibride ș.a.m.d. Vorbim despre faptul că politicienii devin cumva maleabili și manevrabili de către puteri străine, pentru că, dacă sunt de vânzare, înseamnă că oricine poate să-i cumpere, înseamnă că afacerile, mai ales în industrii strategice, nu se mai fac în interesul statului-gazdă, să-i spunem, ci în interesul unor grupuri obscure de cele mai multe ori și asta afectează, dacă vorbim de Republica Moldova, nu-i o chestie care afectează doar securitatea Republicii Moldova, ci e o chestiune care afectează toată regiunea.”

Aveți forțe de opoziție în creștere și asta-i important...

Europa Liberă: Se vorbește în contextul acesta și despre „democrație de stat mafiot”. E cazul, dacă nu se fac schimbări, sau nu?

Corina Rebegea: „Eu sper că nu și, uitându-mă inclusiv la ultimele runde de alegeri din Republica Moldova, aș zice că nu sau încerc să-mi păstrez optimismul. Cred că aveți forțe de opoziție în creștere, și asta-i important, care se maturizează politic, care încep să câștige teren, care-și rafinează agenda. Asta-i important, pur și simplu, pentru jocul democratic. Doi: cred că societatea civilă a crescut foarte mult. Mă uitam la calitatea rapoartelor și analizelor pe care le citesc de la grupuri din Republica Moldova și care iarăși a crescut și asta mi se pare încurajator; mă uitam la presă și la faptul că, în ciuda adversităților și a faptului că e foarte, foarte greu să fii jurnalist independent în Republica Moldova, aveți jurnaliști independenți foarte buni. O mână, poate o să spuneți, dar totuși mesajul lor cred că ajunge la o parte din public. Deci, sunt câțiva factori care îmi dau motive de optimism. Mai sunt și câțiva factori externi. Cred că Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, partenerii vestici ai Moldovei nu renunță la Republica Moldova. Adică mi se pare că înțeleg rolul în dinamica regională pe care îl joacă o Moldovă democratică și stabilă și cred, ce am mai văzut în sondaje, deși știu că înțelegerea generală e că Moldova e separată cu 40% care se uită spre Vest, 40% care se uită spre Est, am văzut că, în general, sunt un pic mai mulți cei care se uită spre Vest și cred că aveți o populație care înțelege beneficiile de a fi parte dintr-un sistem deschis, democratic, cu economie de piață ș.a.m.d. Adică ar fi foarte păcat ca după acești ultimi zece ani în care traiectoria, cel puțin declarativ, a fost clară spre Vest, ar fi păcat ca Moldova să revină într-o zonă gri.”

Europa Liberă: Acum zece ani, în 2009, Moldova era, să zicem, în agenda sau în prim-planul discuțiilor și era model de succes. În acești zece ani, foarte des experții au zis că Moldova a trecut pe plan secund în ceea ce ține și de suportul american, și al Uniunii Europene. Cu ce risc vine la pachet, dacă e așa că Moldova este lăsată un pic în umbră și nu mai este în topul priorităților?

Este important pentru actorii locali să creeze punți cu partenerii din Vest...

Corina Rebegea: „Nu vreau să vă supăr, dar e foarte greu pentru orice stat, mai ales un stat mic precum Moldova, să fie în topul priorităților, mai ales la Washington, dar și la Bruxelles, ceea ce nu înseamnă că Moldova nu contează. Acum, evident că, și după ce s-a întâmplat în vară cu anularea alegerilor pentru Primăria de la Chișinău, relațiile sunt foarte tensionate și pe bună dreptate, pentru că, din nou, dacă vrei să fii pe lista partenerilor statelor occidentale, trebuie să te și comporți ca atare. Or, ceea ce s-a întâmplat în vară la Chișinău nu seamănă cu nici un stat democratic din Vest. Și acum o să fie important pentru actorii locali să știe să creeze punți, fie la nivel guvernamental, fie la nivel nonguvernamental cu partenerii din Vest, pentru că asta o să ajute foarte mult și sper ca Moldova să fie o prioritate pentru România măcar sau pentru vecini ei, nu doar pentru România, dar și alte state din centrul și estul Europei. Lituania este un stat care e foarte angajat în Republica Moldova și un avocat al Republicii Moldova, adică aveți state pentru care Moldova e în topul priorităților, și asta e important.”

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb despre propaganda rusească în zonă, în Republica Moldova. Recent, Facebook-ul a blocat aproximativ 200 de conturi. Cum ar putea Republica Moldova, un stat mic și sărac, să lupte cu o mașinărie care este bine pusă la punct, care are resurse?

