Epidemia de coronavirus începe să pună la încercare solidaritatea europeană dar și relațiile dintre vecini. De exemplu România și R.Moldova: după ce guvernul de la București a interzis toate zborurile din și spre Italia, guvernul de la Chișinău, inspirat de președintele Igor Dodon, a decis că cetățenii străini nu vor putea veni în R. Moldova cu avionul din țările unde există focare. în primul rând Italia și China. Ca să nu devină Modova „țară de tranzit” pentru români, argumenta luni, președintele Dodon.
Europa Liberă a stat de vorbă cu Vlad Mixich, expert din Romania al Alianței Europene de Sănătate Publică - cea mai mare alianta de advocacy in sanatate publica din Europa (European Public Health Alliance) despre impactul acestor reacții, despre cum trebuie să arate o campanie de informare despre coronavirus și ce ar putea să urmeze dacă facem corect lucrurile.
Europa Liberă: Între Republica Moldova și România, în ce stat credeți că se poate ajunge ca în Italia sau în ambele, unde se pare că există deja o transmitere comunitară masivă? Sau și mai degrabă, ce ar trebui să se întâmple ca lucrurile acestea să fie evitate?
Vlad Mixich: „Deocamdată, în România nu există transmitere la nivelul comunității. Aceasta apare atunci când există cazuri confirmate, pentru care nu se poate identifica sursa infectării. Aceasta este o veste bună, însă acest flux mare de persoane dinspre Italia înspre România și Moldova evident că naște temeri și temerile acestea sunt justificate. Autoritățile române au încercat să controleze pe cât s-a putut acest flux, aceasta se poate face mai mult în aeroporturi. Iată că, după cum știți, au existat cazuri de cetățeni români care au călătorit din Italia și au intrat în România fără niciun fel de problemă, deși au venit din așa-numitele „zone roșii” din Italia. Acest tip de măsuri pot să fie utile în diminuarea numărului de cazuri, dar rămâne de văzut dacă acest lucru va fi și un succes, dacă va fi o strategie de succes, dacă nu, se va intra în faza a doua, în care autoritățile trebuie să se concentreze mai degrabă pe acțiuni de identificare timpurie a cazurilor și de diminuare a transmiterii în comunitate prin măsuri de distanțare socială.”
Europa Liberă: În Republica Moldova se aud apeluri către autorități să ia exemplu de la autoritățile române. Dvs. ce credeți despre astfel de apeluri?
Acțiunile de prevenție și comportamentele preventive trebuie să le aplicăm fiecare dintre noi și s-o facem serios.
Vlad Mixich: „Cred că în momentul în care se află acum Moldova este foarte, foarte importantă o campanie de comunicare, de informare foarte solidă și intensă din partea autorităților, pentru că într-o astfel de epidemie, pe lângă reacția autorităților, la fel de importantă, dacă nu și mai importantă este reacția oamenilor și a populației pentru că acțiunile de prevenție și comportamentele preventive trebuie să le aplicăm fiecare dintre noi și s-o facem serios, nu așa, ocazional, ori intrarea în rutină a acestor comportamente se poate întâmpla doar dacă există o populație suficient de bine informată și corect informată. Or, aici autoritățile sunt cele care au și resursele să o facă, și cunoștințele să o facă, iar dacă nu o fac din timp, ulterior când deja se poate instala o anxietate crescută în populație sau chiar panica, această campanie de comunicare nu mai este atât de eficientă.”
Europa Liberă: Vă pot ruga să descrieți o campanie de comunicare eficientă? Pe scurt.
Vlad Mixich: „E foarte important ca mass-media să fie implicată, această comunicare să fie realizată și prin elemente vizuale și grafice care să fie cât mai simple. Vorbim de informații complexe, care trebuie traduse într-un limbaj simplu, pe care să-l poată înțelege repede și ușor absolut oricine, cu accent pe descrierea măsurilor de prevenție, pe care fiecare dintre noi trebuie să le punem în aplicare. Este necesară construirea unui set de informații specifice pentru diversele profesii care sunt mai expuse decât altele acestui virus.
