Linkuri accesibilitate

Ştiri

Coronavirus: ajutorul umanitar din România a ajuns la Chișinău

Premierul român Ludovic Orban a inspectat transportul umanitar pentru R.Moldova miercuri, la București, înainte de plecarea convoiului, 6 mai 2020

La Chișinău au ajuns cele 20 de camioane din România, încărcate cu ajutoare medicale în contextul combaterii pandemiei de coronaviurs. Este vorba de un ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro aprobat săptămâna trecută de guvernul de la București și care constă din jumătate de milion de măști de protecție, 50 de mii de combinezoane, medicamente și consumabile, destinate spitalelor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Inițial, ajutoarele românești pentru R.Moldova erau anunțate pentru 6 mai dar transportul a fost amânat, fără explicații.

Ajutorul umanitar a fost aprobat săptămâna trecută de guvernul de la București în timp ce la Chișinău sosise o echipa de medici și paramedici din România, care timp de două săptămâni își asistă colegii în combaterea pandemiei de coronavirus.

Inițial, convoiul urma să sosească la Chișinău miercuri, 6 mai dată la care s-au împlinit și 30 de ani de la primul Pod de flori de pe Prut din 1990. Iar potrivit agenției Agerpres de la București, convoiul urma să fie însoțit de ministrul de externe Bogdan Aurescu și să fie primit oficial în PMAN de la Chișinău.

Convoiul a fost amânat cu o zi, fără explicații iar primirea s-a făcut într-un alt cartier din Chișinău, ceea ce a provocat critici din partea unor politicieni ai opoziției.

Vezi ultimele știri ale zilei

Cel puțin 10 rachete au fost lansate astăzi împotriva unei baze militară internaționale din Irak

Baza de la Ain Al Assad, Imagine din satelit. 8 ianuarie 2019

Coaliția condusă de Statele Unite în Irak spune că cel puțin 10 rachete au fost lansate astăzi împotriva unei baze militară care găzduiește trupe americane și ale altor țări din coaliție.

Militarii irakieni au declarat că atacul nu a provocat pierderi semnificative.

Agenția France Press a citat surse de securitate occidentale spunând că rachetele sunt modele Arash produse de Iran.

„Un antreprenor civil a murit în urma atacului de cord în timpul atacului”, a declarat o sursă de securitate de nivel înalt pentru agenția de știri, adăugând că nu poate confirma însă naționalitatea contractantului.

Baza Ain Al-Assad găzduiește forțe irakiene, precum și trupe ale coaliției conduse de Statele Unite care sprijină Irakul să lupte împotriva grupului extremist al Statului Islamic.

Atacul are loc după un eveniment similar cu rachete pe 16 februarie împotriva unei baze militare din regiunea Kurdistanului, în nordul Irakului, în care a fost ucis un contractor civil și răniţi mai mulţi militari ai forțelor internaționale.

Atacul vine cu două zile înainte ca Papa Francisc să călătorească în Irak. Suveranul pontif a declarat astăzi că nu va renunța la călătoria planificată de trei zile - prima vizită papală în Irak - , deoarece „poporul irakian ne așteaptă”. „Nu se poate dezamăgi un popor pentru a doua oară”, a spus Francisc, referindu-se la planurile eșuate ale Papei Ioan Paul al II-lea de a vizita țara în 2000.

Tensiuni în creștere la Everan, după ce președintele a refuzat repetat să-l revoce pe șeful armatei

Generalul Onik Gasparian (centru), șefului Statului Major din Armenia, la o întâlnire cu ofițeri de rang înalt din Rusia. Everan, 25 ianuarie 2021

În Armenia continuă incertitudinile politice după ce, ieri, președintele Armen Sarkisian a refuzat să semneze un ordin de revocare a șefului armatei, cerut de premierul Nikol Pașinian. Pașinian i-a acuzat săptămâna trecută pe șefii armatei că ar fi încercat să dea o lovitură de stat, când i-au cerut lui demisia din cauza pierderii controlului asupra regiunii Nagorno Karabah, în urma unui război cu Azerbaijanul și a acordului negociat de Rusia. Armen Sarkisian a refuzat să aprobe ordinul de revocare a șefului Statului Major, general Onik Gasparian, pentru a doua oară și nu a cerut Curții Constituționale să se pronunțe dacă ordinul de demitere a lui Gasparian respectă Constituția, o chestiune tehnică, dar despre care unii experții legali susțin că ar înseamna că demiterea va intra în vigoare în mod automat dacă armata nu va face apel la instanța superioară până pe 4 martie. Tensiunile politice din Armenia sunt mari, cu proteste zilnice în capitala Erevan, atât ale celor care cer demisia premierului, cât și ale susținătorilor lui. Astăzi premierul se va adresa parlamentului.

Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, a părăsit Partidul Popular European


Partidul Fidesz al premierului maghiar Viktor Orbán a părăsit cel mai mare grup din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), după ce o majoritate covârșitoare a europarlamentarilor au votat astăzi pentru excluderea partidului aflat la putere în Ungaria.

148 de europarlamentari au votat în favoarea modificărilor regulilor de procedură necesare pentru a permite excluderea Fidesz din PPE, 28 au fost împotrivă, cu patru abțineri.

Excluderea Fidesz-ului din PPE era cerută mulți europarlamentari, chiar din cadrul PPE, de aproape un deceniu. Nemulțumirea crescuse din ce în ce mai mult de la începutul crizei Covid, din martie 2020, pandemia servind de pretext guvernului lui Viktor Orbán pentru a lua măsuri din ce în ce mai autoritare.

Fidesz fusese deja suspendat pe termen nedefiniti din PPE în martie 2019, însă eurodeputații lui Viktor Orbán rămăseseră nominal membri ai grupului.

Odată cu excluderea maghiarilor, PPE coboară de la 187 de membri (din 705) la 176, dar rămâne prima formațiune politică transnațională din Parlamentul European. Din România, fac parte din PPE deputații PNL, PMP și UDMR.

Imediat după votul de astăzi al europarlamentarilor din PPE, Viktor Orbán a trimis un mesaj în care anunța că Fidesz părăsește grupul, nemaiașteptând excluderea formală.

Democrația în declin ca urmare a pandemiei de coronavirus (Freedom House 2020)

Moldova - raportul FH 2020

În 2020 a continua declinul democrației în lume ca urmare a pandemiei de coronavirus, a problemelor economice și a conflictelor armate – se arată în ultimul raport anual al organizației internaționale Freedom House, cu sediul la Washington. Clasamentul libertății în lume, întocmit de Freedom House, înregistrează cel mai ridicat număr de țări considerate „ne libere” din ultimii 15 ani. Belarus și Kirghizstan-ul au înregistrat unul din cele mai abrupte declinuri anul trecut, la capitolul libertăți civice și politice.

Organizația a scăzut „scorul” democrației nu numai pentru țări cu regimuri autoritare precum China, Belarus sau Venezuela dar și pentru așa-numite „democrații în dificultate” ca India și Statele Unite.

În raportul de anul acesta, R. Moldova rămâne o țară considerată „parția liberă”, spre deosebire de vecinul de la vest, România, considerată „liberă”. Ucraina intră și ea în categoria „parțial liberă” iar Rusia în categoria „fără libertate”.

România: dosarul „10 august 2018” clasat definitiv de Tribunalul București

Romania - Piața Victoriei, 10 august 2019

Șapte organizații ale societății civile contestă decizia Tribunalului București de clasare definitivă a dosarului „10 august” și anunță că vor sprijini deschiderea unui proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit unui comunicat preluat de G4media.

Reprezentanții grupurilor civice vor organiza miercuri, 3 martie un protest în fața Tribunalului București, cu mesajul „Rușine, Justiția Română! Ne vedem la CEDO”.

Potrivit comunicatului de presă, organizațiile societășii civile dezaprobă modul în care ancheta „10 august” a fost ucisă din fașă. „Niciun martor și nicio persoană vătămată nu au fost audiate de procurori, iar o parte din probele tehnice nu au fost cerute. În aceste condiții, închiderea cercetărilor nu poate fi decât abuzivă”, mai susțin reprezentanții grupurilor civice.

Dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 de la București, inițiat de românii de diasporă împotriva modificărilor la legile justiției susținute de guvernul social-democrat al Vioricăi Dăncilă, rămâne clasat. Marți, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de redeschidere a anchetei. Prin această decizie, foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. Decizia Tribunalului București este definitivă.

„Rusia este parte a conflictului, nu mediator” - declară în Donbas președintele Consiliului European

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski si președintele Consiliului European, Charles Michel la punctul de control de la Shchastia din regiunea Lugansk, Ucraina, 2 martie 2021.

„Rusia este parte a conflictului și nu mediator” în estul Ucrainei, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, care a fost marți în zona controlată de Kiev din Donbas, în cadrul vizitei sale în Ucraina. Michel a cerut totodată Moscovei să garanteze Misiunii speciale de observatori a OSCE acces deplin în zonele ce nu sunt controlate de guvernul de la Kiev.

Președintele Consiliului European, care a reiterat „sprijinul de neclintit” al structurilor europene pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a mai spus că Uniunea Europeană sprijină „cu toate instrumentele disponibile eforturile formatului Normandia și ale Grupului de contact trilateral pentru a aduce pacea cetățenilor din Donbas”.

