Corneliu Furculiță: „Alegătorul de stânga are acum o alegere certă”

Blocul electoral PSRM-PCRM este deschis pentru a accepta și alți competitori de pe segmentul de stânga pentru a participa împreună la alegerile parlamentare din 11 iulie, a declarat Corneliu Furculiță, unul din fruntașii socialiști. Potrivit lui, electoratul din Republica Moldova este mult prea scindat pentru ca vreo formațiune să mai poată guverna de una singură după alegerile din vară.

Europa Liberă: Ce miză au aceste alegeri? Și pun această întrebare, pentru că în curând se vor sărbători 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pe 27 august, și încă se vorbește foarte mult în ce direcție trebuie să se orienteze Republica Moldova.

Corneliu Furculiță: „Noi suntem înregistrați în calitate de parte componentă a Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor, ca partide din acest bloc sunt două formațiuni politice, două partide – Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor. Această consolidare a eforturilor a avut loc grație unei munci care s-a făcut, unei campanii, unei convingeri, inclusiv din rândul alegătorilor de stânga.

Considerăm un succes că a avut loc, probabil este o premieră în Republica Moldova, când se reușește ca două partide de stânga să meargă împreună în bloc.

Miza pentru aceste alegeri sigur este una foarte mare, deoarece de parlamentul viitor sunt legate foarte multe speranțe, sunt legate foarte multe nădejdi, opțiuni atât din partea populației, fiindcă, începând cu 2019, am avut un maraton lung în care s-a vorbit foarte mult despre necesitatea petrecerii alegerilor parlamentare anticipate. Grație faptului că, inițial, parlamentul din 2019 a avut o componență contradictorie, au urmat schimbări, a urmat plecarea unor forțe politice, unor oameni care au influențat formarea acestui parlament. Deci, evident, societatea este foarte mult politizată, societatea este foarte mult interesată de aceste alegeri.

Sondajele arată că sunt foarte mulți doritori din alegători să participe, vedem și un interes sporit în diaspora, atât în Vest, cât și în Est.

Deci, vor fi niște alegeri parlamentare importante pentru istoria țării per general și importante nemijlocit pentru clasa politică, deoarece deja se conturează o tendință că favoriții acestei campanii electorale vor fi doi – Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor și partidul pro-prezidențial, Partidul Acțiune și Solidaritate. Deci, vă promitem că va fi o campanie electorală, într-adevăr, interesantă, o campanie care dorim și care declarăm că va fi una, din partea noastră, petrecută pe seama obligațiunilor, pe seama demonstrării platformelor noastre politice și ideologice și mai puțin vom arunca cu argumente false în direcția contracandidaților noștri. Deci, noi ne obligăm să facem o campanie bună, calitativă, curată și frumoasă.”

Europa Liberă: Dvs. ați amintit ceva mai devreme că a fost vrerea și dorința simpatizanților, membrilor formațiunilor PSRM și PCRM ca să fie alcătuit acest bloc electoral pentru alegerile anticipate din 11 iulie, dar în spațiul public deseori se vorbește că mai mult ar fi insistat pe această idee Vladimir Plahotniuc sau Kremlinul.

Corneliu Furculiță: „Este o afirmație, dar, știți, la întâlnirile cu alegătorii, la toate campaniile electorale precedente, alegătorii care simpatizează partidele de stânga mereu ne dădeau, așa, o doleanță de-a lor: ce vă împiedică să vă uniți, deoarece partidele de dreapta, de regulă, sunt mai aplicative în acest domeniu și au fost și blocuri, noi știm cum se coagulează în parlament? De aceea erau chiar și în calitate de reproș – de ce nu vă uniți ca forțe de stânga, deoarece aveți aceleași obiective, aveți aceleași platforme electorale? Care este motivul?

Deci, noi am urmat acestei tendințe, noi considerăm că este un lucru benefic pentru ambele partide și contăm foarte mult pe sinergia acestui efect, deoarece în cazul de față nu credem că va fi ratingul socialiștilor plus ratingul comuniștilor egal cu ratingul blocului, în general. Deci, ratingul blocului ar trebui să fie mult mai mare decât ratingul partidelor separat. Asta este miza și-i tot.”

Europa Liberă: Pe asta ați contat, probabil, atunci când ați luat această decizie?

Corneliu Furculiță: „Evident că pragmatismul politic dictează și evaluarea unor riscuri, unor probleme care pot să apară, fiindcă și comuniștii, și socialiștii, evident, au echipe care se întreabă care a fost necesitatea. Trebuie argumentată, trebuie lămurită, fiindcă lista totuși este formată din 103 deputați. Evident că în cazul în care este un bloc careva din candidați se află la o poziție care conta să fie mult mai favorabilă, mai bună, dar toate aceste impedimente, prin discuții, prin lucru cu membrii noștri, au fost trecute.”

Europa Liberă: Dar știți că de-a lungul timpului, mai ales după ce Igor Dodon a părăsit PCRM-ul, au fost foarte multe critici adresate de către Igor Dodon lui Vladimir Voronin, de Vladimir Voronin la adresa lui Igor Dodon și eu aud ceea ce spun și mulți cetățeni, adică după atâta critică atât de dură, totuși s-a găsit posibilitate ca să se meargă împreună?

Corneliu Furculiță: „A fost ce a fost, sunt sau au fost critici reciproce sau mai mult dintr-o parte, dar, probabil, și ultimele evenimente care au avut loc au fost în calitate de catalizator pentru a-i forța pe liderii acestor partide să uite oricare supărare, să uite oricare frustrare care a avut loc și să meargă unul în întâmpinarea altuia, pentru a obține un rezultat mai bun și pentru a fi posibil ca să-și aplice ambele partide platformele lor ideologice și electorale în viață, fiindcă, bine, exista riscul ca Partidul Comuniștilor să nu treacă în genere pragul, socialiștii aveau să aibă un rezultat bun, dar în cazul în care am făcut această sinergie considerăm că rezultatul cumulativ va fi mult mai bun.”

Europa Liberă: Și cine a avut de câștigat pe moment – Vladimir Voronin sau PSRM?

Corneliu Furculiță: „Per final va câștiga Republica Moldova.”

Europa Liberă: Vladimir Voronin și PCRM sau PSRM și Igor Dodon?

Corneliu Furculiță: „Nu vorbim despre câștiguri politice.”

Europa Liberă: Dar ați făcut niște sondaje pe interior ca să vedeți ce arată ele?

Corneliu Furculiță: „Nu, nici sondajele nu arată, nu pot să arate o imagine elocventă de moment. Deci, este o convingere, haideți așa, o presupunere, o convingere că este o necesitate și iarăși repet, acesta a fost și un mesaj care vine de la alegătorul nostru, și anume acest fapt și l-a îmbărbătat pe alegătorul nostru, i-a adus un suflu nou, i-a adus o încredere că forțele de stânga pot să vină la guvernare, deoarece până acum era o parte de electorat care nu votau partidele de dreapta, fiindcă erau convinse că una din aceste echipe poate să nu treacă și, evident, mai bine stăteau acasă.

Acum avem poziția, avem situația în care alegătorul de stânga are o alegere certă, o echipă foarte bună, cunoscută prin faptele sale în trecut. Deci, este toată platforma pentru a se expune cu un vot unic, care nu se va pierde și obligatoriu se va regăsi în mandate.”

Europa Liberă: Dar pe segmentul de stânga sunt mai multe formațiuni politice. Pe care încă le-ați mai aminti?

Corneliu Furculiță: „Sunt formațiuni, dar, conform sondajelor, nu au atât de mare posibilitate de a accede în următorul parlament și, da, au existat și propuneri, probabil unele din ele încă vor fi luate în calcul, dar la moment reprezentanți pe stânga sunt aceste două partide. Celelalte, bine, avem ce avem, nu vreau să spun că este de bine sau de rău, dar au mai puține șanse electorale. Ca să aibă mai multe, trebuie să muncească.”

Europa Liberă: Mai este mișcarea condusă de Iurie Munteanu și Mark Tkaciuk, mai este Blocul „Renato Usatîi”, mai este Partidul „Șor”.

Corneliu Furculiță: „Invitația de a participa către această mișcare a fost, inclusiv prin membrii echipei, fiindcă se cunosc reciproc, așteptăm, poate răspund.”

Europa Liberă: Adică sunteți deschiși ca, până se mai pot modifica listele electorale, să mai atrageți și alți actori?

Corneliu Furculiță: „Evident, listele electorale pot fi modificate, dacă nu greșesc, până la 11 iunie, însăși componența, ordinea poate fi schimbată, pare-mi-se, cu o săptămână înainte de ziua alegerilor, deci posibilități sunt foarte multe, cum arată dezvoltarea sau evoluția evenimentelor politice în Republica Moldova, la moment, este totul posibil în politică.

Deci, am avut în 2019 o alianță formată din forțele de stânga și dreapta, care nu credea nimeni în posibilitatea formării ei; o deturnare a situației în urma căreia Partidul Democrat a pierdut acele poziții; o altă alianță cu Partidul Democrat, care iarăși s-a desființat; o victorie a președintei Maia Sandu, care a plecat înainte din guvernul pe care îl conducea; o formare a unui bloc electoral cu Partidul Comuniștilor care, la fel, nimeni nu putea să-l prognozeze cu o săptămână-două înainte de formarea lui.

Deci, evenimentele politice vedem că se dezvoltă foarte dinamic și, da, ele sunt logice, ele sunt argumentate politic, sunt și posibile, și vedem că, în ultimul timp, în Republica Moldova situația politică se dezvoltă dinamic și deja apar acele, haideți așa să spunem, normalități care ar trebui să fie într-un sistem democratic, fiindcă vedem consolidarea și electoratului, și partidelor politice pe un eșichier de stânga-dreapta, se văd aici liber, astfel încât să nu avem o multitudine de partide care, în principiu, mut promit și mai puțin fac.”

Europa Liberă: Dar într-un eventual scenariu postelectoral admiteți că ar putea Blocul comuniștilor și socialiștilor să facă o coaliție cu Blocul lui Renato Usatîi, cu Partidul „Șor”?

Corneliu Furculiță: „Haideți mai întâi să evaluăm situația cine ar putea să acceadă în următorul parlament. Deci, este posibilă situația să nimerească două forțe politice, doi concurenți electorali...”

Europa Liberă: Sondajele spun că, cel puțin, 5.

Corneliu Furculiță: „Evident că, în acest caz, uneia din ele îi aparține majoritatea, cealaltă pleacă în opoziție. Avem un caz tipic de bipartid sau o formă bipartită...”

Europa Liberă: De polarizare a puterii, da.

Corneliu Furculiță: „Da, de polarizare, unul guvernează, celălalt este în opoziție critică ș.a.m.d., la următoarele situația poate fi inversată și tot așa, poate că revenim și noi la o normalitate. În cazul în care accede a treia forță, al treilea concurent electoral, deci, inevitabil vor fi discuțiile despre formarea unei coaliții. Cine va fi această a treia forță?... Bine, Partidul „Șor” are șanse mai mari, fiindcă el trebuie să treacă pragul de 5%, dl Usatîi are șanse mai puține sau o sarcină mai mare, nu vorbesc de șanse în cazul de față, fiindcă el trebuie să treacă pragul de 7%. Și este posibilă și situația în care ei trec toți, adică ambii și astfel vor fi patru.

Deci, avem situația în care este o majoritate clară din unul din concurenți, avem o situație în care trebuie să fie formată o majoritate, poate fi și situația în care nu se va ajunge la formarea niciunei majorități și atunci, cu regret, putem ajunge iarăși la situația că va trebui să pornim iarăși alegeri parlamentare anticipate. Este mai regretabil, dar și acest scenariu este posibil.”

Europa Liberă: Și dacă, eventual, nu se ajunge la un compromis, alegerile parlamentare anticipate-2 ar putea în anul viitor să aibă loc, pentru că în același an nu e posibil, așa zice norma legală?

Corneliu Furculiță: „Nu am studiat juridic cum ar arăta această situație, dar, fiți de acord că ea este posibilă. Teoretic, ea este posibilă. M-ați întrebat despre dezvoltare, eu v-am spus care sunt scenariile posibile.”

Europa Liberă: Și vreau să vă mai cer o opinie referitoare la guvernarea cu viziuni de stânga. Cât de potrivită ar fi ea pentru Republica Moldova și pentru relația cu Occidentul?

Corneliu Furculiță: „Haideți să nu ne uităm la o guvernare doar prin prisma cât de benefică ar fi ea pentru relația cu Occidentul, orice guvernare trebuie să fie făcută în interesele Republicii Moldova, în primul rând. O guvernare de stânga am avut din anii 2001 până în 2009. Conform estimării specialiștilor, inclusiv a celor care sunt mai apropiați de dreapta, aceasta a fost perioada în care Republica Moldova s-a dezvoltat bine, și nu putem să nu afirmăm acest lucru.”

Europa Liberă: Da, dar atunci a fost perioada în care Vladimir Voronin a pledat pentru aderarea Republicii Moldova la Parteneriatul Estic, pentru semnarea unui plan cu Alianța Nord-Atlantică, asta s-a întâmplat pe timpul guvernării comuniste?

Corneliu Furculiță: „Exact. Nu poți să negi ceea ce a avut loc. Deci, în cazul în care guvernează o forță de stânga, nu se întâmplă nimic strașnic în Republica Moldova și nu trebuie nimeni din partenerii din Occident sau din Răsărit să-și facă griji referitoare la cursul în care va merge Republica Moldova. În acest caz, Republica Moldova va merge pe un curs independent, de neutralitate, care este în interesul țării. Atât.”

Europa Liberă: Am să-l citez pe Igor Dodon, liderul PSRM, el spunea că „victoria forțelor de dreapta la alegerile parlamentare va duce la destabilizare și război”. Ce înseamnă „destabilizare și război” în eventualitatea...

Corneliu Furculiță: „Probabil, puțin ați scos din context, ar trebui să fie mai..., în continuare încă ceva din...”

Europa Liberă: Spuneți Dvs. în continuare, eu am luat un titlu din presă. El a făcut aceste declarații încă în data de 23 mai, când a avut emisiunea pe care o are săptămânal.

Corneliu Furculiță: „Probabil, da, și noi afirmăm că, în cazul în care la guvernare vin forțe de dreapta, astfel cum a avut loc și în 2009, Republica Moldova riscă să fie introdusă într-un conflict internațional geopolitic, inclusiv riscăm să avem o tensionare a situației, a dezvoltării conflictului transnistrean. Este opinia noastră.”

Europa Liberă: Dar dvs. ați guvernat cu forțele de dreapta, și nu s-a întâmplat niciun război?

Corneliu Furculiță: „A fost o alianță. În alianță și noi am avut alianțe și adeseori ne întreabă: de ce nu ați implementat prevederile statutare sau promisiunile electorale într-un guvern de alianță? Din cauză că guvernul de alianță are alte principii, sunt anumite înțelegeri despre anumite acțiuni și fapte, care se execută de comun. Deci, o alianță este altceva decât o guvernare de unul singur.

Apropo, ideea unei alianțe largi este una foarte viabilă și foarte sănătoasă pentru Republica Moldova, fiindcă ar balansa starea în societate și ar balansa, în general, intențiile alegătorilor. Și, haideți așa, ultimele dezvoltări politice accentuează acest lucru. Este riscantă sau nu este riscantă, dar are anumite consecințe o guvernare a unei forțe politice de una singură, fiindcă imediat se dezvoltă sau în societate încă nu există acel consens care ar putea să permită astfel de lucruri.”

Europa Liberă: Dar același război și destabilizare sunt valabile și în cazul când la guvernare vin forțele de stânga?

Corneliu Furculiță: „Evident, nu. Și iarăși ne întoarcem în faptul care s-a produs, pe baze de exemple: în 2001-2009, Republica Moldova a avut o perioadă de stabilitate; din 2009 până în prezent avem o perioadă de instabilitate. În tot acest răstimp, cu o mică întrerupere, în care a guvernat Partidul Socialiștilor, am avut ce am avut. Dacă vreți, eu pot să le repet acum, începând cu furtul miliardului, concesiunea aeroportului, lichidarea sau starea deplorabilă de la Căile Ferate, privatizări, lichidarea a trei bănci, să punem rezultatele pe un cântar și pe altul – altul din stânga și altul din dreapta.”

Europa Liberă: Dar, după 2009, și PSRM-ul a avut guvernarea...

Corneliu Furculiță: „PSRM-ul a fost la guvernare, real, de la începutul anului 2020.”

Europa Liberă: Din vara lui 2019.

Corneliu Furculiță: „În 2019 a fost un guvern care a fost condus de către dna Sandu, noi nu am fost reprezentați, practic, în acel guvern. Bine, am acordat sprijinul, am acordat voturile necesare, am solicitat multe lucruri, inclusiv sociale, să fie îndeplinite de către acest guvern, care au fost la baza înțelegerii de coaliție, nu am primit înțelegere, nu am avut o înțelegere, s-a destrămat acea alianță cum s-a destrămat și, apropo, eu mă repet, fiindcă eu sunt de poziția că atunci erau necesare alegerile anticipate, atunci trebuiau să fie făcute și trebuiau să fie de comun acord, nu în modul în care s-a făcut.”

Vezi și interviul cu Igor Grosu, lider interimar PAS:

Europa Liberă: Dar din 2020, de când PSRM-ul s-a aflat la guvernare...

Corneliu Furculiță: „PSRM nemijlocit s-a aflat de unul singur, a avut un guvern, și acela nu era guvern reprezentat de către membrii de partid, practic, din momentul în care a plecat componenta Partidului Democrat din guvernare, iată aici putem să spunem că se pornește scurta perioadă.

Dar și Dvs. înțelegeți că, pentru a-ți asuma guvernarea, trebuie să ai o perioadă anumită de timp, adică nu este suficient să schimbi acel ministru din capul ministerului, nu ai posibilitate să-ți afirmi politicile până la capăt. De aceea și este normal ca un parlament, o guvernare să activeze un mandat complet, pentru a înțelege care au fost promisiunile și care s-au dovedit să fie reușitele sau nereușitele acestei guvernări, fiindcă 2, 3, 5 luni nu este o perioadă suficientă pentru a-ți implementa programul de guvernare.

Cu cât mai des se schimbă guvernele, cu atât mai mare este gradul de instabilitate în societate, cu atât este mai mică dezvoltarea.”

Europa Liberă: A fost în studioul Europei Libere și fostul premier Ion Chicu, care s-a arătat nemulțumit totuși de votul acelor proiecte de legi care s-a dat de PSRM și Partidul „Șor”.

Corneliu Furculiță: „Bine, asta și arată faptul că dl Chicu a fost înaintat de către noi datorită și acelor consultări cu partenerii de alianță ai Partidului Democrat și a fost o candidatură, să spunem așa, de consens, dar care nu este membru de partid și care nu în toate împărtășea, nici la acel moment și mai mult astăzi, programa Partidului Socialiștilor. Dacă era în fruntea guvernului un membru al Partidului Socialiștilor, un membru al echipei, atunci puteam să spunem că era un guvern al socialiștilor, în cazul dat era un guvern de alianță.”

Europa Liberă: Dar regretați acel vot PSRM-Partidul „Șor” pentru proiectele de legi de la finele lui 2020 și acum în primăvară?

Corneliu Furculiță: „Dna Valentina, eu nu regret nimic din ceea ce am făcut în perioada în care am fost președinte al fracțiunii, dar mai sunt și actual, știți că mandatul încă nu s-a finalizat, pentru că este valabil acest mandat până când intră în vigoare alt mandat.”

Europa Liberă: Deci, până nu se validează următoarele mandate?

Corneliu Furculiță: „Da, până nu se validează următoarele mandate, astfel trebuie să fie asigurată continuitatea. Nu regretăm nimic și considerăm că tot ceea ce am făcut a fost făcut cu un anumit scop, a fost făcut pentru binele oamenilor, pentru binele țării.”

Europa Liberă: Dar imaginea PSRM nu a fost afectată deloc, dacă s-a votat împreună cu Partidul „Șor”?

Corneliu Furculiță: „Imaginea PSRM se reflectă în sprijinul alegătorilor și în ratingul partidului. Cum a fost sau nu a fost afectată imaginea PSRM-ului, ne va judeca alegătorul și în niciun caz nu ne judecă comentatorii politici sau altcineva. Partidele politice lucrează și în numele alegătorilor care le-au dat votul, anume vom vedea la acest scrutin dacă au fost sau nu greșeli ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Votul din diasporă și votul din Transnistria, cine și ce miză pune pe votul acestor alegători, cetățeni ai Republicii Moldova?

Corneliu Furculiță: „Noi punem miza pe votul alegătorilor, cetățenilor Republicii Moldova, în general, indiferent unde acești alegători se află, și considerăm că condițiile pentru participarea la vot trebuie favorizate maximal, pentru ca cetățenii Republicii Moldova, într-adevăr, să poată participa la un scrutin. Și, evident, nu considerăm necesar de a face diferență între votanții noștri din diasporă, indiferent din care parte – Răsărit sau Asfințit –, și cetățenilor care sunt astăzi în regiunea transnistreană trebuie și lor să le fie admis liber posibilitatea ca să vină la secțiile de votare și nu trebuie în niciun fel și sub nicio formă îngrădit accesul lor, mai ales cu acțiuni violente, pe care le-am avut la alegerile prezidențiale.

Deci, este și un îndemn către forțele politice, care cumva se gândesc că ar putea să intimideze cetățenii din Transnistria, că de această dată vom lua măsuri mai dure pentru a preveni escaladarea în forță a evenimentelor, ca să nu împiedice cetățenii din Transnistria. Din câte văd, evoluția situației cu votul din diasporă este o evoluție pozitivă, se prevede deschiderea a nu mai puțin decât ceea ce a fost, deci nu văd că ar fi posibile probleme.”

Europa Liberă: Dacă există interes și mobilizare, totuși, s-ar putea și trebuie să fie deschise mai multe secții de votare peste hotare?

Corneliu Furculiță: „Eu n-o să mă pronunț aici asupra deschiderii sau necesității deschiderii mai multor secții, este o chestiune de ține de relațiile guvernului și CEC-ului – posibilități financiare, există sau nu există mijloace disponibile, se încadrează acest lucru în cadrul legal sau nu, deci este un lucru mai mult tehnic, dar mă pronunț că ar trebui atunci când se facilitează o parte a diasporei, să fie aceeași atribuție și aceeași atitudine către altă parte a diasporei. Deci, dacă majorăm și facem mai accesibil votul în Europa Apuseană, atunci să fie posibil și în Europa de Răsărit același lucru și să nu tratăm discriminatoriu.”

Europa Liberă: Cineva observa că, totuși, pe listele prealabile s-au înscris peste 100 de mii de cetățeni din străinătate, majoritatea din Occident, și spuneau că mai puțin interes ar fi din partea cetățenilor aflați în Est.

Corneliu Furculiță: „Bine este diferit stereotipul alegătorilor care sunt în Federația Rusă și al celor care sunt în Uniunea Europeană, acolo sunt mai reprezentanți în rețelele de socializare, în Federația Rusă sunt mai puțin prezenți în așa-numitul Facebook, acolo sunt alte rețele de socializare.

Deci, poate activitatea în internet este diferită, evident, probabil, poate să fie diferit și numărul reprezentanților, dar și dispersarea acestora, în Est vorbim despre un teritoriu mult mai dispersat, în Vest – despre o concentrare mult mai mare. Deci, mă rog, sunt chestiuni tehnice.

Repet, noi pledăm pentru ca toți cetățenii Republicii Moldova să aibă acces egal, garantat, conform Constituției Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dl Furculiță, dar ați putea să ne spuneți, totuși, de ce nu a fost suficientă voință politică să se introducă votul prin corespondență, votul electronic, că ar ușura foarte mult procesul?

Corneliu Furculiță: „Nu era, doamnă, gata nici conceptul, nici posibilitățile tehnice, nici mijloacele financiare și în niciun caz nu aveau să fie aplicate la aceste alegeri. Eu nu am nimic împotrivă ca să fie un vot în baza semnăturii electronice. Și aici vor fi scoase toate dubiile referitoare la votarea cu pașapoarte expirate, votări duble, triple ș.a.m.d., nu am nimic împotrivă ca să fie posibil...”

Europa Liberă: În viitoarea legislatură se poate reveni la acest subiect?

Corneliu Furculiță: „Dar tehnic trebuie să fie făcut totul corect, conform recomandărilor studiate, astfel ca să nu apară pe urmă bănuieli că acest vot a fost influențat, iată, vedem așa-renumitul scandal din Statele Unite, unde se spune că au fost intervenții în bazele de date ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale spuneau că acum depinde totul doar de votul din parlament, că aproape totul este făcut din punctul de vedere al normei legale.

Corneliu Furculiță: „O inițiativă care ar prevedea, inclusiv ar avea un mecanism clar nu a existat, nu a existat la acel moment, și nu este. Trebuie să vină un set de propuneri de la Comisia Electorală Centrală, întrucât Comisia Electorală Centrală este în cazul de față acel actor care poate să propună acest lucru. Eu repet, nu am nimic împotrivă, ca și cu votul electronic în parlament. Până astăzi așa și nu a fost asigurat votul în baza acelei programe, deoarece ea așa și nu a fost dusă la o finalitate și nu a fost finalizată.”

Europa Liberă: Nu este funcțională...

Corneliu Furculiță: „Da, nu este funcțională. Nu am nicio restrângere sau dubii referitoare la necesitatea introducerii tehnologizării, astfel încât, evident, am... Bine, eu mai rar am fost în calitate de observator, dar colegii noștri au fost în calitate de observatori la alegerile care se produc în unele din țări, inclusiv în țările CSI, acolo sistemul de votare este de mult electronic și acolo se cunoaște fiecare vot care se duce, după 5 minute de la închiderea secțiilor de vot, ei deja cunosc rezultatele.”

Europa Liberă: Are Republica Moldova de unde prelua experiență frumoasă.

Corneliu Furculiță: „Este de unde de învățat, trebuie să elaborăm, trebuie să normalizăm. Bine, acum votul se va face sau alegerile anticipate vor fi în baza acestor prevederi. Mai mult ca atât, cunoașteți foarte bine că legislația electorală nu putea fi modificată cu 6 luni înainte de scrutin. Deci, dacă chiar și votam ceva, nu avea să fie aplicat, raționamentul...”

Europa Liberă: E un subiect care poate să fie prioritar pe agenda următoarei legislaturi?

Corneliu Furculiță: „E un subiect care, evident, trebuie să fie în dezvoltare în continuare, mă rog, pașaportizarea, electronizarea votului ca și toate celelalte proceduri care au loc în țară, eliberarea actelor ș.a.m.d...”

