„Igor Dodon a aruncat în aer alegerile prezidenţiale de la Chişinău, din 3 noiembrie”, scrie Iulian Chifu pe blogurile Adevărul, referindu-se la modul cum a schimbat legislația electorală cu o lună înainte de scrutin.
A modifica legea alegerilor cu mai puţin de un an înaintea desfăşurării se sancţionează de către Comisia de la Veneţia
Totul a pornit ca o „glumă proastă”, dar nepernicioasă în sine – o decizie a Comisie Electorale Centrale în privinţa finanţărilor partidelor politice, mișcarea adevenit mult mai plină de consecințe odată ce justiția a validat-o, în loc să o invalideze așa cum ar fi fost normal într-un stat de drept. „A modifica legea alegerilor cu mai puţin de un an înaintea desfăşurării se sancţionează de către Comisia de la Veneţia”. Până una-alta, Republica Moldova nu și-a retras formal dorința de a intra în Uniunea Europeană, ca atare Dodon a pus pe foc și puținele realizări. Chifu mai spune că Igor Dodon se dovedește astfel foarte nesigur. Arată că se teme de eșec, de aceea a ales să pară că se rușinează de Partidul Socialiștilor și candidează ca independent. Gestul îi periclitează chiar și relația cu Moscova. Rusia nu poate susține economia falimentară a Moldovei, are și așa destul probleme cu Transnistria, iar pentru ca Uniunea Europeană să intervină în sprijinul țării de peste Prut, ar fi trebuit să fie respectate regulile jocului, respectiv termenii acordului de asociere. Articolul face referire și la o declarație făcută publică marți de trei europarlamentari care se ocupă, prin funcțiile lor, de Republica Moldova : Siegfried Mureșan, Andrius Kubilius şi Andrzej Halicki. Ei își exprimă profunda îngrijorare față de situația creată la Chișinău.
Pe tema prezidențialelor din Republica Moldova, Denis Cenușă publică și pe contributors.ro analiza realizată pentru Fundația Hanns Seidel și pentru Agenția de presă IPN. Analistul vede aceste alegeri ca pe o paletă largă de oportunități pentru democrația din Moldova, dacă fotoliul de președinte va fi adjudecat de o femeie, de Maia Sandu. Ar fi prima validare prin vot popular a unui candidat cu vederi clar pro-occidentale, care ar avea la dispoziție 4 ani ca să aducă reforme. Și aici e însă o condiție : să fie sprijinită de Executiv și de Parlament. Din fericire, poziția de șef al statului e înzestrată cu dreptul de a numi premierul și alte câteva înalte funcții din stat, în special în domeniul justiției. Se știe că în politica de la Chișinău, încă din 2016 componenta geopolitică este ocolită. Acum, „Votul geopolitic este inevitabil, deoarece scrutinul mobilizează diaspora și migranții moldoveni, (numai că) ponderea lui (a votului geopolitic) încă nu este în totalitate decisă și previzibilă”, scrie Denis Cenușă.
„Cum s-a ajuns în această distopie?”
Campania de demolare politică a candidaților anti-PSD la alegerile locale din România e coordonată de Partidul Social-Democrat. Nimic de mirare, doar că tema de bază a pesediștilor e desprinsă direct din panoplia opoziției : anticorupția. Oamenii liberalilor și ai USRPLUS sunt pictați zi de zi de canalele media aliate PSD-ului în culori tot mai înfiorătoare, ca mafioți curați. „Cum s-a ajuns în această distopie?” Tocmai PSD să invoce lupta împotriva corupților ? se întreabă Cristian Pantazi pe G4Media. Principala cauză este, în opinia lui, subturarea severă a motoarelor Direcției Naționale Anticorupție după demiterea Laurei Codruța Kovesi, pare-se cu aprobarea tacită a președintelui Klaus Iohannis. Arena rămasă pustie a fost ocupată rapid de partidul condus până nu chiar demult de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.