Cvartetul Normandia este format din Rusia, Ucraina, Franța și Germania, iar Grupului de contact reunește Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

SUA vor până în mai vaccinuri pentru toată populația. Cehia - țara cu cea mai ridicată incidență din lume

Cehia, Praga. Prăjiturile Virus și Vaccinul - piesele centrale ale unei cofetarii din Praga, care arată că umorul nu dispare cu pandemia, 1 martie 2021.

Până la sfârșitul lunii mai, Statele Unite ar trebui să aibă vaccinuri anti Covi-19 suficiente pentru fiecare american, a anunțat marți președintele Joe Biden, după ce a fost aprobat și al treilea vaccin, cel produs de compania Johnson & Johnson care se administrează într-o singură doză.

Autoritățile federale au apelat la americani să respecte în continuarea cu strictețe măsurile sanitare, pentru că un nou val de contaminări, cu variantele mai agressive de coronavirus, ar putea submina eforturile făcute în campania de vaccinare. Recomandare ignorată însă de o serie de state cum ar fi Texas, unul cele mai dens populate, care a anunțat marți că revine „la normalitate” și renunță la obligativitatea purtării măștilor de protecție.

Texas: o firmă de pompe funebre, propietarii spun ca și-au dublat cifra de afaceri în 2020 ca urmare a pandemiei. Hourston, Texas, 4 februarie 2021
Texas: o firmă de pompe funebre, propietarii spun ca și-au dublat cifra de afaceri în 2020 ca urmare a pandemiei. Hourston, Texas, 4 februarie 2021

Statele Unit se așteaptă că fie „lovite” de un nou val de contaminări pe măsură ce se răspândește varianta virusului detectată inițial în Marea Britanie, mult mai contagioasă și care a devenit dominantă acum în Europa, forțând numeroase țări, precum Germania sau Cehia, să recurgă la măsuri extreme de securitate – închiderea parțială a frontierelor sau chiar limitarea circulației în țară, cum este cazul Cehiei.

Cehia are în acest moment cea mai ridicată rată de infectare din lume, cu o medie de 11 mii de noi contaminări zilnic la o populație de puțin sub 11 milioane.

Se răspândește rapid și tulpina de coronavirus depistată inițial în Brazilia și care este dominantă acum în peste 20 de țări. Experții au constatat că această variantă poate infecta oameni care au avut deja Covid-19 iar pentru moment nu se știe cât de eficace sunt vaccinurile existente.

Covid-19: a început vaccinarea, dar crește și numărul de contaminări

Moldova - Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, AstraZeneca, Chișinău 2 martie 2021

Numărul noilor cazuri de infectări cu coronavirus este din nou în creștere în R. Moldova, cu 1 400 cazuri noi, raportate în ultimele 24 de ore. Totatul se ridică acum la aproape 188 de mii. Din numărul total de cazuri noi - 74 sunt lucrători medicali.

Crește alarmant și numărul deceselor legate de Covid-19, marți s-au înregistrat 27 de decese . Săptămâna trecută s-au înregistrat cele mai mule decese, zilnic au fost înregistrate câte 24-25 de decese, iar pe 26 februarie au fost anunțați 28 de morți, cel mai mare număr înregistrat într-o singură zi de la începutul pandemiei în R. Moldova.

Numărul total al deceselor a depășit 4 mii de cazuri.

Vaccinarea anti Covid-19 a început marți în R. Moldova, la trei zile după ce sosiseră primele vaccinuri AstraZeneca, din donația făcută de România.

Cu cele 21 600 de doze de vaccin vor fi imunizate 10 800 de angajați din sistemul sanitar, pentru că lotul de vaccinuri a fost împărțit în două, ca să fie suficient și pentru rapel. Zece la sută din această donație ca și din următoarele sunt rezervate pentru populație de malul stâng al Nistrului.

Sunt așteptate acum și 14.400 de doze AstraZeneca obținute prin platforma Covax a OMS.

Între tmp, guvernul interimat a anunțat că a început procedura ca să cumpere încă un million de doze de vaccin anti-Covid 19 pe piața internațională pentru că R. Moldova poate acoperi, din donațiile promite, ceva peste 20% din necesarul de vaccinuri. Restul îl poate procura la prețuri avantajoase prin platforma Covax sau prin negocieri directe cu producătorii. În acest moment, în R. Moldova au autorizații temporare vaccinurile Pfizer/Bionthec, AstaZeneca și Sputnik.

În România, a fost adoptat bugetul pe anul 2021

Reprezentanții PSD protestează în Parlamentul României

Parlamentul a aprobat marți bugetul pentru 2021 în forma aprobată de Guvern, cu 234 de voturi pentru și 170 împotrivă, transmite Mediafax.