Corina Rebegea: „Sunt și state mai mari cu resurse foarte multe, care n-au găsit soluția. Mie îmi place să folosesc termenul de „dezinformare”, pentru că dezinformarea arată o acțiune deliberată de a manipula și de a transmite informații false ori denaturate către public pentru a servi un anumit scop. Și asta diferă de ce-mi spune că sunt știri false, fake news, care pot fi erori. E adevărat că Republica Moldova are un specific care o face mult mai vulnerabilă decât alte state. Pe de altă parte, s-a văzut că și în Occident societățile nu sunt așa de rezistente la pericolul acesta și mi se pare foarte periculos, pentru că în spațiul acesta se îmbină două tipuri de provocări: sunt acțiunile ostile venite de la competitori, de la concurenții internaționali, dacă vreți, state ostile, este influența asta malignă hibridă și apoi sunt actorii locali, pe care îi vedem în foarte multe state, în unele state mai mult decât în altele și care, din păcate, intră în jocul acesta al manipulării mediatice și al dezinformării, pentru că își dau seama că prin senzațional pot ține o anumită parte a publicului captivă în beneficiul unei anumite agende, de cele mai multe ori politice.

Pentru propaganda venită dinspre Kremlin e un teren foarte fertil...

Deci, asta mi se pare foarte periculos, pentru că ce am observat din analiza, cel puțin a narativelor și a tehnicilor de dezinformare în regiune, lucrurile se îmbină foarte mult și asta este în beneficiul, dacă vorbim de propaganda venită dinspre Federația Rusă, dinspre Kremlin, e un teren foarte fertil, pentru că foarte multe din narativele astea nu sunt create ad-hoc, ele există în societate, trezesc o oarecare sensibilitate în rândul publicului, sunt folosite deja într-o oarecare măsură de actori politici locali și atunci canalele Kremlinului vin și amplifică pentru ca apoi ele să fie amplificate și mai mult pe canalele pe care câteodată le considerăm a fi mainstream din țările respective. Cum luptăm împotriva acestei amenințări? Pe mai multe paliere. Mi se pare că încă n-am ajuns la nivelul nu neapărat de conștientizare, cât de consens asupra măsurilor. Intri pe filiera educațională cu proiecte de educare a populației, eu aș spune și cu proiecte de educare a politicienilor sau a funcționarilor din partidele politice și din instituții de stat, care de multe ori cad pradă dezinformării și apoi o propagă, fără să-și dea seama. Și asta-i o problemă, pentru că ei au deja un public larg căruia i se adresează, mai mult decât o persoană normală.”

Europa Liberă: Ce ține de dezinformarea venită de la Kremlin, Rusia în zonă și-a epuizat toate instrumentele, a făcut tot ce putea să facă pentru a ține în zona de control țările care o interesează sau mai e loc?

Corina Rebegea: „E încă un pericol, aș spune, pentru că mi se pare că nivelul de agresivitate a crescut foarte mult și vedem implicarea Federației Ruse în conflicte prin proxy, prin agenți interpuși, vedem de asemenea că situația din Federația Rusă nu e foarte fericită și atunci, pentru a menține o poziție bună în sondaje, Kremlinul are nevoie de victorii pe care le poate obține mai ușor pe plan extern sau măcar are nevoie de acțiuni pe care le poate împacheta ca fiind victorii de politică externă și vedem că investițiile în tehnică militară au crescut. Adică e clar că Federația Rusă nu se pregătește de o aplanare a tensiunilor, ci devine mai agresivă. Deci nu cred că am văzut tot ce puteam să vedem.

Nu e corect să ne așteptăm ca reacția Occidentului să fie similară cu comportamentul Federației Ruse...

Cred că din felul în care Rusia s-a implicat în diferite regiuni până acum, vedem un nivel de sofisticare destul de mare, adică hibrid, militar, economic, toate măsurile astea vin împreună, or cred că Occidentului i-a luat ceva timp să ajungă la nivelul acesta să înțeleagă că toate măsurile astea, de fapt, constituie război sau agresiune și necesită răspunsuri care nu sunt neapărat militare. Adică, dacă vorbim de provocările astea hibride, iată acum discutăm despre ce facem cu platformele de internet care sunt o invenție a Occidentului, discutăm despre regulile privind circulația internațională a capitalului, de exemplu, unde, din păcate, Occidentul nu a jucat rolul pe care ar fi trebuit să-l joace. Asta și pentru că sunt și interese ale unor grupuri financiare din Occident, ca beneficiar ultim, de exemplu, al capitalului să fie cunoscut. Și atunci foarte mulți actori și-au putut ascunde banii în offshore-uri, oriunde, nestingheriți, sau să investească foarte mult în piețe din Occident.”

Europa Liberă: Sancțiunile au fost un răspuns. În ce măsură au stopat, ajutat?

Corina Rebegea: „Părerile sunt împărțite. Unii spun că ajută, alții spun că sancțiunile largi nu ajută; ceea ce ajută sunt sancțiuni targetate, concentrate pe anumite persoane. Cred că sancțiunile au mai avut un efect pozitiv și anume că au arătat că statele occidentale sunt aliniate, sunt solidare și că nu e așa de ușor cum a crezut Kremlinul să spargă Alianța Euroatlantică. Eu zic că, în sfârșit, Occidentul ajunge să țină pasul, doar că nu cred că ne putem aștepta și poate că nu e corect să ne așteptăm ca reacția Occidentului să fie similară cu comportamentul Federației Ruse, de exemplu, pentru că încă vorbim de un set de valori democratice pe care Occidentul le apără și prin prisma cărora vrea să și conducă comportamentul.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG