După ce zilele trecute Biroului Național de Statistică al R.Moldova a constatat scumpirea cu 18,3% a cartofilor în luna aprilie, față de luna martie, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a spus că scumpirea se poate explica prin micșorarea suprafețelor însămânțate cu cartof în ultimii trei ani și prin scăderea producției locale, a urmat şi o scumpire a benzinei, cu un leu și 10 bani, şi a motorinei, cu 85 de bani. Liliana Barbăroşie a discutat despre posibilele motive ale acestor creşteri de preturi cu un fost ministru de finanţe, Veaceslav Negruţa, expert al Transparency International Moldova.
Veaceslav Negruța: „Sunt produse importante care au o pondere anume în indicatorul inflației. Deci, majorarea prețurilor pe anumite produse aici, în Republica Moldova, se reflectă în creșterea inflației ulterior.
Cu siguranță, aceste creșteri au anumite explicații parțiale în tendințele de pe piețele internaționale, dar ele sunt insuficiente, pentru că originea creșterii prețurilor e aici, în Republica Moldova, și ține de anumite politici de ordin fiscal și monetar care au fost aplicate de către autorități în ultimele șase-nouă luni și au generat anumite așteptări inflaționiste. Deci, politicile declarate și aplicate aici au generat, inițial, așteptări inflaționiste, doi – creșterea propriu-zisă a prețurilor anumitor servicii.
Politicile declarate și aplicate au generat așteptări inflaționiste...
Cu siguranță, politicile populiste și electorale lansate în ajun de campanie electorală sau în plină campanie electorală au modelat într-un fel sau altul populația sau opțiunea de vot. Pe de altă parte, ulterior, aceste așteptări inflaționiste generate de aceste promisiuni au dus la creșterea prețurilor propriu-zise. Deci, noi când vorbim de bani promiși în plus sau ad-hoc de către autorități, fie că e vorba de suplimente, adaosuri, sau cadouri bănești cu ocazii și fără ocazii – astfel de decizii costă.
Iar costul acestora, ulterior, sunt transpuse, pe de o parte, în creșterea prețurilor, doi, în venituri adiționale la buget. Ca să faci față la promisiunile făcute pe partea de cheltuieli, e nevoie și de sursă de acoperire. Ori creșterea prețurilor, o inflație în creștere, duce nemijlocit la creșterea încasărilor din TVA, sau accize, aplicate la prețuri mai mari, fie că e vorba de cartofi, fie că e vorba de benzină sau motorină. Respectiv, dacă prețul a crescut, același TVA de 20% aplicat la 8 lei kilogramul de cartofi sau la 30 de lei kilogramul de cartofi, dă un venit diferit la buget, mult mai mare în cazul în care prețurile sunt mai mari. Respectiv, apare și sursa de finanțare sau sursa de acoperire în buget a promisiunilor care au fost făcute anterior.”
Europa Liberă: Nu știu dacă multă lume poate prinde această legătură între scumpirile de-acum și cadourile, pomenile electorale care s-au făcut anterior. Nu vi se pare, totuși, că e cam iluzorie această explicație, această legătură?
Veaceslav Negruța: „Eu judec din punctul de vedere al unui economist, prin urmare, văd anumite legături între populism și efectele populismului ca politici de stat. Ori politicile de stat în ultima perioadă de timp au un caracter pronunțat populist și electoral.
Un alt aspect tot când vorbim de evoluția prețurilor, trebuie să luăm în considerare că carburanții sunt o componentă importantă în toate celelalte categorii de produse și servicii care se includ în calcularea inflației și ar putea să fie și o creștere în lanț pe alte produse, de exemplu serviciile de transport sau alte produse.”
Europa Liberă: Propriu-zis, iată, intervenția Băncii Naționale în această poveste, cum poate fi demonstrată?
Veaceslav Negruța: „Simplu – se ia statistica pe agregații monetare și se vede o abatere de la tendință în tot ceea ce se cheamă agregatele monetare. Ori luna aprilie, în statistica monetară a Băncii Naționale, arată că banii în circulație BNM a pus în plus la dispoziție, respectiv, vorbim de creșterea agregatului M-0 cu peste un miliard de lei, mai bine de un miliard de lei – resurse care, într-un fel sau altul, apar în creșteri de prețuri pe anumite produse și servicii, pe de altă parte, creează și anumite așteptări pe piața valutară.
Or, Banca Națională ar trebui să explice comportamentul său în piață, nu doar să transmită mesaje vizavi de încadrarea sau nu în coridorul inflației țintite, ci și efectul propriilor acțiuni, aplicarea instrumentelor de politică monetară în cazul în care acestea arată abateri esențiale de la tendințele tradiționale sau trendul tradițional pe care îl observăm lunar.”
Banca Națională ar trebui să explice comportamentul său în piață,...
Europa Liberă: Ce motive ar fi putut avea în aprilie ca să introducă un miliard în piață?
Veaceslav Negruța: „Exact aceste așteptări inflaționiste. Și atunci, având anumite așteptări inflaționiste și pentru a nu permite crearea unui deficit de lei în circulație, Banca Națională a pompat resursele respective în piață.”
Europa Liberă: Cât poți, pentru că nu poți la nesfârșit să storci totul prin astfel de măsuri, nu?
Veaceslav Negruța: „Cu siguranță nu, pentru că capacitatea de cumpărare a populației scade dacă cresc prețurile. Dacă inflația crește, capacitatea de cumpărare scade. Și până la un anumit moment când populația deja nu-și mai permite să cumpere anumite categorii de produse sau le cumpără, dar în cantități mult mai mici.
Și, respectiv, ajunge în situația unui alt sau nou echilibru la nivel de întreaga economie și atunci și creșterea prețurilor se potolește, dar și consumul se încetinește. Respectiv, intrăm în altă fază a creșterii economice de stagnare, inclusiv generată prin faptul că e constrâns consumul intern datorită descreșterii puterii de cumpărare a leului.
De exemplu, dacă până la ceea ce s-a întâmplat pe piața cartofului, ca să zicem așa, până la această creștere un kilogram de cartofi costa 8 lei și puteai să cumperi 12 kilograme cu 100 de lei, acum cu 100 de lei poți să cumperi nu 12, ci maxim 3 sau 4 kilograme. Diferența este mare. Dar explicația în această evoluție vine nu atât din exterior și tendințele regionale, cât din politicile, și fiscală, și monetară, aplicate aici, în Republica Moldova, care a și dus la creșterea așteptărilor inflaționiste și, respectiv, a prețurilor.
Din punctul meu de vedere, sunt politici iresponsabile și necoerente aplicate de către autorități și explicația ar fi că aceste politici au fost adoptate și aplicate în plină campanie electorală, respectiv, e vorba de populism și iresponsabilitate în promisiuni electorale neacoperite financiar. Iar acoperirea financiară se face ulterior pe seama consumatorului, pe seama creșterii prețurilor, respectiv, există o frază: tot ce se dă ieftin și pe degeaba în campanii electorale, ulterior se plătește dublu.”
Europa Liberă: Banca Națională, guvernatorul Băncii Naționale, a descris recent într-un briefing situația cu inflația și, în linii mari, Banca Națională spune așa: „Inflația este în creștere, dar sub ținta care a fost prognozată la început de an”.
Sunt politici iresponsabile și necoerente aplicate de către autorități...
Veaceslav Negruța: „Banca Națională are un singur obiectiv în exercitarea atribuțiilor sale – țintirea inflației sau menținerea sub control a prețurilor. Respectiv, are și un indicator la care tinde și variațiile acum poate sunt nu atât de importante, din punctul de vedere al Băncii Naționale, dar deocamdată nu există statistica oficială pentru luna mai.
Când o să apară și statistica pentru luna mai, pentru că aceste variații sau creșteri de prețuri în special le vedem acum, cu începerea din mai, sunt mult mai pronunțate, vom vedea și un alt indicator al inflației.
Per total, da, deocamdată ținta ar putea să se încadreze, pentru că sunt alte luni, de regulă e vorba de observații pe inflații care se fac în 12 luni și atunci compensează. Dar dacă vom avea trei, patru, cinci luni la rând, e vorba de luni de vară care, tradițional, arată deflație, iar noi vom avea, dacă va fi așa tendința și în continuare, vom avea inflații, atunci mă tem că Banca Națională va corecta inclusiv și prognozele sale pe inflație.
Am văzut și anumite reevaluări sau revizuiri de prognoze făcute inclusiv și de Banca Mondială pentru Republica Moldova și, pe lângă alte mesaje-cheie, a fost și cel legat de inflație, tendința de creștere a prețurilor în 2019 este una evidentă și probabil că tendința se va menține și pentru sfârșitul anului 2019, și începutul anului 2020.”