Bugetul este concentrat pe investiții și va permite realizarea reformei în administrație, susține premierul Florin Cîțu. El respinge astfel atacurile PSD, care spune că bugetul pe 2021 ar fi unul de austeritate. „Noțiunea” indusă de social-democrați este „falsă și nu e susținută de date”, spune Florin Cîțu.

Dimpotrivă, bugetul este unul al relansării, robust, echilibrat și realist, timp în care „cheltuielile cresc, anvelopa salarială nu înregistrează scăderi, nu cresc impozitele şi taxele”, după cum susține ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

Social-democrații au acuzat coaliția de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară” și că a impus controlul absolut asupra bugetului, contrar prevederilor constituționale și cutumelor democratice.

Fostul primar general al Capitalei, acum prim-vicepreședinte al PSD, Gabriela Firea îi acuză pe liberali că au comis „manipularea supremă” inducând ideea că statul nu are bani pentru ca oamenii să accepte să trăiască în sărăcie și să nu-și mai ceară drepturile.

Bugetul pe 2021 este fundamentat pe o creştere economică de 4,3% şi un deficit bugetar cash de 7,16%, cu venituri în creştere cu 13%, până la 365 mld. lei şi cheltuieli de 445 mld. lei, în creştere cu 5%.

Statele Unite și UE anunță sancțiuni împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii lui Navalnîi

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat sancțiuni coordonate împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii cu un agent neurotoxic și a condam[rii la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalnîi, deoarece administrația președintelui Joe Biden urmărește să stabilească un curs „foarte diferit” al relațiilor cu Moscova, demonstrând totodată un front comun occidental împotriva „comportamentului inacceptabil” al Kremlinului.

Persoanele sanctionate de StateleUnite sunt seful FSB Bortnikov, adjunctul sefului cancelariei prezidențiale Kirienko, Adjunctul ministrului apararii Krivoruciko, Procurorul general Igor Krasnov, Șeful administrației penitenciarelor Aleksandr Kalașnikov și alte persoane și entitati – potrivit Trezoreriei americane.

Reporteri fără frontiere: Plângere penală împotriva prințului moștenitor al Arabiei Saudite

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman

Organizatia nonguvernamentală cu sediul la Paris Reporteri fără frontiere (RSF) a depus o plângere penală în Germania împotriva prințului moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman și a mai multor oficiali saudiți, acuzându-i de crime împotriva umanității în legătură cu asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

Disidentul saudit Jamal Khashoggi vorbind la un eveniment în Londra, 29 septembrie 2018
Disidentul saudit Jamal Khashoggi vorbind la un eveniment în Londra, 29 septembrie 2018

Plângerea, depusă la 1 martie la Procuratura Generală a Germaniei în instanța federală din Karlsruhe, include acuzații de reținere arbitrară a peste 30 de jurnaliști, pe lângă uciderea lui Khashoggi în consulatul saudit de la Istanbul în 2018. „Cei responsabili de persecuția jurnaliștilor în Arabia Saudită, inclusiv uciderea lui Jamal Khashoggi, trebuie să fie trași la răspundere pentru crimele lor ", a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire, într-un comunicat. Procuratura germană a declarat că a primit plângerea și că o evaluează . Prințul Mohammed a negat orice implicare în uciderea lui Khashoggi. Legislația germană permite procurorilor să reclame jurisdicția universală pentru crimele împotriva umanității. Depunerea acestei plîngeri penale urmează publicării unui raport de informații desclasificate de către Statele Unite la 26 februarie. Raportul american a ajuns la concluzia că prințul Mohammed a aprobat operațiunea de „ucidere sau capturare” a lui Khashoggi, un colaborator al cotidianului American Washington Post și fost consilier al familiei regale saudite care a devenit apoi un critic acerb al regimului saudit.

Alexandr Lukașenka spune că nu va exista „niciun transfer de putere” în Belarus

Liderul autoritar din Belarus, Alexandr Lukașenka, spune că nu va exista „niciun transfer de putere” în țara sa, unde zeci de mii de oameni au protestat în mai toată țara începând din luna august, prin care i se cerea demisia pentru alegerile pe care le consideră fraudate. „Niciun transfer [de putere] nu este posibil în Belarus ... Totul va fi în conformitate cu Constituția", a declarat Lukașenka la Minsk, marți, vorbind despre convorbirile avute luna trecută cu președintele rus Vladimir Putin la Soci. „Constituția [nouă], așa cum am spus mai devreme, o vom adopta în ianuarie-februarie anul viitor. Și despre asta va fi vorba de transferul de putere", a spus Lukashenka, adăugând că problema transferului de putere nu era pe agenda când s-a întâlnit cu Putin. Mii de protestatari au fost arestați de forțele de securitate din Belarus în urma reprimării lor violente. Cazuri de maltratare și tortură a poliției împotriva protestatarilor au fost documentate pe scara largă. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări ale lumii nu recunosc legitimitatea alegerilor în urma cărora Lukașenka a mai obținut un mandat de 6 ani. Uniunea Europeană a impus sancțiuni regimului de la Minsk.

