„Un incident incredibil, care trebuie lămurit până la capăt”
În deschiderea sesiunii de o săptămână a Parlamentului European, președinta acestuia Roberta Metsola a anunțat declanșarea unei anchete interne privind scandalul declanșat de acuzațiile de corupție contra vicepreședintei PE Eva Kaili, europarlamentară din Grecia.
„Nu va exista impunitate. Nici unul din cei responsabili nu va avea acest Parlament de partea lui”, adăugând că e nevoie de o transparență sporită privind întâlnirile dintre membrii Parlamentului European și actorii externi.
Între timp, procurorii belgieni anti-corupție au făcut cunoscut că birourile Parlamentului European urmează să fie percheziționate.
Tot luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că acuzațiile contra Evei Kaili sunt un motiv de mare îngrijorare, și a amintit că în trecut a propus înființarea unui organism independent care să vegheze la respectarea eticii în toate instituțiile Uniunii Europene.
Și tot luni, susține Reuters, citând o sursă care are informații legate de această chestiune, autoritățile de la Atena au înghețat toate bunurile Evei Kaili, principalul suspect în acest caz, și una din cele patru persoane arestate și puse sub acuzare în Belgia la sfârșitul săptămânii trecute.
Vineri, procurorii belgienii au percheziționat 16 locuințe și au confiscat 600.000 de euro în cadrul acestei anchete.
Cei patru suspecți au fost acuzați de „participare la o organizație criminală, spălare de bani și corupție”, au anunțat procurorii într-o declarație dată publicității duminică, iar Parlamentul European a suspendat-o pe Eva Kaili din funcția ei de vicepreședintă, în timp ce Partidul Socialist grec (PASOK) a anunțat excluderea ei din această formațiune politică.
Reuters citează surse familiarizate cu acest caz cu declarația că celelalte trei persoane acuzate sun toate trei cetățeni italieni - fostul europarlamentar Antonio Panzeri, secretarul general al Confederației Internaționale a Sindicatelor Luca Visentini, și partenerul Evei Kaili, Francesco Giorgi, care e asistent parlamentar.
„Este un incident incredibil, care trebuie lămurit până la capăt cu toată puterea legii”, a spus șefa diplomației germane Annalena Baerbock, sosind luni la Bruxelles, pentru obișnuita reuniune a omologilor săi din UE, adăugând: „E vorba de credibilitatea Europei”.
Un punct de vedere împărtășit și de ministrul irlandez de externe Simon Coveney, care a spus că „incidentul este păgubitor. Trebuie să-i dăm de fund”.
Sprijin pentru Qatar?
Procurorii belgieni spun că suspectează de luni de zile că un stat din Golful Persic a încercat să cumpere influență la Bruxelles, iar Reuters relatează, citând tot o sursă familiarizată cu acest caz, că statul respectiv ar fi fost Qatarul, acuzație respinsă de o oficialitate a acestei țări. „Orice asociere a guvernului din Qatar cu presupusele acuzații e fără fundament și grav dezinformată”, a spus oficialitatea citată de Reuters.
Ancheta procurorilor belgieni vine într-un moment în carte Qatarul, țara gazdă a Cupei Mondiale la Fotbal, se află în atenția întregii lumi, pe fundalul criticilor privind nerespectarea drepturilor omului din această țară, inclusiv în ce privește tratamentul aplicat lucrătorilor migranți.
Într-un discurs pronunțat în Parlamentul European pe 21 noiembrie, la începutul Campionatul Mondial de Fotbal, Eva Kaili i-a criticat pe detractorii Qatarului și a lăudat acest stat din Golf, bogat în energie, ca fiind un „pionier al promovării drepturilor muncitorilor”.
Atât FIFA, organismul internațional care guvernează fotbalul, cât și Comisia pentru Cupa Mondială din Qatar spun că doar trei muncitori și-au pierdut viața ca rezultat direct al lucrărilor de pe șantierele Cupei Mondiale. Dar mai multe grupări care militează pentru respectarea drepturilor omului susțin că numărul muncitorilor care au murit este de ordinul sutelor, dacă nu chiar al miilor.
Sosind la reuniunea lor de luni, miniștrii de externe europeni s-au grăbit să acuze presupusele acte de corupție.
„Orice fel de corupție este absolut inacceptabilă”, a spus șeful diplomației de la Praga Jan Lipavski. „Qatarul e un partener important al UE în ce privește energia”, a mai spus Lipavski, adăugând: „Sigur că relația dintre UE și Qatar trebuie construită pe un set de politici care să includă drepturile omului și drepturile lucrătorilor”.
Mai mulți diplomați europeni au declarat agenției Reuters luna trecută că presiunile de a menține relații bune cu Qatarul au crescut pe măsură ce continentul european se confruntă cu criza energetică cauzată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Parlamentul European urmează să voteze săptămâna aceasta asupra unei propuneri de a extinde călătoriile fără viză în UE și pentru cetățenii din Kuweit, Qatar, Oman și Ecuador. Unii parlamentari au sugerat că acest vot ar trebui amânat, alții au cerut o dezbatere pe marginea scandalului de corupție.
UE și Parlamentul ei nu sunt străine de scandalurile de corupție
În 1999, președintele Comisiei Europene Jaques Santer și toți comisarii europeni au fost nevoiți să demisioneze în grup din cauza unui scandal de corupție declanșat de un raport devastator asupra fraudei și nepotismului care a acuzat executivul Uniunii Europene de greșeli de management.
În 2011, trei europarlamentari - românul Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler si austriacul Ernst Strasser - au acceptat, în perioada decembrie 2010 - martie 2011, să își „vândă serviciile” unor jurnaliști ai ziarului The Sunday Times, care pretindeau că se ocupă cu acțiuni de lobby.
Reporterii propuseseră mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul „ajutorului” pentru adoptarea unor amendamente.
Au acceptat doar Severin, Thaler și Strasser. Când au fost demascați, austriacul și slovenul au demisionat pe loc, și au fost condamnați în țările lor la închisoare și amenzi.
Dar Adrian Severin a rămas în Parlamentul European, deși fusese exclus din grupul socialist. Severin nu și-a recunoscut fapta, deși fusese filmat, ca și austriacul și slovenul, pregătind ilegalitatea
El a fost condamnat în 2016 în România la patru închisoare pentru luare de mită și trafic de influență. La fel și austriacul în țara lui (tot la patru ani de închisoare), însă acela nu s-a plâns că este o victimă. Severin, în schimb, audiat la DNA pentru spălare de bani, a dat vina pe asistenții lui parlamentari, relata la vremea respectivă corespondentul Europei Libere la Bruxelles Dan Alexe.
El a fost eliberat pentru bună purtare, după ce a executat un an și două luni din pedeapsa de patru ani de închisoare.
Luni, Parlamentul European se întrunește pentru o sesiune de o săptămână, în care se va vorbi probabil și despre scandalul de corupție declanșat de acuzațiile procurorilor belgieni la adresa fostei vicepreședinte a forului legislativ european.
