Europa Liberă: Au fost declarații ale șefului serviciului de spionaj al Rusiei, Serghei Narîșkin, care acuză Statele Unite, în general Occidentul, că ar pregăti o revoluție „colorată” în Republica Moldova, în cazul în care actualul președinte, candidat în alegeri Igor Dodon, ar fi câștigătorul alegerilor și opoziția, spune dl Narîșkin, „ar pregăti ieșiri masive în stradă și o revoluție portocalie”. Cum pot fi înțelese aceste declarații, cum se văd ele în context regional?
Cristian Preda: „În primul rând, să-mi dați voie să observ că dl Serghei Narîșkin vorbește destul de mult pentru un șef al spionajului. În general, persoanele care ocupă asemenea poziții sunt mai discrete. Probabil că trecutul politic al dlui Narîșkin – dânsul a fost președintele Dumei de Stat – explică faptul că foarte des îl auzim vorbind despre scenarii politice.
N-a trecut mult timp de când tot dl Serghei Narîșkin o acuza pe Svetlana Țihanovskaia, opozanta lui Lukașenka din Belarus, că e o unealtă a Occidentului. Pe de altă parte, aș observa tocmai faptul că Serghei Narîșkin, purtător de cuvânt al lui Putin, în fond, că asta explică prezența lui frecventă în mass-media, încearcă să lege evenimentele din Belarus de ce ar putea să se întâmple în Republica Moldova și, am eu impresia, și de recentele evoluții din Kârgâzstan.
Am impresia că la Kremlin e făcută o legătură între aceste trei cazuri, există o legătură, și anume faptul că Putin i-a sprijinit și pe Lukașenka, și pe președintele Jeenbekov din Kârgâzstan, care a demisionat între timp, cum l-a sprijinit și pe Dodon. Adică, din punctul acesta de vedere, rușii nu ne oferă o marjă de interpretare. Este evident că își doresc să-l aibă în continuare președinte pe Igor Dodon, așa cum caută soluții pentru a-l menține la putere pe președintele belarus. Probabil că evenimentele recente din Kârgâzstan l-au determinat pe Serghei Narîșkin să aibă această intervenție.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, știm că săptămâna trecută chiar ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, îl critica direct pe ambasadorul american la Chișinău, pe dl Dereck Hogan, care a cerut, așa cum a cerut și Uniunea Europeană, și reprezentantul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, au cerut asigurarea unor alegeri libere și corecte pe 1 noiembrie. Cât de importante sunt în perspectivă estică aceste alegeri?
Cristian Preda: „Sunt importante, pentru că Moldova e în criză și e în criză tocmai din pricina acestei susțineri pe care Moscova a acordat-o de-a lungul timpului unor președinți, Dodon e ultimul dintr-o serie. Nu e ceva nou, nu doar din 2016 avem o asemenea situație. Pe de altă parte, evident că Moscova nu-i deloc încântată să audă ceea ce Uniunea Europeană și Statele Unite cer peste tot în lume, și anume alegeri corecte, drepte, iarăși dacă ne referim la cazul Belarusului, toată lumea știe că alegerile au fost fraudate și acesta-i motivul pentru care Uniunea Europeană a luat distanța pe care a exprimat-o foarte bine și șeful diplomației, și pe care au marcat-o și alți politicieni europeni. Rușii știu că nu pot câștiga în Moldova cu Dodon decât fraudând. Din nou, nu-i ceva care să fie descoperit acum și toată lumea știe la Chișinău lucrul acesta și evident că, pe de altă parte, Moscova profită acum de pe urma contextului electoral din Statele Unite, alegerile din Republica Moldova au loc cu o zi înaintea celor din Statele Unite și încearcă să sugereze că Statele Unite acum ar fi preocupate în mai mare măsură de ce se întâmplă la Chișinău decât de ce se întâmplă în Statele Unite. E puțin fantezist, evident, un asemenea scenariu, dar serviciile de spionaj, propaganda rusă s-au obișnuit cu asemenea istorii incredibile care sunt vândute publicului.
Vorbele aruncate de Narîșkin sau de Lavrov mai înainte sunt parte, de fapt, a influenței ruse în Republica Moldova
Dacă Rusia își dorește, într-adevăr, un partener puternic la Chișinău, o țară care să trăiască pe propriile ei picioare, atunci sigur că ar trebui să facă gestul retragerii oricărui sprijin pentru Dodon, care a ținut țara în criză. Pentru a justifica însă manevrele pe care urmează să le deruleze, aruncă preventiv vina asupra celor care își doresc doar ca oricare cetățean moldovean să se poată exprima liber și își doresc un scrutin corect. Vorbele aruncate de Narîșkin sau de Lavrov mai înainte sunt parte, de fapt, a influenței ruse în Republica Moldova. E evidentă poziționarea foarte partizană, în timp ce Uniunea Europeană și Statele Unite spun: „Vrem un proces corect”, rușii spun: „Îl vrem pe Dodon și vom face totul pentru ca el să rămână acolo”.”
Europa Liberă: Cât impact pot avea acest tip de declarații politice de la acest nivel venind dinspre Est, dinspre Rusia pentru electoratul moldovean? Ce sentiment dominant creează ele?
Cristian Preda: „Creează sentimentul că Rusiei îi pasă în continuare și există în Republica Moldova oameni care doresc să audă că Rusiei îi pasă în continuare de Chișinău, sunt și, evident, printre rusofoni, dar și printre românofoni oameni încântați să audă lucrul acesta. Noi avem un clivaj pro-, respectiv anti-Moscova, pornind de la clivajul lingvistic. Așa cum s-a întâmplat și în 2016, e probabil ca o parte din voturile date lui Dodon să fie voturi de simpatie, de fapt, pentru tătucul de la Kremlin sau pentru vocile lui de tip Lavrov sau Narîșkin. De data asta, ecuația electorală mi se pare că e ceva mai complicată în Republica Moldova, pentru că avem și diverși proxy, cum i se spune lui Plahotniuc, avem și o mică divizare în tabăra care a fost unită data trecută, pentru că Andrei Năstase a dorit să candideze la rândul lui și e un scrutin mai puțin previzibil decât în urmă cu patru ani. De asta, Moscova aruncă multe vorbe asupra cerului moldovean, speră să obțină, prin asemenea manevre propagandistice, un plus de încredere pentru candidatul pe care și-l dorește reales.”