Trei angajați ai unui canal de televiziune afgan au fost uciși în două atacuri separate

Trupul uneia dintre jurnaliste transportat de personalul medical la un spital din Jalalabad, 2 martie 2021

Trei angajați ai unui canal de televiziune afgan au fost uciși în două atacuri separate în orașul Jalalabad din estul Afganistanului. Oficialii locali au declarat pentru serviciul afgan al postului nostru de radio că o jurnalistă și șoferul ei au fost împușcați în zona Zargaran din Jalalabad și o alta femeie rănită. O a treia jurnalistă a fost ucisă într-un tir aproape simultan în zona Qasbeh din Jalalabad. Televiziunea Enikass a confirmat crimele într-o postare pe Facebook. Grupul extremist al Statului Islamic și-a asumat responsabilitatea pentru acest atac.

1 400 cazuri noi de infectare cu COVID-19 în R. Moldova, numărul deceselor trece de 4 000

Medic rezident imunizat la Institutul de Medicină Urgentă. 2 martie 2021

1 400 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Moldova a ajuns la 187 847. Din numărul total de cazuri noi - 74 sunt lucrători medicali.

În spitale sunt internați 3 926 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 326 în stare extrem de gravă.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 10 363 persoane, iar 17 160 sunt sub supraveghere la domiciliu. Numărul deceselor a ajuns la 4002.

Primul lot de vaccinuri primit din România va ajunge pentru imunizarea a peste 10 mii de cadre medicale

Institutul de Medicină Urgență, unde a început pe 2 martie vaccinarea anti-Covid-19

Din cele 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca contra COVID-19 oferite de România, vor fi imunizate 10 800 de persoane. Aceasta pentru că lotul respectiv conține și prima, și a doua doză de vaccin.

Contactată de IPN, Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări și a Grupului de comunicare privind vaccinarea împotriva COVID-19, a declarat că dozele au fost repartizate în așa mod ca persoanele care se încadrează în prima fază de vaccinare să primească și a doua doză, la interval de opt săptămâni. Ninel Revenco a menționat că ambele doze de vaccin au aceeași compoziție.

Vaccinarea anti-COVID-19 în Republica Moldova a început astăzi, 2 martie, cu angajații din sănătate, iar în a doua etapă vor fi imunizați angajații ministerelor, ai președinției și altor instituții publice, dar și jurnaliștii. Vaccinarea este benevolă și gratuită.

Doi deputați PAS vor ca R. Moldova să devină o destinație atractivă pentru pensionarii din alte state

Sângerei. Imagine de arhivă

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba și Dan Perciun își propun să promoveze un proiect de lege care să facă din Moldova o destinație atractivă pentru pensionarii din alte state. Potrivit inițiativei, dreptul la ședere provizorie poate fi acordat sau prelungit cetățenilor străini asigurați social în statele cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de colaborare în domeniul social, în cazul îndeplinirii mai multor condiții, informează agenția IPN.

O condiție este ca solicitantul de drept la ședere provizorie să dețină suficiente venituri pentru întreținere și trai în Republica Moldova, fără a avea nevoie de sprijin financiar. De asemenea, această persoană trebuie să aibă dreptul de proprietate sau un alt drept de posesiune și folosință asupra unei locuințe pe un termen care nu va fi mai mic decât termenul pentru care străinul solicită acordarea sau, după caz, prelungirea dreptului de ședere provizorie.

Dan Perciun crede că o pensie modestă în Italia poate asigura o bătrânețe mai mult decât confortabilă în Moldova. Ambii politicieni spun ca Moldova ar putea beneficia de o astfel de lege.

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge acuzațiile făcute de deputați PSRM

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge, într-un comunicat, declarațiile publice făcute astăzi de un grup de deputați, în cadrul unei conferințe de presă, în care au cerut din nou demisia mai multor conducători de instituții publice, inclusiv cea a Autorității Naționale de Integritate, invocând motivul numirii acestora în scopuri politice.

Potrivit comunicatului ANI, „conducerea Autorității a fost aleasă în urma unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice”.

Agenția susține că în urma unor acțiuni conforme cu misiunea instituției ea a devenit o țintă pentru unii și a început, ceea ce ANI considera a fi, „un val de atacuri și intimidări repetate”. „Din decembrie 2020, când Autoritatea a avizat negativ mai multe proiecte de legi, au început o serie de intimidări asupra inspectorilor de integritate, ulterior fiind îndreptate asupra conducerii Autorității.”