De pildă, cei care lucrează în serviciile poștale, cei care lucrează în controlul vamal, evident, personalul medical. Este foarte utilă formarea unui set specific de informații pentru familiile care vor avea suspecți sau cazuri confirmate chiar în familie.
Oamenii trebuie să înțeleagă exact care este diferența între izolarea la domiciliu și carantinarea, foarte utilă de asemenea este o secțiune disponibilă tuturor care să demitizeze toate zvonurile și miturile legate de coronavirus și, în general, toate informațiile despre acest virus să fie actualizate și să prezinte cât se poate de echilibrat situația.
De pildă, ca să dau un exemplu, conform datelor existente în prezent, 8 din 10 oameni care sunt infectați cu coronavirus au simptome foarte ușoare sau moderate. Deci, 2 din 10 evident că au simptome severe sau grave și din nou aceasta este o informație care trebuie să ajungă la cât mai mulți, la fel ca și informația că cei mai afectați și mai vulnerabili sunt persoanele vârstnice, în special peste 70 de ani și bolnavii cronici care au boli cum sunt bolile cardiovasculare, diabetul, boli respiratorii sau boli hepatice. Ei trebuie să fie mult mai atenți și, prin urmare, toate comportamentele preventive pe care noi le respectăm nu sunt altceva decât o modalitate de a avea grijă de cei mai vulnerabili dintre noi.
Vedeți, toate aceste elemente trebuie să fie comunicate permanent oamenilor și acest lucru îl pot face doar autoritățile cu ajutorul mass-media, dar fără căutarea senzaționalului, pentru că aici nu este vorba de audiență, ci e vorba de ceva mult mai important - de protejarea sănătății noastre, a tuturor și, în special, de protejarea celor mai vulnerabili dintre noi.”
Europa Liberă: Autoritățile moldovene au acuzat oamenii de iresponsabilitate, pentru că nu lasă corect datele în fișele alea la graniță, pentru că bănuiesc aceste autorități că oamenii nu respectă carantina, pentru că, în fine, vin acasă din focare de coronavirus. Ce atitudine aveți față de asta?
Nu trebuie în astfel de situații mers pe culpabilizare.
Vlad Mixich: „Nu trebuie în astfel de situații mers pe culpabilizare. Asta nu știu eu să vă spun, dar oamenilor poate că nu li s-a spus, nu li s-a comunicat suficient, n-au înțeles de ce este foarte important ca să rămână acasă, să se izoleze, n-au înțeles de ce este important să completeze corect acele date. Dacă aceste lucruri le-au fost explicate, dacă autoritățile au derulat anterior o campanie de informare solidă, consistentă și serioasă, atunci da, putem vorbi despre inconștiența persoanelor care nu respectă aceste reguli, dar, vedeți, una fără alta nu se poate.”
Europa Liberă: Vacanțe, întrerupere de cursuri... Există această percepție că autoritățile cumva nu prea se grăbesc să meargă și la acțiuni din astea. Cum trebuie să ne raportăm la ele?
Vlad Mixich: „Autoritățile nu trebuie să ia decizii la presiunea publicului sau a unor politicieni. În astfel de situații este momentul în care politicienii trebuie să tacă și să-i asculte pe medici, pe epidemiologi și pe specialiștii în boli infecțioase. Astfel de decizii de interzicere completă a circulației sau de închidere a școlilor se iau doar atunci când situația se impune, pentru că ele implică și costuri sociale și economice destul de mari.
Evident că dacă numărul cazurilor crește sau dacă apare transmiterea la nivelul comunității, astfel de acțiuni trebuie luate, pentru că protejează comunitatea, dar până ce acest lucru nu se întâmplă, autoritățile trebuie să asculte, cum spuneam, recomandările experților care sunt de obicei bazate pe dovezi, pe informații și, foarte important, pe protocoalele și recomandările puse la punct de către Organizația Mondială a Sănătății. De altfel, pentru fiecare dintre oamenii care lucrează în media, dacă se informează și citesc aceste protocoale, acesta-i și un instrument foarte potrivit de monitorizare a felului în care autoritățile își fac treaba.”
Europa Liberă: Am citit ce recomandări aveți față de autoritățile române, am să le rezum, ați recomandat: creșterea capacităților de terapie intensivă, realimentarea stocurilor de echipamente medicale, cursuri cu personalul medical, protocoale de triere etc. Dar dacă nu sunt bani? Pentru că aș putea presupune că în bugetul Republicii Moldova, de exemplu, s-ar putea găsi puțini bani pentru toate astea.
Vlad Mixich: „Da, în situații de urgență, de sănătate publică trebuie să existe niște fonduri și un fond de rezervă pentru situații de urgență care să fie folosit. Totodată, se recomandă în astfel de situații ca orice alte cheltuieli bugetare care nu sunt esențiale fie să fie redirecționate, fie să fie amânate pentru a crea spațiul bugetar necesar. În același timp, după cum bine știți, există și niște solicitări din partea Organizației Mondiale a Sănătății ca acele țări care nu au resursele financiare suficiente pentru a asigura aceste materiale sanitare să poată fi sprijinite și ajutate. Există astfel de discuții, dacă nu mă înșel, și la Fondul Monetar Internațional, deci trebuie cercetate și investigate și surse internaționale de finanțare, dar aici este o chestiune de urgență și acest lucru trebuie făcut din timp, cât mai repede, adică atunci când deja există un număr considerabil de cazuri poate să fie prea târziu, or Republica Moldova în acest moment nu este în această situație.”
Europa Liberă: O contradicție despre care vă vorbeam mai devreme ține tocmai de echipamentele de protecție. De exemplu, ministra sănătății de la Chișinău acum câteva ore a declarat că izoletele acestea nu ar fi obligatorii, că OMS nu le recomandă decât în caz de ebola. Asta pe fundalul știrii că în Republica Moldova ar fi doar una singură la îndemâna autorităților. Nu știu dacă pot să vă întreb, Dvs. ce credeți?
Vlad Mixich: „Vorbiți de izolete de transport a pacienților simptomatici?”
Europa Liberă: Exact!
Vlad Mixich: „Ce să vă spun? Pot să vă răspund printr-un exemplu: în România sunt folosite aceste izolete la transportul fiecărui pacient simptomatic.”
Europa Liberă: Da, e destul de limpede. Ați spus că nu avem de toate despre România. Eu cred că-i absolut valabil și pentru Moldova. Dar avem o fereastră de timp. Aș vrea să vă rog să descifrați: cât credeți că e această fereastră de timp?
Vlad Mixich: „Nu pot să ghicesc în astfel de situație. Cred că, de altfel, ar fi și o greșeală să încercăm să facem profeții. Cum vă spuneam, situația e foarte dinamică și lucrurile se pot schimba de la o zi la alta. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte țări, de pildă, în Italia lucrurile au evoluat negativ foarte repede, ceea ce nu s-a întâmplat, de pildă, în Marea Britanie sau în Franța. Deci, depinde foarte mult și de felul în care se organizează autoritățile, de felul în care populația este receptivă la recomandările experților în sănătate și, nu în ultimul rând, de șanse.”
Europa Liberă: Încrederea în sistemul medical cât de importantă este, cât de importantă vi se pare și poate chiar aș zice, în primul rând, încrederea autorităților politice, când comunică, de exemplu, autoritățile politice în loc de cele medicale, la ce ne putem aștepta?
Miezul oricărui act terapeutic este încrederea între pacient și medicul său.
Vlad Mixich: „Este esențială, nu doar în situații de epidemie, ci în general. Miezul oricărui act terapeutic este încrederea între pacient și medicul său. Or, când această încrederea nu există, actul terapeutic evident că suferă. Simultan, cum am mai și spus-o deja, nu este cazul ca în astfel de situații și de crize politicienii să vorbească. În astfel de situații, politicienii trebuie să tacă și să-i lase pe profesioniști să-și facă treaba. Acei politicieni care folosesc astfel de crize și le exploatează în interes politic sunt vinovați atât moral, cât și etic și până la urmă și practic, pentru că, politizând astfel de situații, nu fac altceva decât să împiedice acțiunile și organizarea sistemului de sănătate publică, care în acest moment trebuie să funcționeze ca un ceas.”
