Atunci când, la 21 iulie, Banca Centrală a Rusiei a surprins economiștii prin creșterea dobânzii-cheie cu un punct procentual, dublu față de cât se așteptau, acest lucru ar fi trebuit să sprijine rubla, care se afla pe o traiectorie descendentă din decembrie.
Cu toate acestea, moneda rusă a continuat să scadă în următoarele trei săptămâni, iar pe 14 august a depășit un important nivel psihologic de 100 de ruble pentru un dolar, ceea ce a determinat o majorare de urgență ratei dobânzii cu 3,5 puncte în ziua următoare, până la 12%.
Rubla a scăzut din nou, chiar dacă prețul petrolului - principala sursă de venituri valutare a Rusiei - este în creștere. Prețul mare al petrolului și aprecierea rublei au mers adesea mână în mână, dar nu și de data aceasta: invazia Rusiei în Ucraina a subminat economia țării și a plasat mine pe terenul monedei naționale.
„Există o criză de încredere în rublă”, a afirmat Serghei Aleksașenko, un fost șef la banca centrală a Rusiei și un critic vocal al Kremlinului, într-un mesaj pe Twitter, după majorarea ratei din 15 august. El a prezis că majorarea ratelor va avea un impact redus asupra monedei.
Căderea continuă a rublei în ultima lună vine pe fondul războiului tot mai aprig din Ucraina, unde forțele rusești au obținut puține câștiguri pe teren de la începutul invaziei și se confruntă cu o contraofensivă ucraineană atât în est, cât și în sud.
Rezistența acerbă a Ucrainei forțează Rusia să crească cheltuielile militare, în timp ce sancțiunile occidentale reduc veniturile din exportul de energie, majorând deficitului bugetar care pune presiune asupra cursului de schimb al rublei.
În același timp, cererea industrială și de consum din Rusia pentru utilaje, tehnologie și alte bunuri importate a crescut brusc, stimulând cererea de dolari și euro, care sunt din ce în ce mai greu de obținut.
Slăbiciunea rublei îl pune pe președintele Vladimir Putin într-o situație dificilă, spun economiștii. El trebuie să țină în frâu cheltuielile dacă vrea să domolească inflația și să stabilizeze rubla.
Dar Putin a semnalat în repetate rânduri că intenționează să continue invazia pe un termen nelimitat. Următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc în martie , iar Putin va câștiga cu siguranță dacă va candida, așa cum se așteaptă, datorită controlului exercitat de Kremlin asupra politicii și a mass-media. Cu toate acestea, el are nevoie să-și consolideze imaginea în urma revoltei scurte, dar jenante, a grupului de mercenari Wagner din iunie și a eșecurilor continue în război.
Prin urmare, este puțin probabil ca Putin să reducă în mod semnificativ cheltuielile militare sau sociale, transferând astfel sarcina de a proteja rubla către banca centrală.
„În Rusia are loc, în acest moment, o luptă încrâncenată la „trasul cu funia” între ambițiile militare ale președintelui Putin, pe de o parte, și obiectivele politice ale băncii centrale și ale ministerului de finanțe, pe de altă parte”, a declarat Liam Peach, economist la firma de cercetare Capital Economics, cu sediul la Londra, într-o notă din 15 august.
Această luptă se manifesta limpede chiar și înaintea majorării bruște a ratei dobânzii, alimentând tensiunile din cadrul elitei conducătoare în legătură cu presiunile economice și sociale, în condițiile unui război prelungit.
Această luptă se manifesta limpede chiar și înaintea majorării bruște a ratei dobânzii, alimentând tensiunile din cadrul elitei conducătoare în legătură cu presiunile economice și sociale, în condițiile unui război prelungit.
Într-un articol publicat de agenția oficială de știri TASS, pe 14 august, consilierul economic al lui Putin, Maksim Oreșkin, a atacat banca centrală, însă fără a o numi direct sau pe șefa acesteia, Elvira Nabiulina, scriind că „sursa slăbiciunii rublei și a accelerării inflației este politica monetară slabă”.
Nabiulina, care este foarte respectată în străinătate și căreia i se atribuie meritul reducerii la minimum a pagubelor economice ale Rusiei, în cei peste zece ani de când este șefa băncii centrale, a declarat că declinul comerțului exterior este principala cauză a slăbiciunii rublei, adăugând că majorarea cheltuielilor statului și deficitul forței de muncă provocate de război au alimentat inflația. Experții au fost de partea sa în această dezbatere.
Oricum ar fi, sarcina lui Nabiulina nu va fi ușoară. Occidentul a înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale băncii centrale rusești, a blocat investițiile în Rusia și a impus un plafon de preț la exportul petrolului rusesc, limitând capacitatea factorilor de decizie de la Moscova de a susține rubla, consideră și economistul Liam Peach.
În perioadele de slăbiciune a monedei, înainte de invazia în Ucraina și a sancțiunilor ce au urmat, banca centrală putea vinde miliarde de dolari din rezervele valutare pentru a susține rubla – sau, cel puțin, investitorii occidentali, care credeau că moneda este subevaluată, puteau să o cumpere.
Peach afirmă că riscurile la adresa stabilității economice a Rusiei se materializează mai repede decât a anticipat. El se așteaptă acum ca banca centrală să majoreze rata cu încă 2 puncte procentuale înainte de sfârșitul anului, până la 14%.
Ratele mai mari restrâng împrumuturile corporative și de consum, ceea ce duce la o inflație mai lentă, și fac din depozitele în ruble o investiție mai atractivă.
„Următoarele câteva luni vor fi probabil caracterizate de noi scăderi ale rublei și de o inflație și rate ale dobânzii mult mai mari”, a spus economistul.
„Regulile obișnuite nu se aplică”
Chris Weafer, fondatorul Macro-Advisory, o firmă de consultanță care se concentrează pe țările din fosta Uniune Sovietică, a declarat pentru RFE/RL că rubla slabă nu este un semn prevestitor al unei crize financiare „pentru că este o monedă gestionată într-o economie gestionată”. În acest caz, „nu se aplică regulile obișnuite”.
Rubla a fost o monedă cu regim de flotare liberă înainte de invazia din februarie 2022. Banca Centrală a gestionat-o prin controale valutare începând cu martie 2022, când Occidentul a impus Moscovei sancțiuni financiare radicale, spune Weafer.
În opinia sa, Banca Centrală și Ministerul de Finanțe au dorit să slăbească rubla după creșterea sa bruscă din 2022 pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, „au lăsat-o să alunece prea mult” și acum au primit instrucțiuni „de sus” pentru a o readuce la normal.
Rubla a atins un maxim al ultimilor șapte ani, de 53 de ruble pentru un dolar, în iunie 2022, în condițiile în care creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale a generat un câștig de valută chiar în momentul în care importurile s-au prăbușit din cauza sancțiunilor occidentale.
Bugetul rus primește mai multe venituri fiscale în ruble de la exportatori atunci când cursul de schimb al rublei este mai scăzut, dar o scădere bruscă în raport cu alte monede duce, de asemenea, la o accelerare a inflației, deoarece importurile devin mai scumpe în ruble.
Moneda rusă s-a depreciat cu până la 30% în acest an și aproape în jumătate de la vârful din iunie anul trecut, pe măsură ce veniturile din exporturile de petrol și gaze s-au prăbușit, iar importurile au crescut.
Weafer consideră că majorarea ratei din 15 august a fost menită să trimită un mesaj că „banca centrală deține controlul și dorește ca rubla să se redreseze”.
Tatiana Orlova, economist la Oxford Economics din Marea Britanie, a declarat pentru RFE/RL, pe 15 august, că banca centrală ar putea fi nevoită să recurgă la controale de capital pentru a stabiliza rubla. În opinia sa, banca ar putea forța exportatorii să își vândă valuta străină sau să limiteze suma de valută străină pe care cetățenii o pot trimite în străinătate.
„Ineficiența” și factorii sezonieri
Putin s-a întâlnit pe 16 august cu oficiali ai Ministerului de Finanțe pentru a discuta despre impunerea controalelor de capital, potrivit Financial Times.
Rușii au mutat 43 de miliarde de dolari în bănci din străinătate, în principal în Armenia, Georgia și Kazahstan, între ianuarie 2022 și mai 2023, se arată într-un raport al Aleksandrei Prokopenko, fost consilier la banca centrală rusă și acum cercetătoare nerezidentă la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin.
Economista Tatiana Orlova spune că există și alți factori care afectează rubla, inclusiv neconcordanța dintre valutele străine pe care Rusia le primește acum pentru exporturile sale și valutele străine de care are nevoie pentru importuri, un fenomen nou cauzat de sancțiunile occidentale.
De când Occidentul i-a impus sancțiuni energetice, Rusia a fost nevoită să-și reorienteze o mare parte din exporturile sale de petrol către Asia, inclusiv China și India.
Rusia primește acum ruble, yuani chinezi și rupii indiene pentru unele din aceste vânzări, în loc de dolari. Dar companiile și cetățenii ruși au în continuare nevoie de dolari și euro pentru importurile de mașini, tehnologie și bunuri de consum.
„Exportatorii ruși se trezesc cu rupii, dar nimeni nu le vrea, în timp ce importatorii vor euro sau dolari”, spune Orlova. „Așadar, toți acești factori de ineficiență contribuie la scăderea monedei”.
Există însă și o influență a factorilor sezonieri asupra deprecierii rublei, deoarece rușii cumpără valută înaintea vacanțelor de vară peste hotare, adaugă economista.
Orlova afirmă că rubla este acum subevaluată în urma căderii sale puternice, atribuindu-i o valoare corectă de aproximativ 85 de ruble pentru un dolar. În timp ce rubla se consolidase până la 95 pentru un dolar pe 16 august, în urma majorării ratei și a discuțiilor despre controlul capitalului.
Putin ar putea reuși să iasă din încurcătura economică în care se află dacă prețurile actuale ale petrolului se mențin sau cresc în continuare, este de părere expertul Chris Weafer, adăugând că Rusia vinde acum petrol cu peste 70 de dolari pe baril, peste plafonul de preț impus de Occident de 60 de dolari.