„Respingem cu fermitate aceste noi acuzații și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea. Iar mandatele conducerii vor fi duse până la final, deoarece și-au asumat niște angajamente importante în fața partenerilor externi și este de datoria acestora să nu dezamăgească încrederea și așteptările întregii societăți”, se arată în comunicatul Agenției Naționale de Integritate, ca replică la declarațiile de astăzi ale Partidului Socialiștilor, care a anunțat că revine la proiectul de lege privind lustrația, care prevede demiterea tuturor conducătorilor instituțiilor statului, inclusiv cea a ANI.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco îi acuză și el pe socialiști că „vor să schimbe șefi de instituții centrale puși de Plahotniuc cu oamenii lui Dodon și Șor”. Reacția vine în urma declarațiilor făcute de socialiști care au cerut din nou demisia mai multor șefi de instituții din R. Moldova, printre care și conducerea ANI, BNM, ANRE, CA.

Washingtonul a aplicat sancțiuni în cazul a șapte oficiali ruși implicați în otrăvirea lui Navalnîi

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat sancțiuni coordonate împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii cu un agent neurotoxic și a condamnării la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalnîi, deoarece administrația președintelui Joe Biden urmărește să stabilească un curs „foarte diferit” al relațiilor cu Moscova, demonstrând totodată un front comun occidental împotriva „comportamentului inacceptabil” al Kremlinului.

Washingtonul a declarat astăzi că sancționează șapte înalți oficiali ruși după o evaluare a serviciilor de informații care a ajuns la concluzia „cu deplină încredere” că ofițeri din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia se află în spatele otrăvirii din august a activistului anti-corupție.

Anunțul a venit după cel al sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva a patru înalți oficiali. SUA au declarat că vor publica numele celor șapte persoane mai târziu în cursul zilei.

Oficialii administrației președintelui Joe Biden au declarat că Washingtonul impune și restricții la export pentru 14 părți implicate în producția biologică și chimică, inclusiv nouă entități comerciale din Rusia.

„Ne exercităm autoritatea de a trimite un semnal clar că utilizarea de către Rusia de arme chimice, care încalcă angajamentele sale internaționale privind drepturile omului, are consecințe grave”, a declarat un înalt oficial al administrației în cadrul unui briefing astăzi.

„Împărtășim opinia UE conform căreia Rusia se îndreaptă spre autoritarism”, a adăugat oficialul de rang înalt al administrației Biden.

Sancțiunile împotriva celor șapte indivizi ruși implică blocarea tuturor activelor și proprietăților deținute în Statele Unite și împiedică companiile și cetățenii americani să desfășoare afaceri cu persoanele și entitățile supuse sancțiunilor.

Un al doilea oficial înalt al SUA a declarat că Statele Unite vor întreprinde acțiuni suplimentare la o dată ulterioară împotriva Rusiei pentru atacurile cibernetice și alte presupuse activități rău intenționate ale Kremlinului.

Al doilea înalt oficial a spus că „tonul și substanța” relației administrației Biden cu Rusia vor fi „foarte diferite” față de administrația Trump, care a căutat relații bune cu Moscova și s-a abținut de la critici ferme la adresa Kremlinului.

Guvernul de la Chișinău dă start procedurilor de procurare a vaccinului împotriva COVID 19

Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar al R. Moldova

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, afirmă că guvernul de la Chișinău dă start procedurilor de procurare a vaccinului împotriva COVID 19 și va cumpăra acele vaccinuri care sunt omologate la nivel național și pe care le va găsi mai ieftin pe piața internațională. Agenția medicamentului a omologat vineri, 26 februarie, vaccinurile occidentale Astra Zeneca și Pfizer/BioNTech autorizate deja de Organizația Mondială a Sănătății, dar și un vaccin rusesc care nu a primit încă certificat de siguranță și eficiență de la OMS – Sputnik V.

În ce țări a fost aprobat vaccinul Sputnik V
În ce țări a fost aprobat vaccinul Sputnik V

Acest vaccin a fost însă aprobat de doua state europene – Ungaria și Slovacia – ceea ce a permis autorităților moldovene să-l omologheze pentru utilizare în R. Moldova fără a încălca legislația și practicile anterioare de înregistrare a altor vaccinuri, a mai precizat pentru Europa Liberă Aureliu Ciocoi. Șeful interimar al cabinetului de miniștri a mai spus că atunci când este vorba de donații, legislația R. Moldova admite intrarea în circuit a oricărui vaccin împotriva coronavirusului, înregistrarea internațională și națională fiind obligatorie doar în caz de achiziție, prin urmare Sputnik V poate fi primit și din donație, și prin achiziții publice.

Liderii Moldovei au depus flori la Complexul Memorial „Eternitate” de la Chișinău

Memorialul "Maica Îndurerată", în memoria celor decedați la Nistru în 1992

Liderii Moldovei au depus flori astăzi la Complexul Memorial „Eternitate” de la Chișinău de Ziua Memoriei și Recunoștinței. Președinta Maia Sandu și-a exprimat gratitudinea în fața veteranilor conflictului armat de la Nistru pentru apărarea integrității și independenței teritoriale a Republicii Moldova și în fața luptei care au dus-o. Maia Sandu a apreciat implicarea veteranilor în fiecare moment de răscruce din țară și a spus că în continuare contează pe ei.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că actualul guvern, dar și următorul, cu mandat deplin, vor depune tot efortul pentru a îndeplini revendicările veteranilor „în măsura posibilităților financiare care vor exista”.

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a menționat că conflictul armat din 1992 este, probabil, cel mai dureros episod din istoria Republicii Moldova

Dimineata veteranii s-au adunat in Piata Marii Adunări Naționale și au depus flori la Monumentul lui „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Constantin Covrig, administratorul Asociației „Forța Veteranilor” a spus că veteraii au luptat pentru drapel, imn, pentru independență. După care, au trebuit să lupte cu sărăcia, cu indiferența guvernărilor care s-au perindat una după alta.

Constantin Covrig, a spus că abia în acest an, statul și-a asumat asigurarea medicală a veteranilor. Dar multe alte revendicări au rămas fără răspuns. Veteranii solicită în continuare micșorarea vârstei de pensionare, bilete gratuite la sanatoriu. La fel, cer să fie votată de Parlament o „lege a veteranilor”.

SUA și UE ar putea lua măsuri coordonate împotriva Rusiei imediat după 2 martie

Alexei Navalnîi, activist anticorupție, în boxa acuzării

Se așteaptă ca Statele Unite și Uniunea Europeană să ia măsuri coordonate împotriva Rusiei imediat după 2 martie în legătură cu cazul liderului opoziției Alexei Navalnîi – în legătură cu otrăvirea acestuia cu un agent neurotoxic și cu arestarea sa. Rusia a anunțat că o astfel de acțiune din partea Occidentului va provoca „cu siguranță” un răspuns. Surse diplomatice europene au declarat, la 1 martie, că statele membre ale UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru înalți oficiali de justiție din Rusia implicați în recenta detenție a activistului anticorupție și critic al regimului de la Kremlin.

Două surse din administrația președintelui Joe Biden au fost citate de agenția Reuters și televiziunea CNN spunând că Statele Unite intenționează să ia măsuri împotriva Rusiei în legătură cu otrăvirea lui Navalnîi. Întrebat de RFE / RL despre anunțul iminent, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că nu va „da informații înainte despre potențiale acțiuni cu sancțiuni”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus astăzi că sancțiunile „nu își ating obiectivele”, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va răspunde cu siguranță la orice noi sancțiuni Occidentale. „Desigur, vom răspunde. Nimeni nu a anulat una dintre regulile diplomației - reciprocitatea", a declarat Lavrov într-o conferință de presă la Moscova la care participa și omologul său uzbek Abdulaziz Kamilov.

OMS: Aproape 2,5 miliarde de persoane vor avea probleme de auz până în 2050

Aproape 2,5 miliarde de persoane – aproximativ un sfert din populaţia globului – se vor confrunta cu probleme de auz până în 2050, potrivit unui raport OMS publicat astăzi și în care se subliniază „necesitatea de a extinde rapid prevenţia şi tratamentul pierderilor de auz”. „Cel puţin 700 de milioane dintre aceste persoane vor avea nevoie de acces la îngrijirea urechii şi a auzului şi la alte servicii de reabilitare”, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii în primul său raport mondial asupra auzului publicat astăzi, înainte de Ziua Mondială a Auzului care este marcată pe 3 martie.

„În rândul copiilor, aproape 60% din pierderile de auz pot fi prevenite prin vaccinarea împotriva rubeolei şi meningitei, îmbunătăţirea îngrijirilor materne şi neonetale, şi depistarea timpurie şi tratarea otitei medii”, se mai arată în raport.

La adulţi, se recomandă protejarea împotriva zgomotului, monitorizarea medicamentelor dăunătoare urechii şi adoptarea unei igiene bune pentru a evita pierderea auzului.

Raportul face mai multe recomandări și Organizația Mondiala a Sănătății susține că investițiile făcute de guverne în prevenirea și tratarea acestei probleme sunt eficiente.

