Sfaturi de la psihoterapeutul Arcadie Astrahan, directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Botanica, specialiştii căruia oferă consiliere gratuită la telefon persoanelor care se confruntă cu probleme psihologice legate de epidemia de Coronavirus.
Chișinău: stare de urgență, prima zi
Arcadie Astrahan: „Noi am avut parte de o surpriză, ieri, când am anunțat niște servicii de consiliere la telefon și au fost numai două sunete, nu se adresează lumea. În mediul on-line putem urmări foarte multe discuții despre panica și anxietatea din perioada aceasta de criză legată de pandemia de coronavirus, însă după ajutor, consiliere nu se adresează lumea.”
Europa Liberă: Cum vă explicați asta?
Arcadie Astrahan: „Îmi explic prin faptul că sunt foarte multe resurse în internet și, probabil, lumea face față reieșind din informația pe care o culege de pe internet - diferite recomandări, diferite metode de a face față stresului.”
Europa Liberă: Dar e corect așa să facem?
Arcadie Astrahan: „Pe internet găsim diverse resurse, unele diferite de altele. Sunt multe recomandări destul de adecvate, cele care sunt eficiente în știința medicală, în știința psihologică, dar sunt și informații eronate sau ca minimum problematice privind gestionarea anxietății, fricii, panicii și depresiei. Însă, în linii generale, este corect să ne informăm cum trebuie să procedăm și să încercăm să facem ceva cu asta.”
Europa Liberă: Dvs. spuneați că urmăriți pe rețele și bănuiesc că observați și alte comportamente. De exemplu, cumpărăturile exagerate de produse alimentare sunt și ele o reacție la această situație?
Arcadie Astrahan: „Este adevărat că e caracteristic lumea să-și facă provizii. Din interviurile pe care le-am avut cu persoanele care practică așa activități, e vorba mai mult despre evitarea în cazuri de criză a vizitelor în locuri aglomerate, mai mult decât frica de terminarea alimentelor sau scenarii apocaliptice ș.a.m.d. Adică, argumentele aduse de persoanele care fac cumpărături în exces par a fi destul de rezonabile.”
Europa Liberă: Am putea, de exemplu, să și mâncăm mai mult în perioada asta din cauza stresului?
Arcadie Astrahan: „Într-adevăr foarte mult lume recurge la alimentația excesivă, mai ales ceea ce ține de produsele dulci, cu carbohidrați care se digeră repede, cum ar fi monozaharidele, dizaharidele, cele care pot să ducă în final la îngrășare, fiindcă este demonstrat efectul anxiolitic al acestor produse. De aceea trebuie să fim atenți la regimul alimentar, să dăm prioritate polizaharidelor care se găsesc mai mult în legume, în verdețuri, mai puțin în fructe și să limităm mâncărurile grase și proteice – cărnuri, pește, lactate cu conținut înalt de grăsime.”
Europa Liberă: Ce alte reacții ar putea avea starea asta?
Arcadie Astrahan: „Stresul îndelungat poate să ducă la tulburare de anxietate pe moment sau tulburare de anxietate deja până la generalizată, pentru că anxietatea nu are perioade de eliberare, adică este permanentă și poate să ducă la tulburări depresive și la alte manifestări. De aceea, în principiu, cât stăm autoizolați, nu mergem la serviciu, să utilizăm această perioadă inclusiv pentru activități care țin de sănătatea noastră mintală, să medităm, să citim, să facem activități plăcute pentru noi și activități care ne iese bine, să evităm să fim singuri, să comunicăm mai mult cu apropiații...”
Europa Liberă: Și cei care sunt singuri, izolați la domiciliu, ce fac?
Arcadie Astrahan: „Comunicarea acum este un lux destul de accesibil, pot să comunice prin rețelele de socializare, prin telefoane, pot să se ocupe cu ceea ce de obicei lăsăm atunci când suntem în serviciu sau prinși cu alte activități casnice, să citească ceva ce nu reușeau când mergeau la serviciu.”
Europa Liberă: Dle doctor, dacă totuși citind știri sau urmărind la televizor simțim că ne ia cu frică, cum controlăm aceste emoții?
Arcadie Astrahan: „Noi încercăm să evităm expresia „controlul emoțiilor”, fiindcă nu este posibil să ne controlăm emoțiile, mai degrabă este util să acceptăm aceste emoții și nu cu evitare, dar cu observații, cu interes, în așa fel încât dacă simțim o îngrijorare, o anxietate să nu încercăm să fugim de ea, dar să ne concentrăm pe această emoție, să nu ne „fierbem” în ea, dar s-o observăm și să-i dăm o notă, de exemplu, de la „0” până la „10” a nivelului de intensitate, să ne observăm gândurile legate de emoția aceasta sau, invers, emoțiile legate de gândurile despre boală. Și puneți-vă un scop: hai să vedem din interes cât o să mă țină, dacă acum am o frică sau o îngrijorare de nota „6”, care-i destul de intensă, ian să observ când o să se micșoreze până la „5”, să văd cam cât o să țină și ce circumstanțe ar micșora această emoție de frică sau anxietate, pentru că din momentul când îi dăm informație de ce sunt fricos sau de ce sunt anxios, anxietatea devine o îngrijorare mai degrabă și când capătă informație, capătă și o perspectivă: ca să micșorez riscurile de îmbolnăvire, trebuie să mă spăl mai des pe mâini, să evit locurile aglomerate, să mă autoizolez până când o să treacă perioada de incubare și multe alte recomandări. Deci, calitatea la ceea ce este în pieptul nostru este diferită când este anxietate sau îngrijorare. Îngrijorarea e plăcută, anxietatea este suferindă.”
Europa Liberă: Dar am văzut recomandări să nu urmărim prea mult știri negative. Nu este asta o formă de negare, de fapt, să nu știm ce se întâmplă deloc?
...evitarea expunerii la informație legată de sursa de îngrijorare o să fie benefică
Arcadie Astrahan: „Recomandarea este una foarte bună. Noi știm din studii verificate că se mărește îngrijorarea și anxietatea în funcție de timpul de expunere, așa-numit, sau timpul cât petrecem în informația respectivă. De aceea, prima recomandare ar fi să limităm iluminarea intensă a tematicii care ne provoacă anxietatea. E destul să vă interesați în mod moderat, sănătos despre felul în care progresează situația. De exemplu, din comunicatele Ministerului Sănătății, dar să nu transformăm asta în obsesie și la fiecare 5 minute să verificăm informațiile din toate sursele - și din Facebook, și de pe alte portaluri -, fiindcă interesul exagerat este unul care menține anxietatea. De aceea, evitarea expunerii la informație legată de sursa de îngrijorare o să fie benefică.”
Europa Liberă: La final să le reamintim ascultătorilor cum vă pot găsi, care sunt numerele de telefon la care pot beneficia de această consultație gratuită.
Arcadie Astrahan: „Resursa principală este site-ul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală: psi.md. Acolo găsiți numerele liniei fierbinți de la centru – 602.99.333, 602.17.333, plus avem chat-urile site-ului: chat-ul pe Messenger și chat-ul pe Viber, direct accesibile de pe site-ul centrului nostru. În afară de aceasta, aveți un articol referitor la combaterea iraționalității în aceste perioade.”
