Criticile internaţionale după adoptarea controversatului pachet de reforme fiscale nu au primit niciun răspuns din partea Partidului Democrat care domină coaliţia de guvernare. Popular-europeanul Valeriu Ghileţchi a spus însă că oportunitatea reformei ar trebui analizată mai târziu, în funcţie de rezultat, declaraţie ce sugerează că coaliţia, cel puţin momentan, nu are de gând să facă niciun pas înapoi.
Banca Mondială a anunţat puterea de la Chişinău că iniţiativele fiscale şi amnistia de capital sunt „incompatibile” cu programul sprijinit de ea în R. Moldova, pentru că „pot submina angajamentul guvernului de a lupta cu corupţia” şi se pot solda cu „riscuri fiscale semnificative”.
Prin această declaraţie, instituţia s-a aliniat de fapt mai multor critici extrem de dure la adresa pachetul legislativ adoptat joi cu viteză de majoritatea parlamentară.
În seara zilei de ieri, şi FMI a emis un comunicat urgent în care a spus că R. Moldova a încălcat programul pe care îl are cu fondul şi că recent adoptatele măsuri „vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative.”
Ambasada Statelor Unite a spus şi ea într-o declaraţie că pachetul „legitimează furtul şi corupţia şi dăunează climatului de afaceri”, iar ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko, în general, le-a transmis autorităţilor că UE se aşteaptă ca ele să înceteze procesul de adoptare a acestei legislații.
Protestul Mișcării de rezistență națională „Acum” împotriva noii legislații fiscale
Legile, însă, trei la număr, au fost deja adoptate toate, urmând o procedură mai rapidă ca niciodată în executiv şi legislativ.
Astăzi, în ultima şedinţă din actuala sesiune, Parlamentul nu a mai revenit la controversatul pachet, ci s-a concentrat pe o altă chestiune - fixarea în data de 24 februarie 2019 a alegerilor parlamentare.
Valeriu Ghileţchi, un popular-european din coaliţia majoritară, a spus, întrebat de presă despre avertismentele internaţionale, că autorităţile de la Chişinău vor mai avea câteva prilejuri ca să analizeze împreună cu autorii acestor avertismente reformele adoptate, bunăoară în toamnă, când se aşteaptă la venirea unei noi misiuni a FMI dinaintea unei noi tranşe de împrumut, sau la momentul adoptării bugetului pe anul viitor.
„Dacă acest pachet de legi va duce la creşterea veniturilor bugetare, eu nu văd o problemă, pentru că şi Banca Mondială, şi FMI sunt de obicei îngrijorate de diminuarea veniturilor la buget. Dacă acest pachet se va solda cu diminuare, cu siguranţă politic înseamnă că nu am luat ceva bine în calcul”, a spus vicepreşedintele parlamentului Valeriu Ghileţchi.
Opoziţia parlamentară, însă, crede că guvernarea merge în mod deliberat pe ruperea relaţiilor cu partenerii internaţionali. De această părere este, de exemplu, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, care a mai explicat astăzi odată că, în viziunea sa, după ce s-a văzut cu suspendarea ajutoarelor europene, interesul puterii e acum să obţină mână liberă în procesul de legalizare a mijloacelor provenite din fraudă şi abuz. Judecând după reacţia FMI, a mai adăugat liderul liberalilor, R. Moldova riscă suspendarea acordului cu instituţia financiară.
Cele întâmplate în contextul adoptării de către majoritatea parlamentară a controversatului pachet de reforme fiscale în ajun de campanie electorală i-au readus în memorie lui Igor Munteanu, directorul IDIS Viitorul, acţiunile din 2014 ale puterii de la Chişinău, când aceasta la fel a lăsat impresia că rupe cu rea-intenţie toate raporturile externe pentru a scăpa de limitele comportamentale pe care le presupun aceste relaţii:
„Asistăm la o mișcare de izolare pe plan internațional a Republicii Moldova… De exemplu, în anul 2014, în ajunul alegerilor parlamentare, guvernarea, de asemenea, a creat toate condițiile pentru suspendarea Acordului cu FMI. Motivul este că a fixat pentru sine niște priorități legate de impozitare, legate de anumite politici de avantajare a unor sectoare ale economiei… Din acest punct de vedere, vedem o anumită repetare a scenariului în raport cu FMI; în privința Uniunii Europene asistăm, de asemenea, la o degringoladă și la o decădere puternică a statutului dialogului bilateral care arată dorinţa Partidului Democrat de a aplica renumitul model al democrației suverane de inspirație rusească, prin care ei dețin controlul și, respectiv, acest lucru este suficient pentru a elimina orice fel de supraveghere asupra angajamentelor asumate anterior”.
În afară de nemulţumirile interne şi externe, mai crede Igor Munteanu, majoritatea parlamentară s-ar putea însă pomeni în faţa unor sancţiuni mai dure ale comunităţii internaţionale decât oprirea finanţărilor. Deocamdată, însă, nimeni şi nimic nu pare s-o descurajeze să-şi ducă la bun sfârşit controversatele reforme.