„Lipsa informației și stigmatizarea socială a celor cu probleme de auz, îi fac pe mulți oameni să nu acceseze serviciile de sănătate și în multe țări tratarea problemelor de auz nu este acoperită de asigurările de sănătate.

Potrivit OMS, cheia pentru rezolvarea problemei este prevenția, iar statele ar trebui să investească mai mult atât în prevenire cât și în tehnologiile avansate.

În Belarus, doi oameni condamnați pentru dezvăluiri care contraziceau declarațiile oficiale

Președintele din Belarus Alexandr Lukașenka

Un medic și un jurnalist din Belarus au fost condamnați pentru dezvăluirea informațiilor care contraziceau declarațiile oficiale despre moartea unui protestatar ucis în timpul represiunii împotriva demonstrațiilor împotriva liderului de la Minsk Aleksandr Lukașenka.

Judecătoria dintr-un district din Minsk, a condamnat-o pe jurnalista Katiarina Barisevici la șase luni de închisoare și a amendat-o cu 2.900 de ruble (1.110 dolari) pentru divulgarea datelor medicale și instigarea la o infracțiune.

Doctorul Artsiom Sarokin a fost condamnat la o pedeapsă cu doi ani cu suspendare și a fost obligat să plătească 1.450 de ruble (555 dolari) amendă pentru divulgarea datelor jurnalistei .

Cei doi au fost arestați pe 19 noiembrie după ce jurnalista l-a citat pe Sarokin într-un articol pe care l-a scris pentru presa online Tut.by despre Raman Bandarenka, care cu câteva zile mai devreme a murit din cauza rănilor suferite in urma unor violente comise de un grup de agresori mascați și despre activiștii susțin că erau afiliați autorităților.

Oficialii din Belarus au declarat că atacatorii lui Bandarenka nu aveau nimic de-a face cu autoritățile sau poliția, adăugând că protestatarul era beat în momentul atacului. Jurnalista a contrazis aceasta versiune , scriind că nu s-a găsit alcool în sângele lui Bandarenka, informații pe care le-a obținut de la Sarokin, a cărei echipă de ambulanță i-a acordat lui Bandarenka asistență medicală de urgență și a prelevat probe pentru teste imediat după ce a fost găsit in stare grava dupa bataie.

La sfârșitul lunii noiembrie, Amnesty International l-a recunoscut pe Sarokin și Barisevici drept prizonieri de conștiință și a cerut eliberarea lor imediată.

Bandarenka este una dintre victimele care au fost ucise în timpul protestelor care cereau demisia lui Lukașenka după ce a fost anunțat câștigător în alegerile prezidențiale din august, alegeri considerate fraudate de opozitie si al căror rezultat nu a fost recunoscut de Uniunea Europeana si Statele Unite si au impus sancțiuni oficialilor belorusi implicati in represiunea impotriva protestatarilor pașnici.

În România, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare

Fostul ministru al Dezvoltării și Turismului din Romania, Elena Udrea a fost condamnată astăzi de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Elena Udrea a fost găsită vinovată de instanță de instigare la luare de mită și spălare de bani.

Instanța a decis să confiște 1 milion de lei de la acuzată.

În același dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare iar jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. Mai multe AICI.


Al doilea stat UE, Slovacia, a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V

Slovacia a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V. Este al doilea stat membru al Uniunii Europene care a obținut vaccinul coronavirus fabricat în Rusia. Slovacia a avut o creștere importantă a cazurilor de Covid 19 în ultima perioadă de timp. Slovacia este a doua țară după Ungaria care va folosi vaccinul rusesc, chiar dacă el nu este aprobat de autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Slovacia cumpără două milioane de vaccinuri Sputnik V și se așteaptă ca un milion de doze să ajungă luna aceasta. Ministrul slovac al Sănătății, Marek Krajci, a declarat că utilizarea Sputnik V a fost aprobată la 1 martie, iar vaccinările ar putea începe în câteva săptămâni.

In Cehia, premierul de la Praga Andrej Babis a declarat că și țara lui ar putea folosi vaccinul Sputnik V pentru stăvili cea mai mare rată de infecție pe cap de locuitor din lume.

In august anul trecut Rusia a aprobat vaccinul Sputnik V care a fost însă înregistrat înainte ca rezultatele studiilor de fază 3 să fie făcute publice, ceea ce a ridicat semne de întrebare despre eficacitatea sa.

Dar, la începutul lunii februarie noi studii publicate în jurnalul medical britanic The Lancet, au arătat că vaccinul cu două doze Sputnik V a fost 91,6% eficient împotriva COVID-19 simptomatic, cam la același nivel cu celelalte vaccinuri occidentale.

Vaccinul Sputnik V a fost aprobat pentru utilizare în aproximativ 30 de țări.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG