Astăzi în Parlamentul European se vor desfășura dezbateri privind deteriorarea drastică a climatului democratic în Republica Moldova și criza politică ce urmează invalidării alegerilor primarului de Chișinău. Va fi adoptată o rezoluție în acest sens și sunt șase versiuni ale acesteia, înregistrate de europarlamentari, mai mult sau mai puțin drastice la adresa guvernării de la Chișinău.
Ce înseamnă pentru R. Moldova, cum pot fi și sunt deja văzute la Chișinău aceste dezbateri și rezoluția așteptată? Ce efect vor avea? Punctul de vedere al politologului Corneliu Ciurea.
Europa Liberă: Dezbateri astăzi în Parlamentul European privind situația drepturilor omului în R. Moldova, criza politică ce urmează anulării rezultatelor alegerilor primarului de Chișinău. Urmează să fie adoptată o rezoluție și nu se pune problema dacă va fi adoptată ci cât de dură ar putea fi – și sunt șase versiuni ale acesteia propuse de europarlamentari. Dvs. cum vedeți faptul în sine al acestei „atenții” speciale pe care PE o acordă din nou R. Moldova?
Corneliu Ciurea: „Mi se pare o atenție exagerată, în condițiile în care la periferia Uniunii Europene există astăzi situații destul de critice. Mă refer la protestele din Varșovia, legate de încălcările cu privire la statul de drept, protestele din România, cu privire la modificarea Codului Penal, situația din Ungaria și din alte state. În aceste condiții este un pic bizară atenție specială acordată Republicii Moldova, dar în ultima instanță este dreptul politicienilor europeni să-și formeze propria sa agendă.”
Europa Liberă: Dar e și un caz special, Dvs deplasați un pic accentele. E un caz special, fără precedent am impresia, în care s-ar fi anulat niște alegeri recunoscute de toți observatorii ca valide.
Corneliu Ciurea: „Eu nu schimb accentele. E vorba de invalidarea unor alegeri locale în baza unei decizii judecătorești și potrivit principiului sacru al statului de drept puterea nu poate să intervină, după cum au sugerat parlamentarii europeni nu poate să intervină ca să anuleze această decizie. Apropo, această decizie a fost dată în baza unor încălcări evidente, comise de către cei aflați în cursă. Acum putem discuta doar magnitudinea acestor încălcări, gravitatea acestor încălcări, nu și faptul în sine al comiterii. Deci, avem în acest o probă clară că s-au comis încălcări, avem decizia unei judecăți care reiese din constatarea acestor încălcări și avem supărarea politică a unor grupuri parlamentare, pentru că vorbiți de șase proiecte de rezoluții, dintre care câteva sunt destul de dure la adresa Republicii Moldova, avem supărarea unor politicieni europeni și dorința lor de a susține opoziția de dreapta, extra-parlamentară din țara noastră.”
Europa Liberă: În orice caz, o rezoluție va fi. Ce presupune o astfel de rezoluție pentru guvernare? Va avea doar un caracter de recomandare, fără alte efecte, cum a reușit deja să susțină speakerul democrat Andrian Candu?
Corneliu Ciurea: „Eu cred că rezoluția dură care va fi adoptată, probabil, cea promovată de către Populari Europeni - partenerii lui Maia Sandu și Andrei Năstase din Republica Moldova - deci, această rezoluție va recomanda suspendarea asistenței financiare, fapt deja împlinit datorită deciziei de ieri a Comisiei Europene. Dar în același timp, această decizie va recomanda, și probabil acest lucru la fle va fi îndeplinit, suspendarea și ajutorului bugetar pentru Republica Moldova pentru o perioadă nedeterminată, dar și stabilirea unui set de condiții pe care Moldova va trebui să le îndeplinească pentru ca această finanțare să fie reluată la anul viitor, în condiții politice probabil..., după alegerile parlamentare. Rezoluția grupului popular-europenilor include sau proiectul rezoluției include toate condițiile formulate de către opoziția de dreapta extra-parlamentară la mitingul de proteste, ce demonstrează că se acționează concertat și popular-europenii de fapt nu fac altceva decât să colaboreze cu opoziția noastră, e vorba de cele trei condiții: anularea votului mixt, validarea alegerilor și o anchetă cu privire la decizia instanței de judecată.”
Europa Liberă: Dvs chiar considerați că această atitudine cvasi-generală de nemulțumire, de dezaprobare a ceea ce s-a întâmplat la Chișinău, e un fel de produs al atitudinii mai speciale cumva, neîndreptățite față de autoritățile Republicii Moldova?
Corneliu Ciurea: „Eu consider că da. Părerea mea este asta. Observăm de mai multă vreme o colaborare foarte strânsă politică a popular-europenilor cu opoziția de dreapta și rezoluția de astăzi va fi doar pe placul celor care susțin o asemenea abordare.”
Europa Liberă: Dar nu este vorba doar de popular-europeni, până la urmă, domnule Ciurea. Atitudinea critică este împărtășită practic de toată lumea, să spunem așa...
Corneliu Ciurea: „Da, dar trebuie să nuanțăm aici. Când vorbim despre o stare cvasi-generală, ne referim doar la formula deteriorării statului democratic. Însă în ceea ce privește altă parte a deciziei, care vizează oferirea sau furnizarea ajutorului financiar, cel de-al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, grupul socialiștilor, pledează împotrivă. Ei nu au inclus în rezoluția lor această idee cu privire la suspendarea ajutorului financiar. Nu consider că în PE..., ea nici nu este o unanimitate în acest sens. Doar că se va crea o majoritate care va vota o rezoluție mai dură.”
Europa Liberă: Vedeți toată această situație ca un eșec al PDM?
Corneliu Ciurea: „Nu, sub nicio formă. Cred că în ultimul timp Partidul Democrat acționează destul de reușit pe scena internă și promovează reforme... Mai mult de atât, situația s-a îmbunătățit în raport cu anii precedenți, nu putem vorbi despre un eșec. Putem vorbi despre o anumită aplicare a standardelor duble și un potențial faliment al Uniunii Europene de a trata periferia sa europeană, și revin la subiectul legat de Polonia, România, de alte state a UE, pentru că aici vedem în mod clar aplicarea standardelor duble, refuzul de a iniția acțiuni dure în raport cu cei care aparent încalcă principiile statului de drept. Deci, vorbim despre un anumit faliment al UE de a întreține relații fructuoase, relații de bună colaborare cu statele din vecinătate, dar acest lucru se întâmplă pe finalul mandatului Parlamentului European și probabil în anul 2019 situația se va schimba. Toată lumea știe că la conducerea UE vor fi alte grupuri politice.”
Europa Liberă: Faliment, cum să zic eu, văzut sau exprimat mai clar iată în raport cu Republica Moldova în primul rând.
Corneliu Ciurea: „Moldova este doar o parte a acestei incapacități de a trata în mod corect vecinătatea. Vorbim și despre Ucraina - o țară care se află într-o stare de război, pe care la fel nu este tocmai încântată de relația cu UE. Nici Ucraina nu a primit bani din partea UE, doar acum, pe ultima sută de metri se vorbește despre un credit care poate fi acordat de UE.”
Europa Liberă: Asta ar fi avut în vedere speakerul Parlamentului Andrian Candu, de exemplu, atunci când a spus că la nivelul cooperării între RM și UE ar fi „prea multă politică”? Ce ar trebui să se înțeleagă? Tocmai ceea ce spuneți Dvs, că există un anumit joc politic în cadrul PE, între diferite grupuri care au ales ca țintă, în mod special, surpinzător, Republica Moldova?
Corneliu Ciurea: „Da, această teză trebuie dezvoltată. Prea multă politică, exces de politică în raport cu RM. Au fost mai multe articole scrise în UE care sugerează faptul că UE [...] caută în vecinătatea apropiată nu parteneri, nu partide politice care sprijină cauza europeană și cu care UE poate să întrețină un dialog eficient, ci caută prieteni. Asta este marea greșeală a UE. În cazul Republicii Moldova, ei au identificat acești prieteni, unii dintre ei, în persoana Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase, și cu orice preț îi promovează la guvernare, ignorând relația de parteneriat cu alte partide politice care ar putea să aducă beneficii reciproce, atât Moldovei, cât și UE. Astfel acționează UE și în alte state. Vrea să aducă la guvernare, pe cale politică, anumite partide politice, ignorând interesele celorlalte. Eu cred că aici putem vorbi despre un potențial faliment al UE cu statele din vecinătate și cu statele de la periferia UE.”
Europa Liberă: S-au auzit deja nemulțumiri dinspre PDM față de Bruxelles, note ușor iritate s-au auzit în comentarii ale fruntașilor PD. În ce măsură credeți că PDM poate coborî, să spunem așa, drapelul proeuropean și arbora unul al euroscepticilor, de exemplu, cel puțin?Sau chiar antieuropean, în condițiile despre care vorbiți Dvs, că ar fi alți favoriți decât partidul de guvernământ?
Corneliu Ciurea: „Trebuie să fim conștienți că procesul de integrare europeană este un joc la două capete. Progresele depind de RM, dar depind și de bunăvoința UE. Cred că în urma acestei decizii care va fi luată, relația Bruxelles-ului cu Chișinăul va intra într-un, să zic așa, colț de umbră, pe o perioadă nedefinită de timp. Dar această clauză, perioadă nedefinită de timp va dura până după alegeri, după alegerile din acest an, probabil, sau poate din anul viitor, și după alegerile din UE, situația s-ar putea să se schimbe și să se încălzească. Chiar dacă la guvernare poate să rămână Partidul Democrat, iar în UE s-ar putea să se schimbe formatul.”
