Potrivit epidemiologului Alina Druc, anul acesta va fi utilizat același vaccin ca și anul trecut – Influvac Tetra, cu doza 0,5 ml în seringă pre-umplută, produs în Olanda.

„Administrarea vaccinului gripal și anti-COVID-19 va putea fi efectuată în timpul aceleiași vizite”, a declarat Europei Libere, șefa secției supravegherea epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii virale acute al ANSP, Alina Druc.

Autoritățile au procurat 200.000 de doze de vaccin care au costat aproximativ 17 milioane de lei, bani alocați din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Cine poate fi vaccinat împotriva gripei:

Copiii și maturii cu maladii cronice: astm bronșic, maladii renale, hepatice, respiratorii, cardio-vasculare, patologii imuno-deficitare, persoanele cărora li s-a făcut transplant, bolnavii de tuberculoză, bătrânii și invalizii din aziluri.

Gravidele, personalul medical, studenții și rezidenții Universității de Medicină, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, angajații Ministerului Afacerilor Interne și ai Armatei Naționale, carabinierii, asistenții sociali, personalul orfelinatelor și azilurilor, personalul aeroportului și al Serviciului Situații Excepționale.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova a procurat 200.000 de doze de vaccin antigripal

Potrivit ordinului cu privire la vaccinare emis de Ministerul Sănătății la sfârșitul săptămânii trecute, în cazul existenței stocului suficient de vaccinuri se va permite vaccinarea și a altor contingente de persoane la solicitarea acestora. Se va acorda prioritate copiilor cu vârsta de la 6 luni până la 6 ani, părinții cărora vor solicita vaccinarea.

În sezonul 2023-2024, în R. Moldova au fost înregistrate 1.776 de cazuri de gripă sezonieră și un deces, în timp ce în sezonul precedent au fost înregistrate 1.980 de cazuri și patru decese.

Cum ne protejăm de gripă?

Gripa este afecțiunea virală contagioasă sporadică, epidemică sau pandemică și poate fi determinată de virusurile A, B sau C.

La apariția primelor semne ale gripei (febră, dureri de cap, musculare, în articulații, slăbiciuni, tuse), agresați-vă medicului de familie sau solicitați asistența de urgență.

Ca să nu vă îmbolnăviți, medicii recomandă:

• evitați contactul cu persoanele care au aceste semne de boală;
• spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun;
• acoperiți gura și nasul cu batista (șervețel de unică folosință) atunci când tușiți sau strănutați;
• evitați în locurile publice să atingeți cu mâinile ochii, nasul şi gura;
• respectați distanța de cel puțin un metru de la persoanele bolnave sau suspecte de boală;
• aerisiți frecvent încăperile, atât la domiciliu, cât și la serviciu;
• evitați locurile publice şi aglomerate;
• consumați cât mai multe fructe şi legume proaspete, care sunt bogate în vitamine;
• consumați lichide (ceai, apă potabilă) și practicați plimbările în aer liber.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară”, arată Apele Române în ultimul buletin informativ, citat de Europa Liberă România.

Luni, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai DSU au survolat cu un elicopter zone din ţară în care riscul de inundaţii mai mare.

Hidrologii estimează că debitul Dunării va creşte şi se aşteaptă o viitură zilele următoare.

• Te-ar putea interesa și: UE ajută regiunile inundate cu miliarde de euro

Ministerul Mediului a anunțat că a discutat cu specialiștii de la hidrocentrala Porțile de Fier despre situaţia digului și despre ce debit ar putea să susţină.

„Monitorizăm în permanenţă tot cursul Dunării, de pe teritoriul României, specialiştii de la fiecare SGA sunt pregătiţi să intervină în orice moment şi, de asemenea, urmărim şi ce se întâmplă cu evoluţia debitului Dunării şi în ţările vecine”, a precizat Mircea Fechet.

• Vezi și: Polonia și Ungaria, confruntate încă cu inundațiile. În alte țări central-europene, apele se retrag

Dunărea a culminat zilele trecute în Slovacia, apoi în Ungaria, inundând unele regiuni joase de pe maluri, dar nu a provocat pagube așa de mari ca alte indundații din trecut.

Mai devreme, la jumătatea lunii septembrie, ploile abundente au făcut să iasă din albie mai ales cursuri de apă mai mici din Cehia, Polonia și Austria, ca și în estul României. Inundațiile pe alocuri catastrofale din aceste țări au făcut 24 de victime, făcând necesară evacuarea a mii de oameni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății, investigațiile de laborator efectuate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, la data de 19 septembrie, au confirmat șapte probe pozitive la Norovirus de tip G2, iar în asociere la patru bolnavi a fost confirmată bacteria Escherichia coli.

Astăzi, 23 septembrie, rămân spitalizați opt copii, starea lor de sănătate este medie, cu ameliorare.

În urma unor proceduri de dezinfecție și igienă, cantina din incinta instituției își va relua activitatea, mai spune Ministerul Sănătății.

• Te-ar putea interesa și: Infecție cu norovirus la Liceul „Aristotel”: 7 elevi diagnosticați, starea unuia se îmbunătățește

Pe 18 septembrie, 65 de elevi și un angajat al Liceului Teoretic Republican „Aristotel” din municipiul Chișinău s-au intoxicat alimentar. Dintre aceștia, 20 de elevi și angajatul instituției au fost internați în spital, inclusiv un copil în secția de reanimare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele mai recente atacuri au loc pe fondul unora dintre cele mai intense schimburi de focuri transfrontaliere din aproape un an de conflict, într-o vreme când Israelul își îndreaptă atenția către granița sa de nord, de unde Hezbollah îl atacă cu rachete în sprijinul aliatului său Hamas, care duce un război cu Israelul în Gaza.

„Ne adâncim atacurile în Liban, acțiunile vor continua până când ne vom atinge obiectivul de a readuce locuitorii din nord în siguranță la casele lor”, a declarat ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, într-un videoclip publicat luni de biroul său.

„În aceste zile publicul israelian va trebui să dea dovadă de calm”, a mai spus el.

Ministrul a vorbit după ce armata israeliană a lansat atacuri asupra Hezbollah, grup armat susținut de Iran, în sudul Libanului, în estul văii Bekaa și în nordul regiunii din apropierea Siriei.

Ministerul Sănătății din Liban a declarat că cel puțin 182 de persoane au fost ucise, inclusiv femei, copii și medici, și peste 700 au fost rănite în loviturile Israelului de luni.

Purtătorul de cuvânt pentru comunicările în arabă al armatei israeliene, Avichay Adraee, a declarat într-o postare pe X că, până în prezent, au fost lovite peste 300 de ținte ale Hezbollah, după ce a avertizat anterior că loviturile aeriene asupra caselor din Liban, în care „Hezbollah a ascuns arme” erau iminente.

În replică, Hezbollah a declarat luni că a lansat rachete asupra pozițiilor armatei israeliene.

Atacurile aeriene au mărit presiunea asupra Hezbollah, care săptămâna trecută a fost ținta un atac pe care secretarul său general Hassan Nasrallah l-a numit „fără precedent” în istoria grupării. Atunci, mii de pagere și walkie-talkies folosite de membrii săi au explodat.

• Te-ar putea interesa și: Exploziile de pagere din Liban provoacă temeri de extinderea războiului

Operațiunea a fost atribuită aproape de toată lumea Israelului, care nu și-a confirmat sau negat responsabilitatea.

Într-o altă lovitură majoră pentru milițiile din Liban, un atac aerian israelian asupra suburbiei sudice a Beirutului a vizat vineri comandanți de rang înalt ai Hezbollah, omorând 45 de persoane, potrivit Ministerului libanez al Sănătății.

Hezbollah a declarat că 16 membri ai grupării s-au numărat printre victimele fatale, inclusiv liderul Ibrahim Aqil și un alt comandant, Ahmed Wahbi.

Potrivit serviciului de ambulanță israelian, o persoană a fost rănită ușor de șrapnelul provenit de la ultimul tir de rachete asupra nordului Israelului.

Imad Kreidieh, șeful companiei libaneze de telecomunicații Ogero, a declarat luni pentru Reuters că au fost detectate în rețea peste 80 000 de apeluri automate care cereau oamenilor să își evacueze zonele. Nu toți cei apelați au răspuns.

Aceste apeluri au fost „un război psihologic, menit să facă ravagii și haos”, a adăugat el.

Luni, locuitorii din sudul Libanului au primit apeluri de la un număr libanez care le ordona să se îndepărteze imediat la 1.000 de metri de orice poziție folosită de Hezbollah, a declarat un reporter Reuters care a primit apelul în sudul Libanului.

Apeluri de evacuare au fost primite pe telefoane până în capitala libaneză, Beirut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorul general a spus că Mariana Botezatu, procurorul care cunoștea cel mai bine dosarul devalizării sistemului bancar moldovenesc, a ales să nu participe la vetting și a demisionat.

„Direct este afectată una din cele mai complicate cauze penale, este vorba despre frauda bancară. Procurorul care cunoștea cel mai bine cazul a plecat în demisie. Doamna a decis să nu participe la acest proces de vetting”, a declarat Munteanu pentru TV8.

Cauza penală numită și „furtul miliardului” este condusă acum de un alt procuror, care trebuie mai întâi să studieze cele 800 de volume ale dosarului, fiecare a câte 250 de pagini. Oficialul a spus că există riscul ca investigația să fie din nou afectată, deoarece un alt procuror din grupul care se ocupă de caz trece și el prin procesul de vetting.

„Acest grup nou constă din procurori care sunt în proces de vetting și dacă admitem că ei nu promovează - această cauză va trebui din nou repartizată altui grup de urmărire”, a spus procurorul general.

Ion Munteanu a dat asigurări că investigațiile vor continua, indiferent de schimbarea procurorilor responsabili de caz.

Potrivit lui, în urma vetting-ului, 10 procurori au plecat din sistem, ceea ce reprezintă 25% din procurori, însă nu toți erau activi în Procuratura Anticorupție.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul l-a revocat din funcție pe guvernatorul BNM, Octavian Armașu, după audieri despre „furtul miliardului”

Anul acesta, se împlinesc 10 ani de când a devenit public cazul devalizării sistemului bancar moldovenesc, din care au fost scoși prin scheme obscure peste 13 miliarde de lei moldovenești (aproape un miliard de dolari) – o sumă echivalentă, în acel moment, cu 12% din PIB.

În ianuarie 2024, justiția a unit investigarea dosarului penal al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc cu dosarele în care foștii șefi ai Băncii Naționale și alți bancheri sunt acuzați de complicitate la frauda bancară din 2014. Judecătorii au atras în proces BNM ca instituție care poate fi supusă la răspundere materială.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Știrea, reluată duminică de Associated Press, a apărut mai întâi pe site-ul Just the News, la mijlocul lunii curente.

Routh a făcut declarația în iunie 2023, când revenea în SUA din Ucraina prin aeroportul din Honolulu, statul Hawaii, unde își avea ultimul domiciliul american cunoscut. Funcționarii de la graniță l-au „tras deoparte” pentru a discuta cu el mai pe larg după ce el însuși li s-a lăudat cu acțiunile de recrutare.

În cadrul interviului care a urmat, Routh le-a prezentat funcționarilor americani o carte de vizită în care se descria drept directorul unei grupări numite „Centrul Internațional de Voluntari”, cu legături în Siria, Pakistan și Israel.

Din relatările presei americane nu rezultă direct că Routh ar fi călătorit în Moldova – doar la Varșovia, în Polonia, la Istanbul, în Turcia și la Kiev - în anii 2022 și 2023.

În notele agenților de imigrație americani după interviul cu Routh apare și România (scrisă ca „Romanian” în loc de „Romania”) ca țară din care el ar fi căutat să recruteze voluntari pentru Ucraina.

Ryan Routh, care are 58 de ani, a fost arestat de poliție în Florida pe 15 septembrie, după ce agenții Serviciului Secret l-au văzut îndreptând o pușcă spre Trump, în timp ce candidatul republican la președinție juca golf la clubul său din West Palm Beach.

• Te-ar putea interesa și: Analiză: Cum ar putea afecta noua tentativă de asasinare a lui Trump campania electorală din SUA

El era cunoscut la Kiev ca un personaj neobișnuit, care patrula străzile din centrul orașului contactând oameni să le vorbească despre efortul de război. Șeful unei organizații umanitare implicată în ajutorarea Ucrainei, germanul Christopher Lutz, l-a descris pentru Europa Liberă ca „un fel de mascotă străină” a voluntariatului străin pentru Ucraina.

După tentativa de asasinare a lui Trump, ale cărei motive rămân încă neclare, toate asociațiile și unitățile de voluntari străini din Ucraina, ca și unități de elită ca Batalionul Azov, au negat orice fel de legături cu Routh. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidaturile lor au fost aprobate de Comisia Electorală Centrală pe 21 septembrie, iar a doua zi Ion Chicu s-a lansat în campania electorală. La evenimentul organizat lângă Curtea Constituțională, ex-premierul a promis, printre altele, să „restabilească funcționalitatea instituțiilor statului” și să mărească pensiile și alocațiile sociale.

Chicu se declară pro-european, dar va boicota referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană din aceeași zi cu prezidențialele. Anterior, el a spus Europei Libere că referendumul ar fi „în detrimentul” integrării europene a Moldovei și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea țării. Cu toate acestea, Chicu a propus organizarea unui referendum similar la finalul negocierilor de aderare la UE.

La rândul său, Irina Vlah nu a organizat încă un eveniment de lansare, dar a transmis că tema principală a campaniei sale va fi „pacea și prosperitatea”.

La această oră, șase pretendenți la fotoliul de președinte au fost deja înregistrați, iar dosarele altor șase sunt în proces de examinare. Dacă toți aceștia vor fi înregistrați, 12 persoane vor apărea pe buletinul de vot.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | A început campania electorală: ce au și ce nu (mai) au voie candidații

Până acum, în campanie s-au mai lansat actuala președintă Maia Sandu (susținută de PAS), Alexandr Stoianoglo (susținut de Partidul Socialiștilor), Renato Usatîi (din partea Partidului Nostru) și Vasile Tarlev (din partea Partidului Viitorul Moldovei).

Sandu a spus că vrea, într-un nou mandat, să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, inspirându-se din standardele europene. Stoianoglo a făcut mai multe promisiuni, printre care se numără „instaurarea dreptății”. Fostul primar al Bălțiului, Usatîi, a promis „o mare schimbare” pentru ca „fiecare cetățean să aibă o viață demnă”, iar Tarlev susține că vrea să facă „industrializare, care va transforma Moldova într-o țară a inovației și a progresului economic”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Usatîi și-a început campania electorală pentru președinția de la Chișinău în Fălești, orașul său natal. În discursul de lansare el a promis să „unească” societatea. „Moldova nu trebuie să se încline nici în dreapta, nici în stânga, deoarece riscă să se prăbușească. De aceea, voi promova doar vectorul dezvoltării naționale”, a spus Usatîi.

Fostul primar al Bălțiului a spus că e gata să-și asume „întreaga responsabilitate pentru Moldova” și a promis „o mare schimbare” pentru ca „fiecare cetățean să aibă o viață demnă”. Concret, el vrea să facă ordine în justiție, să-i susțină pe agricultori și mediul de afaceri.

Usatîi a mai încercat să devină președinte în 2020, când a ocupat locul trei, după Sandu și Dodon. Ca premiu de consolare, a luat un an mai târziu Bălțiul, devenind primar a doua oară, la alegerile locale din 2021. Prima dată, Usatîi câștigase primăria în „capitala nordului”, în 2015. Și prima și a doua oară el a renunțat la mandatul de primar, dându-și demisia cam pe la mijlocul drumului.

Despre „unirea” societății a vorbit și Vasile Tarlev în evenimentul său de lansare în campanie: „Trebuie să ne unim, să muncim, să ne înțelegem, ca să avem un trai decent”.

Ex-premierul a spus că, dacă devine președinte, în primul rând va lansa un program de „industrializare, care va transforma Moldova într-o țară a inovației și a progresului economic”. El a mai spus că vrea să dezvolte relații atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia și China.

Tarlev a deținut funcția de premier între 2001 și 2008, în perioada guvernării Partidului Comunist a ex-președintelui Vladimir Voronin. Presa timpului a criticat activitatea lui Tarlev, numindu-l „premierul de buzunar al lui Voronin”. Într-un interviu din 2011, el nega că i-a fost dirijată activitatea, susținând că doar era „monitorizat de majoritatea parlamentară, care trebuiau să aprobe politicile economice şi sociale ale guvernului”.

În prezent, Tarlev este președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova și conduce partidul „Viitorul Moldovei”.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt „prietenii” lui Vasile Tarlev din România sau cum a amestecat fostul premier comunist fotbalul cu politica

Cu o zi înainte de Usatîi și Tarlev, în campanie s-a lansat actuala președintă Maia Sandu (susținută de PAS) și Alexandr Stoianoglo (susținut de Partidul Socialiștilor).

În discursul de lansare în campania electorală, Sandu a spus că grație eforturilor sale din ultimii aproape patru ani de mandat „am reușit să facem o lume întreagă să ne vadă altfel”.

Ea își propune într-un nou mandat să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, inspirându-se din standardele europene.

La rândul său, Alexandr Stoianoglo a făcut mai multe promisiuni, printre care se numără „instaurarea dreptății”, „victoria definitivă a adevărului asupra minciunii și violenței” și „triumful legii asupra dezmățului”. La acestea se mai adaugă atragerea investițiilor, modernizarea obiectivelor sociale și altele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) a transmis sâmbătă, 21 septembrie, că pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie va constitui 2.221 secții de votare. Dintre acestea, în R. Moldova vor fi deschise 1.987 secții, inclusiv 30 pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Aproximativ 10% din totalul secțiilor, anume 234, vor fi deschise în străinătate. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.

La alegerile prezidențiale trecute (2020), autoritatea electorală a deschis 2.143 de secții, dintre care 42 pentru alegătorii din regiunea transnistreană și 139 – pentru cei din străinătate.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum se numără alegătorii

Cele 234 de secții vor fi deschise în 37 de țări. Cele mai multe în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare (două la Moscova și câte una în orașele Sankt-Petersburg, Iaroslav și Surgut/Hantî-Mansiisk), iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

Numărul mic de secții de votare în Rusia a trezit nemulțumirea Partidului Socialiștilor (PSRM), condus de ex-președintele pro-rus, Igor Dodon. Pe 18 septembrie, a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC cele cinci secții în Rusia, spunând că numărul mic al acestora limitează „nejustificat” dreptul la vot al diasporei din această țară.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii cer în instanță mai multe secții de votare în Rusia

Pe 21 septembrie, Curtea de Apel a respins contestația socialiștilor și a constatat că deschiderea a cinci secții este „întemeiată” pentru că acestea se află în regiuni „mai îndepărtate de zonele afectate de acțiunile militare, astfel că prezintă un risc redus pentru securitatea vieții și sănătății alegătorilor și a personalului electoral”. Hotărârea poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, în cel mult trei zile.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vineri, 20 septembrie, s-a încheiat etapa depunerii semnăturilor necesare pentru înregistrarea drept candidat la alegerile prezidențiale din 20 septembrie. Dar examinarea dosarelor continuă până pe 28 septembrie, data limită până când autoritatea electorală trebuie să anunțe lista finală a candidaților.

Până acum au fost înregistrați oficial în cursa prezidențială candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, președinta actuală, Maia Sandu, susținută de PAS, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, și Vasile Tarlev din partea Viitorului Moldovei.

În examinare sunt dosarele potențialilor candidați: Ion Chicu din partea Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei; Octavian Țîcu de la Blocul Electoral Împreună; Igor Munteanu susținut de Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, dar și ale independenților Tudor Ulianovschi, Victoria Furtună, Andrei Năstase, Natalia Morari și Irina Vlah. Din cele 13 grupuri de inițiativă înregistrate, doar cel în susținerea lui Alexandru Arseni nu a reușit să adune semnăturile necesare.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce candidații la prezidențiale cer semnăturile moldovenilor

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, toți candidații – fie că sunt desemnați de partide, blocuri electorale sau independenți – au fost obligați să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, în perioada 21 august - 20 septembrie.

Tot pe 20 septembrie a început oficial campania electorală, iar candidații la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și formațiunile politice care participă la referendumul din aceeași zi pot face legal agitație electorală.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | A început campania electorală: ce au și ce nu (mai) au voie candidații

În campania pentru referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană s-au înregistrat zece partide. Opt dintre ele vor face agitație „pentru” – PAS; Partidul Politic Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova, ALDE, CUB, Blocul Împreună, MAN și Partidul Democrația Acasă.

Partidul Comuniștilor și Partidul Renaștere, afiliat fugarului Ilan Șor, vor face agitație „împotrivă”. Cea mai mare formațiune de opoziție, Partidul Socialiștilor, își va îndemna simpatizanții să boicoteze referendumul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În discursul de lansare în campania electorală, Sandu a spus că grație eforturilor sale din ultimii aproape patru ani de mandat „am reușit să facem o lume întreagă să ne vadă altfel”.

Ea își propune într-un nou mandat să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, inspirându-se din standardele europene.

„Generația noastră are misiunea, democratic, liber, să integreze Moldova în familia europeană”, a declarat președinta, evidențiind un plan electoral bazat pe trei obiective naționale: grija pentru oameni, condiții mai bune de viață și pace.

Printre măsurile propuse se numără majorarea salariului minim la 10.000 de lei și a salariului mediu la 25.000 de lei până în 2030, introducerea unei pensii minime de 3.300 de lei pentru persoanele cu 40 de ani de vechime în muncă și un adaos de 3.000 de lei timp de 12 luni pentru tinerii care se angajează în locuri de muncă de importanță strategică pentru stat.

Sandu a mai promis reparația și dotarea tuturor policlinicilor din țară, precum și pregătirea Moldovei pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.

Nu toate promisiunile anunțate de președinta Maia Sandu țin de atribuțiile președintelui, cu excepția celor din domeniul politicii externe.

Președinta a îndemnat cetățenii să voteze „Da” la referendumul care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | A început campania electorală: ce au și ce nu (mai) au voie candidații

La evenimentul de lansare au fost prezenți demnitari de stat, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean, care au susținut angajamentele Maiei Sandu.

La evenimentul electoral, și-au anunțat susținerea interpretul Vali Boghean, sportivul olimpic Adil Osmanov, primarul de Stăuceni, Alexandru Vornicu, și printr-un mesaj video de la distanță, scriitoarea Ionela Hadîrcă.

Și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo s-a lansat în campania electorală pentru alegerile din 20 octombrie. Evenimentul a avut loc în dimineața zilei de vineri, 20 septembrie, în apropierea Arcului de Triumf.

• Citește și: Stoianoglo s-a lansat în campania pentru prezidențiale și promite „instaurarea dreptății”

Cei patru candidați confirmați în cursa pentru funcția de președinte, precum și cei 10 participanți la referendum, pot începe de astăzi activitățile de promovare electorală.

Tot astăzi, grupurile de inițiativă au avut termenul limită pentru depunerea listelor de subscripție la Comisia Electorală Centrală, care conțin semnăturile cetățenilor ce susțin o anumită candidatură. De la începutul perioadei electorale, au fost înregistrate în total 13 grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților, 12 au depus listele.

Până în prezent, au fost înregistrați oficial patru candidați pentru alegerile prezidențiale: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, președinta Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi, din partea Partidului Nostru, și Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei.

Pe de altă parte, CEC examinează semnăturile aduse de alți potențiali candidați, inclusiv fostul premier Ion Chicu, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, Andrei Năstase, fost lider al Platformei DA, Victoria Furtună, ex-procuror anticorupție, istoricul Octavian Țîcu, sprijinit de Blocul „Împreună”, președintele Partidului CUB, Igor Munteanu, ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, și fosta jurnalistă, Natalia Morari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Împrumutul, anunțat în timp ce șefa Comisiei se afla într-o vizită la Kiev, face parte dintr-un plan mai amplu al națiunilor G7 de a strânge fonduri folosind veniturile din activele rusești înghețate pentru a sancționa țara pentru invadarea vecinului său, transmite Reuters.

„Atacurile neîncetate ale Rusiei înseamnă că Ucraina are nevoie de sprijin continuu din partea UE”, a declarat von der Leyen într-o postare pe X.

Ucraina se confruntă cu nevoi financiare uriașe după mai bine de doi ani de război intens care i-au devastat infrastructura.

„Suntem încrezători că putem livra acest împrumut Ucrainei foarte repede, un împrumut care este susținut de profiturile excepționale din activele rusești imobilizate”, a declarat von der Leyen, vorbind alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev.

Sprijinul UE e posibil după ce liderii G7 au convenit în iunie să acorde un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în lupta sa pentru supraviețuire. Dobânda obținută pentru profiturile din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ar fi folosită ca garanție pentru împrumut.

În mai, UE a ajuns la un acord între statele sale membre prin care 90% din încasările din activele rusești înghețate vor merge într-un fond administrat de UE pentru ajutor militar pentru Ucraina, iar restul de 10% va sprijini Kievul în alte moduri.

Ajutor pentru sistemul energetic ucrainean

De asemenea, Ursula von der Leyen a anunțat un ajutor suplimentar de 160 de milioane de euro pentru sistemul energetic, care să ajute Ucraina pe perioada iernii.

Von der Leyen a declarat că 100 de milioane de euro din fonduri vor proveni din veniturile activelor rusești deținute în UE din cauza invaziei Ucrainei din 2022.

„Este corect ca Rusia să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat”, a spus ea.

Uniunea Europeană estimează că aproximativ jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei a fost distrusă, ceea ce face ca încălzirea caselor, spitalelor și școlilor să fie din ce în ce mai dificilă, pe măsură ce a treia iarnă de război se apropie.

Fondurile vor fi îndreptate spre repararea daunelor produse de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, a anunțat președinta Comisiei Europene. De asemenea, Lituania dezmembrează o centrală termică pentru a o trimite bucată cu bucată în Ucraina unde va fi reconstruită.

Exporturile continue de energie electrică din țările UE acoperă aproximativ un sfert din necesarul de energie al Ucrainei în lunile următoare, a mai spus von der Leyen.

Într-o relatare din ajun pe tema incertitudinilor energetice ale Ucrainei, bazată pe raportul Agenției Energetice Internaționale (IEA), agenția Reuters a scris că un alt risc este „perturbarea aprovizionării cu gaz și electricitate în Moldova vecină”.

• Vezi și: Moldova va cumpăra electricitate de la centrala nucleară Cernavodă, din octombrie

„Deși Moldova nu se mai bazează în mod direct pe gazul rusesc pentru a satisface cererea pe teritoriul pe care îl controlează, ea primește aproximativ două treimi din energia electrică de la o centrală electrică din regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia. Capacitatea de transport cu Europa continentală este împărțită între Ucraina și Moldova. În cazul în care există penurii în Moldova, cele două țări trebuie să convină asupra distribuției importurilor”, se arată în raportul IEA.

În total, UE estimează că a oferit Ucrainei cel puțin două miliarde de euro în sprijin energetic de la invazia din februarie 2022.

Atac asupra regiunii Sumî

În timpul unui atac de zi asupra orașului Sumî, o bombă ghidată rusească a lovit o clădire cu cinci etaje, au declarat oficiali regionali și militari.

O persoană a fost ucisă și 12 rănite, a declarat Ministerul de Interne pe aplicația de mesagerie Telegram.

În discursul său video de joi seară, Zelenski a spus că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore

El a mai spus că forțele ucrainene „au reușit să diminueze potențialul de asalt al ocupanților în regiunea Donețk”, deși situația a rămas dificilă în zonele supuse celor mai puternice atacuri, în apropierea orașelor Pokrovsk și Kurahove.

• Te-ar putea interesa și: „Tot felul de lucruri zboară pe cer”. Ucrainenii mută războiul la ruși acasă, găsindu-i nepregătiți

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au capturat satul Heorhiivka, la est de Kurahove.

Statul Major al armatei ucrainene, într-un raport de după-amiază, s-a referit la sat ca fiind unul dintre cele câteva înghițite de lupte. Popularul blog militar ucrainean DeepState a declarat că satul este sub controlul rușilor.

Forțele ruse au lovit sistemul energetic din regiunea Sumî în mai multe lovituri săptămâna aceasta, reducând capacitatea de furnizare a energiei în unele zone și forțând autoritățile să folosească sisteme de energie de rezervă.

Ministerul ucrainean al energiei a declarat că întreruperile de curent au afectat zece regiuni din cauza atacurilor aeriene și din motive tehnice.

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a declarat că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au încălcat dreptul internațional umanitar, punând în pericol serviciile esențiale, inclusiv apa și încălzirea, amenințând în același timp sănătatea publică, educația și economia, potrivit raportului.

Moscova spune că infrastructura energetică este o țintă militară legitimă și respinge acuzațiile.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legăturile Georgiei cu Occidentul s-au înrăutățit în ultimele luni, SUA și țările europene acuzând guvernul georgian de tendințe autoritare și pro-ruse.

„Toate opțiunile sunt pe masă, inclusiv o suspendare temporară a regimului fără vize cu Georgia”, a declarat reporterilor ambasadorul UE în Georgia, Paweł Herczyński.

Începând din 2017, după moldoveni, cetățenii georgieni au primit dreptul de a vizita fără viză țările din UE și spațiul Schengen pentru o perioadă de până la 90 de zile.

Dacă alegerile din Georgia nu vor fi considerate libere și corecte, a declarat Herczyński, UE ar putea lua măsuri similare celor adoptate împotriva Belarusului, un aliat autoritar al Rusiei care se află sub sancțiuni după alegerile din 2020, despre care țările occidentale și activiștii opoziției din Belarus spun că au fost fraudate.

Deși partidul de guvernământ Visul Georgian afirmă că dorește ca țara din Caucazul de Sud să adere atât la UE, cât și la NATO, în ultimii doi ani a luat mai degrabă măsuri pentru a aprofunda relațiile cu Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Vedetă trans din Georgia, înjunghiată mortal la o zi după adoptarea legii anti-LGBT+

Fostul prim-ministru miliardar Bidzina Ivanișvili, considerat cea mai influentă persoană din Georgia, a acuzat Occidentul că încearcă să-i împingă țara într-un război cu Rusia.

Săptămâna trecută, Ivanișvili a sugerat și că Tbilisi ar trebui să-și ceară scuze pentru un scurt război din 2008 cu Rusia, care a dus la recunoașterea de către Moscova a două regiuni separatiste, a relatat presa georgiană.

UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie anul trecut, însă cererea sa de aderare a fost efectiv înghețată după ce Tbilisi a aprobat în iunie o lege privind agenții străini pe care Occidentul o consideră autoritară și inspirată din Rusia.

Țările occidentale au criticat, de asemenea, un proiect de lege privind „valorile familiei”, aprobat de parlamentari săptămâna aceasta, care limitează drepturile LGBT. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acordul de facilitate de împrumut a fost încheiat între Ministerul Finanțelor din Republica Moldova și reprezentanții oficiali ai Canadei. Finanțarea va fi acordată prin intermediul agenției „Global Affairs Canada” și a trecut de prima lectură în Parlament, cu sprijinul a 60 de deputați.

• Vezi și: Încă un grant de 4,3 milioane de euro pentru gestionarea deșeurilor din R. Moldova

Fondurile vor fi folosite pentru susținerea bugetului de stat și vor completa programul Băncii Mondiale „Operațiunea Politica de dezvoltare pentru sprijinirea creșterii și rezilienței în Moldova”. Aceste resurse vor contribui la întărirea rezilienței gospodăriilor și refugiaților, promovarea unei economii durabile prin dezvoltarea competitivității și a sectorului privat, precum și la sprijinirea tranziției către o economie verde și reziliența climatică.

Anunțul despre acest împrumut a fost făcut inițial de ambasadorul Canadei la Chișinău cu reședința la București, Gavin Buchan în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Nouă acorduri de finanțare, semnate la conferința Platformei de Parteneriat pentru R. Moldova

Împrumutul va fi oferit în două tranșe, cu o perioadă de rambursare de zece ani, dintre care primii trei ani reprezintă o perioadă de grație.

Acordul a fost semnat pe 6 septembrie 2024 și urmează să fie votat în a doua lectură de Parlament pentru ratificare finală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dintre cei 20 de elevi care s-au intoxicat alimentar la liceul Aristotel, 7 au fost diagnosticați cu norovirus, potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Starea lor este satisfăcătoare. Elevul internat ieri în secția de reanimare, astăzi va fi transferat într-o secție obișnuită, după ce starea lui s-a ameliorat.

Specialiștii ANSP spun că doar de la 7 elevi au fost prelevate probe pentru norovirus, întrucât ceilalți nu mai manifestau simptome.

„Norovirusul este unul din principalii viruși care cauzează gastroenterita acută, în special, la adulți și copii. Preponderent cele mai multe cazuri sunt înregistrate în perioada rece”, a declarat pentru Europa Liberă, epidemiologul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Bîrca.

Infecțiile determinate de norovirus sunt extrem de contagioase și se manifestă în mod frecvent prin simptome digestive: vărsături și sindrom diareic. Răspândirea patogenului se face prin consumul de apă și alimente contaminate.

De asemenea, potrivit managerului Spitalului de Boli Contagioase pentru Copii, Ludmila Bîrca, unde sunt internați 6 copii, starea elevului din reanimare s-a ameliorat și urmează să fie transferat într-o altă secție.

• Vezi și: 20 de elevi au ajuns la spital, inclusiv unul în stare gravă, după ce s-au intoxicat alimentar la un liceu din Chișinău

Alți 16 elevi ai Liceului Aristotel, inclusiv un angajat sunt internați la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Starea acestora este satisfăcătoare, potrivit directorului interimar al instituției, Vasile Lazari.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare, iar rezultatele testelor de salubritate și a probelor din produsele alimentare vor fi cunoscute abia peste o săptămână, potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care au precizat că elevii s-au infectat după ce au consumat hrană în incinta cantinei liceului.

• Te-ar putea interesa și: Rezultatele anchetei epidemiologice de la liceul „Aristotel”: nu au fost identificate microorganisme patogene

Inspectorii ANSA au inițiat un control la firma responsabilă pentru alimentarea copiilor. Până la finalizarea anchetei, cantina și-a sistat activitatea.

Ieri, 18 septembrie, 65 de elevi și un angajat al Liceului Teoretic Republican „Aristotel” din municipiul Chișinău s-au intoxicat alimentar. Dintre aceștia, 20 de elevi și un angajat al instituției au fost internați în spital.

La Liceul Teoretic Republican „Aristotel” învață 362 de elevi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Von der Leyen a efectuat o vizită rapidă într-o zonă afectată de inundații din sud-estul Poloniei și s-a întâlnit cu șefii guvernelor din țările afectate - Polonia, Austria, Republica Cehă și Slovacia.

Ea a declarat că vor fi puse rapid la dispoziție fonduri pentru repararea infrastructurii din fondul de solidaritate al UE, precum și 10 miliarde de euro din ceea ce se numește fondul de coeziune - pentru cele mai urgente reparații. În cadrul unei abordări speciale, nu va fi necesară nici o cofinanțare din partea acestor țări pentru ca banii să fie deblocați.

„Aici sunt 100% bani europeni, fără cofinanțare”, a declarat von der Leyen la o conferință de presă. „Acestea sunt vremuri extraordinare, iar vremurile extraordinare necesită măsuri extraordinare. ”

Între timp, un val masiv de inundații amenință noi zone. Ploile abundente au provocat, de asemenea, inundații și evacuarea a aproximativ 1.000 de persoane în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei. În Europa Centrală, retragerea apelor a dezvăluit amploarea distrugerilor cauzate de ploile excepțional de abundente care au început în urmă cu o săptămână.

Ministrul ceh de interne, Vit Rakušan, a declarat că joi a fost găsită încă o persoană decedată în nord-estul țării, care a fost grav afectat, ceea ce ridică bilanțul la cinci morți. De asemenea, s-au înregistrat câte șapte decese în Polonia și România și cinci în Austria, bilanțul total al deceselor fiind acum de 24.

Autoritățile au desfășurat contingente militare pentru a ajuta sinistrații. În nord-estul Republicii Cehe, soldații s-au alăturat pompierilor și altor echipaje de urgență pentru a contribui la eforturile de recuperare. Elicopterele armatei au distribuit ajutor umanitar, în timp ce soldații construiau poduri temporare în locul celor care au fost măturate de puhoaie.

Aproximativ 400 de persoane au rămas evacuate din casele din Ostrava, al treilea oraș ca mărime din Cehia.

Eforturile de curățare erau în curs de desfășurare în Austria, unde inundațiile au distrus drumuri, provocând alunecări de teren și avarii la poduri. Pompierii și soldații au pompat apa și noroiul din case și au eliminat mobilierul deteriorat, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului de pompieri, Klaus Stebal, citat de postul de televiziune ORF.

Guvernatorul landului federal Austria Inferioară, Johanna Mikl-Leitner, a declarat că se așteaptă ca reconstrucția să dureze ani de zile, potrivit agenției Austria Press.

Compania de transport public din Viena a fost nevoită să pompeze aproape 1 milion de litri de apă de la sfârșitul săptămânii trecute.

Dunărea urcă în Ungaria

În Ungaria, apele Dunării au continuat să crească, iar autoritățile au închis drumuri și gări. Feriboturile de-a lungul fluviului au fost oprite. În capitala Budapesta, apa s-a revărsat peste cheiurile inferioare ale orașului și amenința să ajungă la liniile de tramvai și de metrou. Unele servicii de transport au fost suspendate.

Mai în amonte, într-o regiune cunoscută sub numele de Cotul Dunării, casele și restaurantele din apropierea malurilor au fost inundate.

Aproape 6.000 de profesioniști, inclusiv membri ai autorității ungare pentru apă și militari, au fost mobilizați, iar deținuții din închisori au fost duși să ajute la umplerea sacilor de nisip, a declarat joi premierul Viktor Orbán în cadrul unei conferințe de presă.

Dunărea a ajuns la peste 771 de centimetri, apropiindu-se de recordul de 891 de centimetri stabilit în timpul inundațiilor grave din 2013.

• Vezi și: Dunărea se ridică în Ungaria. Locuitorii stivuiesc saci cu nisip

În sud-vestul Poloniei, apele umflate au ajuns până în orașul Wroclaw și se aștepta ca o viitură prelungită mai multe ore, poate chiar zile să pună mari presiuni asupra digurilor.

În cele două orașe cele mai afectate în Polonia de inundațiile din weekend, Stronie Slaskie și Ladek-Zdroj, apa de la robinet și energia electrică au fost restabilite, a declarat generalul Michal Kamieniecki.

Premierul polonez Donald Tusk a invitat-o pe von der Leyen la Wroclaw pentru a vedea situația la fața locului. Au fost prezenți joi și lideri guvernamentali din Republica Cehă, Slovacia și Austria.

În Italia, râurile au ieșit din albii în provinciile Ravenna, Bologna și Forlì-Cesena, iar primarii le-au cerut oamenilor să urce la etajele superioare sau să își părăsească locuințele. Aceste zone au fost afectate de inundații devastatoare în 2023, când peste 20 de râuri s-au revărsat, ucigând 17 persoane.

Vice-ministrul italian pentru transporturi și infrastructură, Galeazzo Bignami, a declarat joi că două persoane au fost date dispărute în Bagnocavallo, în provincia Ravenna.

Cel puțin 800 de locuitori din Ravenna și aproape 200 din provincia Bologna și-au petrecut noaptea în adăposturi, școli și centre sportive. Trenurile au fost suspendate și școlile închise, iar locuitorii au fost sfătuiți să evite orice deplasări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Stoianoglo a fost desemnat drept candidat de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), fiind prezentat publicului de fostul președinte Igor Dodon.

În cadrul lansării, care a avut loc în apropierea Arcului de Triumf, Dodon a lăudat calitățile lui Stoianoglo, descriindu-l drept „speranța întregii țări la salvare și revenire la normalitate”. De asemenea, el a subliniat că Stoianoglo este un „statalist, un familist care respectă valorile creștine și nu are apartenență politică”. Dodon l-a descris ca fiind un viitor „arbitru destoinic” pentru funcția prezidențială.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii cer în instanță mai multe secții de votare în Rusia

În discursul său, Alexandr Stoianoglo a făcut mai multe promisiuni, printre care se numără „instaurarea dreptății”, „victoria definitivă a adevărului asupra minciunii și violenței” și „triumful legii asupra dezmățului”. La acestea se mai adaugă atragerea investițiilor, modernizarea obiectivelor sociale și altele.

Fostul procuror general a mai precizat că a refuzat să fie „un procuror de buzunar pentru guvernare” și a subliniat cu mândrie originea sa, afirmând: „Eu, un găgăuz, candidez la cea mai înaltă funcție de stat”.

Stoianoglo a încheiat prin a menționa valorile familiei sale, afirmând că părinții lui l-au învățat să muncească neîncetat: „Tatăl meu și mama m-au învățat să muncesc 24/24 ore pe zi”.

Astăzi mai este așteptată și lansarea în campania electorală a președintei Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, care va avea loc în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

La început de iulie, Dodon a anunțat că nu candidează la alegerile prezidențiale din 2024 și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, în speranța că acesta va fi susținut și de alte partide de opoziție. Deocamdată ex-procurorul general e susținut doar de socialiști.

• Vezi și: Stoianoglo, primul candidat înregistrat de CEC în cursa pentru prezidențiale

La fel ca Dodon, Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general – de corupție și abuz de putere. Ambii spun că sunt dosare motivate politic, la indicația președintei Sandu, care a respins aceste acuzații.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc pe 20 octombrie, când cetățenii vor decide viitorul lider al țării și vor vota, de asemenea, în cadrul referendumului privind modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rectorul USM, Igor Șarov, a spus Europei Libere că studenții chinezi vor învăța în limba engleză. Acestora le vor preda profesori ucraineni, care la fel urmează să vină în Moldova în timpul apropiat.

Șarov spune că tinerii din China vor fi cazați la căminele USM în măsura locurilor disponibile sau vor închiria locuințe la Chișinău. Ei vor achita o taxă de studii anuală de 1.500 de dolari.

• Vezi și: 500 de studenți chinezi vor fi transferați de la Harkov la Chișinău

Săptămâna trecută, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Națională V. N. Karazin din Harcov Ucraina au semnat un acord care prevede „Programul Comun de Studii Integrate”, pentru șase specialități de licență: Management, Marketing, Finanțe Publice, Drept Internațional, Informatică, Pedagogie.

Documentul a fost semnat de către rectorul USM, Igor Șarov și rectorul KKNU, Tetyana Kaganovska. Studenții înscriși la aceste programe de studii vor primi diplome duble, atât cea a Universității de Stat cât și cea a Universității din Harkov, cu recunoașterea reciprocă a creditelor obținute.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Popșoi a vorbit pe 19 septembrie, în marginea briefingului comun cu noul ministru ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, aflat în vizită la Chișinău.

Ministrul moldovean a declarat că R. Moldova „condamnă hotărât” agresiunea rusă împotriva Ucrainei și a mulțumit țării vecine pentru „jertfa de sânge” datorită căreia este păstrată pacea în restul Europei. În acest sens, Popșoi a subliniat că Moldova susține „deplin” formula de pace propusă de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

La rândul său, Sibiha a declarat că Ucraina este aliata Moldovei în procesul reintegrării regiunii transnistrene, care trebuie să aibă loc „într-o formulă pașnică”, cu evacuarea contingentului militar rus.

Șeful diplomației ucrainene a spus că a vorbit cu omologul său moldovean despre colaborarea pentru contracararea amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa Moldovei, dar și a altor state din regiune. Ministrul a mai declarat că Ucraina „știe despre intențiile Rusiei de a destabiliza Moldova înainte de alegerile și referendumul” din 20 octombrie, dar Kievul „nu va permite acest lucru”.

• Te-ar putea interesa și: Republica Moldova, România și Ucraina fac front comun contra dezinformării rusești

Tot astăzi, la București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, a reafirmat angajamentul României pentru consolidarea securității R. Moldova în fața amenințărilor „hibride” la care o supune Rusia, ca și pentru sprijinirea parcursului ei european.

„Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic”, se spune în comunicatul CSAT.

Ce se știe despre „planul de victorie” al Ucrainei

Toate punctele din „planul de victorie” al Ucrainei pe care Kievul intenționează să îl prezinte Washingtonului au fost elaborate, a declarat președintele Volodimir Zelenski în obișnuitul său discurs de seară, la 18 septembrie.

Presa a relatat că Zelenski intenționează să discute cu președintele american, Joe Biden, în timpul vizitei sale în SUA, săptămâna viitoare.

Deși nu a dezvăluit detaliile, președintele a declarat anterior că ar fi compus din patru puncte principale și un al cincilea legat de situația postbelică a țării. Potrivit ziarului Kyiv Independent, planul se concentrează pe securitatea și poziția geopolitică a Ucrainei, pe asistența militară străină, cu libertatea de a utiliza în orice mod materialele primite, și pe sprijinul economic.

Potrivit declarației unui consilier prezidențiale ucrainean din 17 septembrie, planul nu prevede vreo cedare de teritorii ocupate de Rusia.

„(Înghețarea conflictului) nu va duce la sfârșitul războiului, ci doar va oferi Rusiei posibilitatea de a acumula resurse suplimentare și de a trece la a treia etapă (a războiului) cu mai multe ucideri în masă ale civililor din Ucraina”, a declarat Mihailo Podoliak, consilierul principal al președintelui ucrainean.

Primul plan de pace prezentat de Zelenski în 2022 a cuprins 10 puncte și a prevăzut, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, instituirea unui tribunal internațional pentru anchetarea crimelor de război comise de armata rusă, de rând cu eliberarea tuturor prizonierilor și persoanelor deportate. Kremlinul a respins orice negocieri în baza acestui plan.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe Facebook, deputatul a spus că măsura a fost menită să scape țara de moștenirea sa sovietică și rusă.

El a mai spus că este o „decizie istorică”, care va fi urmată de alte redenumiri.

Potrivit deputatului Iaroslav Jelezniak, 281 de deputați din totalul de 450 au votat în favoarea inițiativei legislative.

Lozinski a citat ca exemple nume schimbate: Novomoskovsk, Krasnohrad, Drujba și Pervomaisk.

În timp ce unele așezări au revenit la denumirile anterioare revoluției, Novomoskovsk, care purta numele Moscovei încă din 1794, a primit un nume complet nou - se va numi acum Samar.

În trecut, amintește dpa, o serie de orașe din Ucraina au fost redenumite în onoarea liderilor sovietici. Dnipro a fost redenumit Dnipropetrovsk în 1926 - în onoarea unui important politician sovietic ucrainean, Grigori Petrovski.

Actuala campanie de redenumire localităților, despre care autorii săi susțin că este menită să elibereze Ucraina de „moștenirea colonială” a Rusiei, nu este lipsită de controverse.

Marți, mai mulți deputați au blocat podiumul vorbitorului în timpul dezbaterii, în încercarea de a amâna votul, conchide dpa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bărbatul, numit în presă Beka Jaiani ar putea fi condamnat la 16 până la 20 de ani de închisoare.

Motivele omorului comis la 18 septembrie în locuința Kesariei din Tbilisi nu sunt cunoscute.

Poliția a modificat prima încadrare a crimei, anume de „omor premeditat” în „omor premeditat cu circumstanțe agravante, de gen”.

Site-ul Civil.ge spune că asasinul ar fi iubitul Kesariei. Ea ar fi publicat înaintea crimei, în premieră, pe rețele, o fotografie cu ei doi ca un cuplu – încălcând interdicția proclamată de bărbat de a face relația publică.

Vecinii victimei au declarat că bărbatul ar fi tratat-o rău pe Kesaria, în trecut, că ea s-ar fi plâns chiar poliției, dar autoritățile nu au luat-o în serios.

Georgia, fostă republică sovietică devenită recent candidată la aderare la UE, țară predominant creștin-ortodoxă, are una din cele mai conservatoare și patriarhale societăți din Europa, cu o rată ridicată a violenței domestice.

„Negare a umanității”

Moartea Kesariei a fost deplânsă de președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, într-o postare pe Facebook.

„O crimă oribilă! O negare a umanității! Sper ca uciderea acestei femei minunate să ne facă măcar mai umani și mai creștini”, a scris președinta.

Omorul a avut loc la o zi după ce parlamentul Georgiei, țară condusă de un guvern mai prietenos cu Moscova decât altele din trecut, a aprobat o lege care scoate practic în afara legii orice fel de discuții despre persoanele LGBT+.

• Te-ar putea interesa și: Georgia adoptă o lege anti-LGBTQ+ după model rusesc

Sunt interzise căsătoriile gay, adopțiile de către astfel de persoane, marșurile Pride etc. Rusia a fost prima țară est-europeană care a adoptat asemenea lege în 2013. Moldova a avut și ea o tentativă legislativă de acest fel în 2016, dar a abandonat-o rapid, după proteste.

Chiar în ziua omorului Kesariei, premierul georgian Irakli Kobahidze s-a arătat „uimit” de protestele internaționale împotriva legii anti-LGBT+, spunând că ea nu face decât să reflecte valorile creștine pe care se bazează societatea georgiană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

M.Video-Eldorado, principalul retailer de electronice din Rusia, și operatorul de rețele mobile MTS au anunțat joi că vor fi primii din Rusia care vor prezenta noul iPhone 16, de la Apple.

M.Video a declarat că livrările de telefoane vor începe de săptămâna viitoare. MTS a declarat că se așteaptă ca vânzările fizice să înceapă „foarte curând”.

Apple nu a răspuns de îndată unei solicitări de comentariu de la Reuters - făcută când în SUA încă era noapte.

Apple și-a întrerupt toate vânzările de produse în Rusia în martie 2022 și a oprit servicii precum ApplePay ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina. Sancțiunile impuse de Occident între timp au încercat să limiteze exporturile de tehnologie către Rusia.

Rușii vor trebui să plătească cu câteva sute de dolari mai mult decât consumatorii americani pentru iPhone 16.

• Te-ar putea interesa și: Sancțiunile se simt: ultimul „Happy Meal”

M.Video a declarat că prețurile vor începe de la 112.999 ruble (1.225 de dolari) pentru un iPhone 16 de 128 GB, cu peste 400 de dolari mai scump decât prețul din SUA de 799 de dolari. iPhone Pro Max de 1 TB este disponibil pentru precomandă în Rusia la prețul de 249.999 ruble (2.710 $), comparativ cu prețul din SUA de 1.599 $.

Prețurile MTS sunt doar cu ceva mai mari decât cele ale M.Video, iar compania solicită un depozit de 25.000 de ruble pentru precomenzi.

Brandurile străine care au oprit exporturile către Rusia folosesc acum rute ocolitoare pentru a ajunge la consumatori, de obicei prin țări care nu au impus sancțiuni Rusiei, precum Turcia, Kazahstan, China, India și Emiratele Arabe Unite.

Reuters scrie că nu a putut afla care ar fi ruta de intrare în țară a noilor iPhone-uri.

• Vezi și: „Încetinirea YouTube”. Cenzura Kremlinului intră în ape necunoscute

Sistemul de importuri paralele sau „gri”, aprobat de guvernul rus pentru mărcile care au părăsit Rusia după invazie, face ca rușii dispuși să plătească mai mult să intre până la urmă în posesia bunurilor îndrăgite.

Bunurile și tehnologia din Occident rămân populare în Rusia, o vulnerabilitate potențială pe care Moscova dorește să o reducă prin producția internă.

Kremlinul a cerut oficialilor guvernamentali să nu mai folosească iPhone-uri, afirmând că agențiile de informații occidentale le-au „compromis” folosind software de supraveghere. Apple a negat aceste afirmații. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o analiză detaliată după aproape 15 ani de studiu, biroul doctrinar al Vaticanului nu a declarat că aparițiile raportate la Medjugorje au fost autentice sau de origine supranaturală. Ba chiar a semnalat îngrijorări cu privire la contradicțiile din unele dintre „mesajele” pe care presupușii vizionari spun că le-au primit de-a lungul anilor - a relatat Associated Press.

Dar, cu aprobarea Papei Francisc, biroul de doctrină a decis că „fructele abundente și răspândite (ale credinței), care sunt atât de frumoase și pozitive”, justifică decizia sa. Acesta a declarat că, procedând astfel, „evidențiază faptul că Duhul Sfânt acționează fructuos pentru binele credincioșilor în mijlocul acestui fenomen spiritual”.

În 1981, șase copii și adolescenți au declarat că au văzut-o pe Fecioară pe un deal din satul Medjugorje, situat într-o regiune din sudul Bosniei. Unii dintre acei „vizionari” inițiali au susținut că aparițiile au avut loc de atunci în mod regulat, chiar zilnic, și că Fecioara Maria le trimite mesaje.

Ca urmare, Medjugorje a devenit o destinație europeană majoră de pelerinaj pentru credincioșii creștini, atrăgând milioane de oameni de-a lungul anilor. Numai anul trecut, 1,7 milioane de ostii euharistice au fost distribuite în timpul slujbelor de acolo, potrivit statisticilor publicate pe site-ul web al sanctuarului, acesta echivalând cu o estimare aproximativă a numărului de catolici care l-au vizitat.

Cu toate acestea, spre deosebire de sanctuarele catolice mai cunoscute și mai bine vechi din Fatima (Portugalia) sau Lourdes (Franța) presupusele apariții de la Medjugorje nu au fost niciodată declarate autentice de Vatican.

Pe plan local au existat mereu bănuieli că în spatele aparițiilor se află dorința de câștig.

Chiar și Francisc, în 2017, și-a exprimat îndoiala cu privire la mesajele vizionarilor, spunând: „Prefer ca Fecioara Maria să fie o mamă, mama noastră, și nu un operator de telegraf care trimite un mesaj în fiecare zi, la o anumită oră”.

Decizia de acum - anticipează AP - va avea cu siguranță un impact asupra Medjugorje. Municipalitatea a declarat că turismul este esențial pentru dezvoltarea sa. Lucrătorii municipali spun că 2024 ar putea fi un an record, deoarece pelerinii creștini tind să evite Israelul din cauza războiului și optează în schimb pentru Medjugorje.

„Medjugorje înseamnă foarte mult, toate sectoarele economice se bazează pe Medjugorje”, a declarat Ante Kozina, șeful asociației de turism. „Este o sursă de creștere pentru întreaga municipalitate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din 19 septembrie, majoritatea elevilor aveau simptome evidente de intoxicație.

Primele semne de boală (slăbiciune generală, dureri în abdomen, febră 37,1-39,6℃, vomă și diaree) au apărut pe data de 17 septembrie 2024, începând cu ora 15:00. O parte dintre elevii care prezentau semne de boală diareică acută au plecat la domiciliu însoțiți de părinți.

În acest moment, 14 copii și angajatul liceului sunt internați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ,,Toma Ciorbă”, iar alți 6 la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii, inclusiv un copil în secția de reanimare.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 50 de persoane s-au intoxicat într-o tabără de vară din Chișinău

Starea copiilor și a angajatului liceului este satisfăcătoare, iar a celui din reanimare – gravă, dar stabilă, spun autoritățile.

Ministerul Sănătății a evitat să precizeze circumstanțele în care s-au intoxicat copiii, însă a spus că o anchetă epidemiologică este în desfășurare.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a precizat că elevii s-au infectat după ce au consumat hrană în incinta cantinei liceului. Inspectorii ANSA au inițiat un control la firma responsabilă pentru alimentarea copiilor. Până la finalizarea anchetei, cantina și-a sistat activitatea.

Potrivit autorităților, responsabilitatea privind siguranța alimentelor revine operatorilor din domeniul alimentar.

La rândul său, directorul liceului „Aristotel” a declarat pentru NewsMaker că elevii instituției de învățământ ar fi fost infectați cu norovirus, care se poate răspândi prin consumul de apă și alimente contaminate dar poate fi transmis și prin contact direct de la o persoană la alta.

La Liceul Teoretic Republican „Aristotel” învață 362 de elevi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (PCCOCS) spune că, pe 18 septembrie, lui Gorgan „i-a fost atribuit statutul de învinuit în dosarul privind pretinse acțiuni de spionaj în interesul Rusiei”.

Pe 13 iunie, PCCOCS a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare, după o investigație de presă care sugerează că generalul Igor Gorgan ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

Potrivit procuraturii, investigațiile sunt în desfășurare și procurorii încearcă să identifice toate persoanele implicate pentru a stabili „caracterul și conținutul informației pretins transmise”, fără a da alte detalii sau nume.

• Vezi și: Procurorii au deschis o cauză penală după ce generalul Gorgan ar fi transmis informații unui stat străin

Anterior, persoanele care cunosc detalii despre mersul anchetei au declarat Europei Libere că Gorgan nu-și recunoaște vina și informațiile publicate în presă ar fi trucate.

Pe 5 iunie, reprezentanții SIS au spus că datele din posesia instituției confirmă veridicitatea informațiilor prezentate într-o investigație jurnalistică, publicată în aceeași zi de „The Insider”.

Autorii investigației susțin că au intrat în posesia corespondenței de pe Telegram a lui Gorgan cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Alexandr Makarov.

Din mesaje reiese că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din R. Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Gorgan a devenit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului Apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta exact de spionaj în favoarea Rusiei. În 2019, Gorgan a revenit în funcție, fiind numit de președintele socialist Igor Dodon. În 2021, președinta Maia Sandu l-a demis la propunerea actualului ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi.

Tot pe 18 septembrie, Guvernul a cerut demiterea lui Eduard Ohladciuc, cel care l-a înlocuit, în 2021, pe Gorgan la șefia Statului Major. Ministerul Apărării a spus că generalului de brigadă i-a expirat contractul de serviciu militar.

• Te-ar putea interesa și: Cum explică Ministerul Apărării și experții demiterea lui Ohladciuc

În opinia expertului Andrei Curăraru, autoritățile vor să aducă la conducerea armatei o persoană care să gestioneze mai rapid și mai eficient procesul de „curățare a sistemului de potențiale surse de informație pentru Federația Rusă”

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te