Europa Liberă: Digitalizarea...

Corneliu Furculiță: „Trebuie să se dezvolte conform unui program și cetățenii trebuie să fie pregătiți pentru acest lucru.”

Europa Liberă: Haideți să vorbim despre alegeri și banii care se cheltuie în alegeri și cât de scump totuși este după ce se numără votul și se anunță rezultatele alegerilor, cât de scump costă un vot în Republica Moldova, pentru că unii observatori spun că, într-un stat sărac și mic ca Republica Moldova, se cheltuie bani foarte mari.

Corneliu Furculiță: „Eu sunt adeptul pentru a optimiza procesul electoral în Republica Moldova, inclusiv pentru a normaliza starea de lucruri ar fi bine ca președintele într-o țară parlamentară să fie numit, totuși, de parlament și să fie numit în perioada de valabilitate a mandatului parlamentului.

Astfel, alegerile parlamentare ar forma o verticalitate a puterii în stat și ar forma și guvern, și forța politică, care a obținut cel mai bun scor la alegerile parlamentare, ar purta responsabilitatea totală pentru o guvernare în țară.

Î

n cazul în care la noi acum președintele se alege, dar atribuții are foarte mici, noi vedem confruntarea în permanență, fiindcă se vehiculează cu încrederea poporului, dar atribuțiile nu-i permit să facă mai mult sau dacă va fi o astfel de inițiativă sau de alegere, atunci trebuie să mergem înspre o republică prezidențială, în care președintele deja are mult mai mari atribuții să formeze poate și de unul singur guvernul, fără ca să întrebe parlamentul, astfel încât să fie..., dar situația actuală vedem că ne duce în permanente crize politice, și anume din cauza faptului că președintele se opune și majoritatea crizelor politice au fost în momentul în care se vota guvernul, deoarece președintele se opunea votării guvernului pe care îl înainta parlamentul.

Asta este situația de lucruri, asta este starea și evident că am putea și să construim o verticalitate a puterii, clasa politică ar fi mult mai ordonată și am evita și cheltuielile și, evident, am scuti și oamenii de atâta informație pe care le-o aducem noi, politicienii le aducem atâtea promisiuni, de aceea Republica Moldova și este atât de politizată actualmente, fiindcă avem alegeri, practic, în fiecare an. Inclusiv asta va fi o sarcină pentru parlamentul viitor.”

Europa Liberă: Ați făcut un calcul cât veți cheltui în această campanie electorală?

Corneliu Furculiță: „Personal sau cât ar putea să utilizeze resurse financiare blocul?”

Europa Liberă: La cât s-ar putea ridica suma pentru acest scrutin?

Corneliu Furculiță: „Evident că niciodată și niciun partid cred că nu are astfel de posibilități și de calcule, fiindcă mijloacele financiare se colectează, de obicei, din donații, din acele posibilități pe care le au forțele politice.

La acest moment, noi mergem cu acele resurse financiare pe care le avem din subvențiile de stat, apelăm la susținători. De regulă, noi apelăm la susținătorii noștri care vin cu donații și, reieșind din ceea ce avem, mergem, dar vă spun, este o campanie îndelungată, practic, pentru cei care s-au înregistrat pentru primii ea va dura 50 de zile, despre acest fapt noi vedem foarte bine, fiindcă acțiunile, activitățile acum sunt bazate mai mult pe întâlniri cu alegătorii, nimeni nu se aruncă în acțiuni costisitoare, dar probabil chiar și majoritatea partidelor nu vor avea posibilitate să desfășoare o campanie scumpă.

Alegătorul vrea comunicare, alegătorul vrea să-și vadă aleșii, de aceea va fi o campanie bazată pe ușă în ușă, cum se spune, de la om la om, astfel încât alegătorul să aibă posibilitatea să-și vadă alesul și aceasta este și o consecință a precedentelor alegeri, fiindcă în 2019 s-au ales pe circumscripții, au fost deputați care au fost reprezentați în aceste circumscripții și au lucrat în baza promisiunilor pentru raioanele locale. Deci, alegătorul are încă acea percepție că trebuie că existe un deputat din raionul, din localitatea sau din regiunea corespunzătoare, care să-i îndeplinească astfel poruncile electorale.”

Europa Liberă: Eu am să readresez întrebarea unui omulean de la Ungheni, care formula cam în felul acesta întrebarea: dacă se cheltuie sume fabuloase în campania electorală și dacă pentru întreținerea unui partid per lună, per an se cheltuie, de asemenea, sume foarte mari, de ce acolo se găsesc bani, iar pentru majorări de pensii mai greu se găsesc?

Corneliu Furculiță: „Bine, dacă să luăm comparativ, n-o să pot opera acum cu cifre exacte care ar fi cheltuielile pentru subvenția partidelor. Este, dacă nu greșesc, 0,2% din suma bugetului de stat, ea se raportează procentual, apoi se divizează...”

Europa Liberă: Procentual e mică, dar când se vorbește despre sume, ele sunt mari?

Corneliu Furculiță: „Dacă să iei comparativ cu sumele care se duc la asigurarea cu pensii, evident că este vorba de sume infime și foarte mici.”

Europa Liberă: Dar aceștia-s numai banii oficiali care se cheltuie în campanii, dar, oricum, se cheltuie și neoficial sume mari?

Corneliu Furculiță: „Eu nu cunosc despre suma și banii cheltuiți neoficial...”

Europa Liberă: Dar au arătat datele după ce partidele își prezintă dările de seamă financiare la CEC, cine sunt sponsorii, cu cât contribuie...

Corneliu Furculiță: „Bine, aceștia și sunt banii oficiali. Despre acei bani neoficiali care Dvs. spuneți, eu nu pot să vă comunic, fiindcă nu cunosc deocamdată nicio organizație care a stabilit cert. Se fac doar estimări care sunt aproximative și nu tot timpul sunt obiective. Dacă ne referim, nu este inițiativa noastră, a socialiștilor, de a subvenționa partidele, a fost o inițiativă aplicată...”

Europa Liberă: Nu e un lucru rău neapărat...

Corneliu Furculiță: „A fost și una din condițiile partenerilor apuseni pentru a elibera și anumite resurse, finanțare...”

Europa Liberă: Păi, pentru ca să se ajungă la o transparență mai mare, ca să se cunoască de unde vin banii.

Corneliu Furculiță: „Bine, este o tactică sau este o modalitate și întrebarea către acest cetățean, da, aceasta, cum se spune, este prețul democrației, avem partide, avem rezultate, trebuie să le finanțăm, fiindcă partidele sunt coloana vertebrală care formează statul. Partidele formează, ulterior, guvernarea, deci ca partide ele sunt parte componentă a sistemului politic, deci fără partide nu putem să avem, în general, stat, atunci dar trebuie să alunecăm spre dictatură, alegem o dată guvernarea și va fi pe zeci și sute de ani.”

Europa Liberă: Finanțări din exterior vin pentru campaniile electorale?

Corneliu Furculiță: „Noi nu avem finanțări din exterior și, conform legii, ele nu pot să fie, dar observăm fenomenul, inclusiv ultimul discutat cu Reprezentanța Adenauer la consultanță în aparatul președintelui și probabil mai sunt astfel de ONG-uri care prestează servicii de consultanță și reprezentare, inclusiv plăți, deci este faptul cela pe care noi îl considerăm periculos pentru Republica Moldova, deoarece, indirect sau direct, sunt finanțări din exterior care influențează mersul lucrurilor politice, deoarece reprezentanții ONG-urilor de mult la noi sunt actori politici, ei sunt achitați, plătiți, finanțați din exterior, dar utilizează mesaje politice, se implică activ în politică și semnalăm despre acest risc.”

Europa Liberă: Aici e un ping-pong: Dvs. îi bănuiți pe ei, ei vă bănuiesc pe Dvs., că prin offshore-uri PSRM-ul și-ar fi adjudecat sume...

Corneliu Furculiță: „Haideți dacă vorbim, este un singur caz, unic, și acela nu are legătură cu finanțarea Partidului Socialiștilor, s-a încercat să fie cusut cu ață albă acel dosar. Este vorba și am repetat, dacă ne referim la dosarul finanțării unii agent economic, este o operațiune economică perfect legală, care a fost înregistrată la Banca de Economii, care ulterior s-a dorit să fie legată, să-i fie acordată o tentă politică, dar care nu s-a demonstrat în continuare.

Procuratura s-a exprimat foarte cert și clar: nu există dovezi de finanțare a Partidului Socialiștilor din exterior prin intermediul acelei întreprinderi, la care eu sunt fondator, dacă la asta vă referiți, și eu pot să vă asigur că nu a fost finanțare, fiindcă este un lucru firesc, prin care o întreprindere se dezvoltă, luând anumite investiții, de oriunde ar fi venit ele. Asta este.”

Europa Liberă: Și din Est nu se sponsorizează niciun actor politic? În Republica Moldova sunt mulți actori.

Corneliu Furculiță: „Dacă ar fi astfel de scheme, eu vă asigur că ele ar fi descifrate cu lux de amănunte de la A până la B, fiindcă se urmărește foarte mult activitatea politică, activitatea partidelor, activitatea financiară în Republica Moldova și eu vă garantez și vă asigur că în cazul în care ar fi măcar o mică adiere de finanțare din Est toți ar ști despre existența acesteia. Și repet, de ce? Fiindcă majoritatea circuitului financiar are loc prin bănci europene sau americane.

În Republica Moldova vedem că deja politicienii sunt urmăriți, sunt filați, a fost suficient ca echipa noastră să se deplaseze într-o întâlnire neoficială la un teren privat sau la o stațiune privată, imediat, în decurs de 15-20 de minute deja acolo erau jurnaliștii, cu toate că public nu a fost spus acest lucru. Cum credeți, de ce? Deoarece se urmărește.”

Europa Liberă: Atacul la persoană se demonstrează de atâția ani că este atât de mult folosit în campania electorală, discursul de ură, fake news-urile, cum se scapă de toate acestea? Cine trebuie să ridice cultura politică a societății?

Corneliu Furculiță: „Acestea sunt tehnologiile actuale care sunt utilizate de actorii politici și noi repetăm...”

Europa Liberă: De ce?

Corneliu Furculiță: „Pentru că ele au efect. Noi repetăm și Dvs. știți...”

Europa Liberă: Și atunci nu se aduce mai multă degradare în societate?

Corneliu Furculiță: „Dvs. știți și aveți posibilitatea să urmăriți, partidele de stânga, de regulă, mai puțin utilizează aceste metode și nici nu au astfel de posibilități, fiindcă procedeele pe care Dvs. le-ați numit sunt aplicate, de regulă, nu de partidele politice nemijlocit, dar de organismele alăturate lor, care le susțin. Mă refer la aceleași ONG-uri care sunt finanțate deseori din resurse din exterior.”

Europa Liberă: Cei care ne ascultă ar putea să zică – de ce nu vă întreb despre sirienii care urmau să fie aduși în Republica Moldova și n-au mai ajuns până azi?

Corneliu Furculiță: „Întrebați-mă. Sursa de proveniență a acestor știri nu a fost una apropiată sau nu a fost lansată de către Partidul Socialiștilor sau la acel moment concurentul electoral. Bine, în aceeași campanie a fost lansată inițial, eu pot să vorbesc mult despre corectitudinea acelei campanii electorale, cu detalii mai așa, mai puțin cunoscute.

Dar acele foi volante care erau trimise în Italia prin intermediul autobuzelor, microbuzelor care duceau colete și era prezentat Dodon și declarația d-lui că el va închide și va interzice transportarea coletelor, nu era un fake news? Și cu ele s-a început...”

Europa Liberă: Dar știți ce trezește nedumerire aici?

Corneliu Furculiță: „Sau faptul că Dodon este vinovat în scumpirea pâinii, în scumpirea combustibilului, în scumpirea...”

Europa Liberă: Ei și acum Igor Dodon zice că Maia Sandu e vinovată că se ridică prețurile la motorină și la alte mărfuri.

Corneliu Furculiță: „Bine, ei se vor lămuri...”

Europa Liberă: Dar știți care e paradoxul? Că se atacă atât de mult în campania electorală și după ce se termină alegerile în pereții legislativului trebuie să purtați negocieri, să reveniți la dialog.

Corneliu Furculiță: „Adeseori, da, trebuie să se așeze, să discute. Asta este realitatea. Într-adevăr, campania electorală adeseori se desfășoară cu metode urâte și mai murdare. Am văzut și declarații în care au spus că nu vor mai utiliza metode urâte. Atunci întrebarea mea este: deci, până acum ați utilizat metodele urâte? Noi tot timpul spunem că nu le utilizăm și urmăriți-ne, și criticați-ne.”

Europa Liberă: Vreau să aflu o părere a Dvs. referitoare la declarația pe care o făcea Ilan Șor, că ar putea să întoarcă miliardul. Ce ați înțeles Dvs. din acel lucru?

Corneliu Furculiță: „Dar nici nu vreau să-l înțeleg și nici nu acord mare atenție acestei declarații.”

Europa Liberă: Dar el era supărat pe autoritățile statului că nu acceptă să întoarcă banii.

Corneliu Furculiță: „Nu pot să vă spun care a fost intenția lor. Eu cred că dacă el, într-adevăr, ar veni acum cu o sumă oarecare de bani și să-i transfere în bugetul de stat, atunci am putea să vorbim, dar asta este o declarație.”

Europa Liberă: Ce priorități ar trebui să aibă următorul legislativ?

Corneliu Furculiță: „În primul și în primul rând, trebuie să gestioneze situația economico-financiară în țară, fiindcă am avut o perioadă foarte lungă în care guvernul a activat în funcție sau în restrâns și, evident, trebuie să revadă, să vadă, să examineze acea situație care este în sectorul bugetar. Evident, vine exercițiul formării bugetului pentru anul viitor, bugetul actual trebuie să fie rectificat. În opinia mea, în primul și în primul rând, trebuie să fie evaluarea situației economico-financiare a bugetului...”

Europa Liberă: Ar exista pericolul să nu fie achitate pensiile și salariile către finele anului?

Corneliu Furculiță: „Nu cred. Din ceea ce ne asigură Ministerul Finanțelor, Inspectorul Fiscal, colectarea impozitelor, colectarea banilor în buget este conform planificării, așa cum trebuie să decurgă, se îndeplinește, deci asupra plăților pensiilor, indemnizațiilor și salariilor nu ar trebui să existe pericole, doar că în caz că se dezvoltă situația epidemiologică într-o stare mai gravă sau să avem calamități naturale, Doamne ferește să nu fie, aici, probabil, ar putea să existe anumite pericole. Evident, posibilitățile de dezvoltare, de anumite proiecte care ar fi de dezvoltare, drumuri, alte lucruri care sunt posibile, poate vor fi mai limitate din cauză că avem o pandemie, avem o situație incertă în țară politică, evident că în acest răstimp afacerile, businessul se dezvoltă, așa, mai cu atenție, dar 11 iulie nu este atât de departe.”

Europa Liberă: Asta e o prioritate. Altele? Mai întâi, pentru că tot azi Igor Dodon a zis că în niciun caz nu trebuie să se revină la județe, iar ieri Ion Chicu a spus că, fără o reformă a administrației locale, Republica Moldova se va mișca foarte greu.

Corneliu Furculiță: „Evident, partidele au agenda lor, eu m-am referit chiar în cazul de față la importanța agendei blocului electoral în cazul care vine. Care ar fi agenda altor partide, mă rog, dacă dl Chicu primul succes sau prima acțiune pe care vrea s-o facă este reforma teritorial-administrativă, îi aparține ideea.”

Europa Liberă: El spune reforma administrației locale, pentru că spune că raioanele sunt o verigă care nu aduc nicio eficiență.

Corneliu Furculiță: „Dar vă asigur că după 11 iulie...”

Europa Liberă: Se schimbă agenda tuturor, da?

Corneliu Furculiță: „Foarte mulți din actorii din parlamentul actual vor dispărea pe o perioadă de cel puțin 4 ani, deci mai puțin contează care sunt părerile și propunerile lor în cazul de față.”

Europa Liberă: Apropo, un fost șef al Comisiei Electorale Centrale, dl Ciocan, care tot a participat la o emisiune la Europa Liberă, a spus că partidele care nu participă opt ani consecutiv la alegeri ar trebui să se despartă de politică. Dvs. ce părere aveți?

Corneliu Furculiță: „Nu pot să mă pronunț în acest domeniu. Evident că eu și acum spun, partidele ar trebui să fie unele veridice, să fie unele care participă activ în viața politică și să nu fie partide care răsar doar și apun apoi după alegerile parlamentare. Este o regularitate, este un proces care se desfășoară în toată lumea, cu cât gradul de democrație al țării este mai avansat, cu atât mai puține partide politice sunt acolo reprezentate nemijlocit, sunt partide, evident, dar ele nu sunt parlamentare, nu sunt de guvernare, mă rog.”

Europa Liberă: Pentru Republica Moldova 53 de partide sunt multe? Unele sunt doar cu ștampilă.

Corneliu Furculiță: „Este, avem așa ceva. Ei bine, în prezent modalitatea de a înregistra un partid încă s-a simplificat, fiindcă anterior era în evidența Ministerului Justiției, acolo era necesar să aduci o anumită cantitate de semnături, acum, practic, partidul se înregistrează ca și o organizație necomercială. Este tot la fel un indiciu de libertate, dar și partidele corespunzător trebuie să aibă o activitate care să demonstreze faptul că ele sunt, într-adevăr, partide.”

Europa Liberă: Despre promisiunile care se fac în campania electorală...

Corneliu Furculiță: „Apropo și organizațiile nonguvernamentale pot să participe cu un anumit statut în alegeri, nu doar partidele.”

Europa Liberă: Despre promisiunile care se fac în campania electorală și despre dezamăgirea cetățenilor că atât de mult au fost hrăniți cu aceste promisiuni și că după ce deputații se văd în parlament aproape că uită de ceea ce au promis. Oferta electorală, totuși, astăzi se face în baza așteptărilor cetățenilor sau în baza posibilităților de a ajunge la guvernare și de a onora acele promisiuni care se fac în campanie?

Corneliu Furculiță: „Este o situație generală. Este arhicunoscut că alegătorii își merită guvernarea, fiindcă ei singuri o aleg. Din acest punct de vedere, foarte bine trebuie să studieze pentru cine își dau votul. Evident că în ultimul timp o dezvoltare foarte mare, în toată lumea asta se observă, capătă populismul, partidele populiste deseori acced la putere, ca rezultat simt lipsă de optimism apoi în rândul alegătorilor.

Eu cred că situația actuală din Republica Moldova este una diferită, deoarece am repetat și în debutul acestei emisiuni că se profilează două forțe, două partide principale care vor accede în viitorul parlament și ambele au propuneri concrete, poziții, electoratul știe care sunt acestea și comportamentul lor din ultimul timp. Îndemn alegătorul să studieze foarte bine istoria, parcursul, faptele, acțiunile, cele promise cum se vor desfășura și pe urmă, după ce își face votul, să taxeze corespunzător. În cazul în care nu-și îndeplinește promisiunea partidul corespunzător, să-l taxeze la următoarea votare.”

Europa Liberă: Din observațiile Dvs., pomenile electorale ajută ca un concurent electoral să-și acumuleze mai multe voturi?

Corneliu Furculiță: „Știți, iarăși a fost o practică care s-a dezvoltat din 2009 încoace. Să ne aducem aminte cine au fost acele partide care primele au început, partidele de stânga nu au procedat la executarea acelor pomeni. Haideți să fim cinstiți cu noi înșine...”

Europa Liberă: Iarăși, dacă ne ascultă cineva, o să spună despre alegerile din circumscripția din Hâncești cu buteliile de gaz...

Corneliu Furculiță: „Acele fapte la care vă referiți Dvs. au fost într-o singură localitate și poate a fost și o inițiativă locală a unui locuitor față de alt locuitor. Când veți vedea că ea se desfășoară în masă, atunci o să putem să spunem. Adeseori se întâmplă promisiuni mult mai sofisticate, care sunt făcute pe diferite, sunt alte tactici care dau posibilitatea unor actori să aplice unele tactici care permit unele promisiuni neelectorale.”

Europa Liberă: Ca de exemplu?

Corneliu Furculiță: „Ca de exemplu, activitatea curentă a președintelui țării care se implică în viața politică, inclusiv electorală, făcând astfel activitate electorală.” Europa Liberă: Dar Igor Dodon când era președinte?

Corneliu Furculiță: „Repet, în 2019, Igor Dodon nu s-a implicat și nu a participat la întruniri electorale, nu s-a deplasat în raioane, fiindcă au fost recomandări nu mai țin minte din partea Curții Constituționale exact sau care au fost, că în această etapă activitatea președintelui poate să inducă, într-un fel sau altul, la determinarea alegerii și Dvs. veți fi cu mine de acord că deplasarea președintelui țării la Consiliul Superior al Magistraturii, în care să facă îndemnuri la anumite acțiuni, deplasări masive în teritoriu...

Deci, sunt acțiuni electorale evidente, deoarece Maia Sandu este un reprezentant încă, ei așa și nu și-au ales nici președintele partidului, dl Grosu este în continuare președinte interimar până când nu va fi ales următorul. Deci, tot este un lucru incert. Iată, eu vorbesc și de aceste măsuri indirecte. Dacă să ne întoarcem la acele pomeni, iarăși depinde de recepția alegătorului.

Eu cred că astăzi alegătorul ar fi foarte reticent la acele pomeni electorale și nu cred că ar putea, într-un fel sau altul, să-l determine să voteze pentru aceste pomeni. Evident, un om mai sărac ar zice că ia această pomană, dar de votat va vota așa cum consideră el.”

Europa Liberă: Lupta împotriva corupției rămâne și acesta a fi un subiect, inclusiv electoral. Se poate duce la modul cel mai serios această luptă împotriva corupției, astfel încât și despre sistemul de justiție să se zică că este imparțial, independent?

Corneliu Furculiță: „Lupta împotriva corupției, în opinia mea, în momentul de față se folosește în scopuri electorale, fiind ca un scop suprem. Eu cred că totuși pentru un partid, pentru o forță politică trebuie să fie ca scop pusă bunăstarea poporului, bunăstarea economiei, dezvoltarea economiei și lupta cu corupția, nu poate să existe doar lupta cu corupția ca program.”

Europa Liberă: Păi, dacă se stârpește fenomenul, vine și bunăstarea?

Corneliu Furculiță: „Spuneți-mi o țară în care s-a stârpit fenomenul.”

Europa Liberă: Cel puțin, încercări există.

Corneliu Furculiță: „Spuneți-mi un exemplu...”

Europa Liberă: DNA și situația din România.

Corneliu Furculiță: „Spuneți-mi un exemplu în care debutul așa-numitei lupte cu corupția a avut o programă clară, s-a desfășurat o anumită perioadă și s-a finalizat cu un raport solemn, în care s-a spus că noi am învins corupția, mai departe nu ne luptăm cu ea, mergem deja spre măsuri, acțiuni de bunăstare a poporului.”

Europa Liberă: Să fie învinsă definitiv nu există, dar în România după gratii au ajuns foarte mulți demnitari de stat.

Corneliu Furculiță: „Cumva a îmbunătățit starea materială a societății faptul că demnitarul A sau B adeseori pe criterii politice a fost pedepsit? Eu am auzit de la un actor politic din România, care a spus: dlor, la noi este o luptă de genul corupții noștri sunt mai corupți ca ai voștri și invers. Noi foarte des vedem că DNA este o bâtă politică, care se aplică în adresa unor actori care, într-un fel sau altul, se contrazic cu guvernarea sau cu altcineva. Acest proces noi îl vedem foarte bine și evident în Ucraina. Deci, s-a lansat președintele și următorul parlament care îl susține pe dumnealui la fel cu lupta cu corupția. A obținut rezultate, în afară de cele că se luptă cu oponenții săi politici, închide posturile de televiziune care nu sunt?...”

Europa Liberă: Dar averile nejustificate, totuși, trebuie să spună justiția?

Corneliu Furculiță: „Bine, sunt organe care instrumentează aceste cazuri și aici trebuie să fim foarte atenți, ca să nu fie instrumentate cazurile doar în atenția sau în direcția unor reprezentanți politici, și nu în direcția altor reprezentanți politici. Cu regret, astăzi noi la ANI avem astfel de cazuri, eu le cunosc cu lux de amănunte, dar asta cumva în altă emisiune.”

Europa Liberă: Dar politicieni certați cu legea mereu se zice că sunt, inclusiv deputați în parlament?

Corneliu Furculiță: „Eu repet și spun: atâta timp cât mandatul deputatului este valabil, el este mandat de deputat. Când va fi constatat că el este privat de acest mandat, atunci sunt consecințele corespunzătoare. În rest, este o luptă și procedee politice, iarăși care spuneți Dvs., de a diminua, de a murdări un anumit politician.”

Europa Liberă: Ca să nu fie arse podurile dialogului, totuși, cum ați vrea să se desfășoare această campanie electorală?

Corneliu Furculiță: „Noi niciodată nu am ars podurile, eu chiar și în precedenta emisiune a Dvs. am spus că am fost în permanență pentru un dialog sincer cu toți reprezentanții și ați văzut că am avut suficient pragmatism să discutăm cu toate forțele în parlamentul actual, deja care degrabă pleacă. Deci, cred că o să am și vom avea, în general, pragmatism suficient și raționament politic pentru a discuta cu orișicine, și nu am ars niciodată podurile.”

Europa Liberă: Și pe final – ce părere aveți despre ceea ce se întâmplă în Belarus cu acest incident nefericit care a avut loc?

Corneliu Furculiță: „Haideți așa, Republica Moldova este o țară mică, care are un statut de neutralitate, care nu trebuie să se implice în conflictele internaționale, cu atât mai mult, în conflictele dintre alte puteri sau puteri geopolitice, acolo unde nu este interesul nostru. Atâta timp cât conflictul nu ne vizează pe noi nemijlocit, Republica Moldova ar trebui să-și caute foarte bine de interesele proprii. În opinia noastră, în cazul în care Republica Moldova se implică cu declarații sau aderă la unele sancțiuni, nu avem de pierdut decât noi, fiindcă Republica Belarus este un partener foarte important pentru Republica Moldova, avem și contracte care au fost semnate recent privitor la autobuze, troleibuze, unități de transport ș.a.m.d. și în cazul de față are de pierdut doar Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar aici se pare că nu e vorba de țară, Republica Belarus, dar de liderul acestui stat?

Corneliu Furculiță: „Bine, liderul acestui stat este reprezentantul acestui stat și este lider legal al acestui stat.”