Edem Wosornu a spus că CICR depune toate eforturile să aducă ajutoare în regiune, dar nu poate acoperi decât nevoile minimale.
„Trebuie să fie permisă trimiterea și a altor ajutoare umanitare către civilii care au nevoie de ele și trebuie găsită o soluție durabilă pentru un tranzit sigur și regulat al persoanelor și al bunurilor”, a spus Woșornu.
Wosornu a vorbit la o reuniune de urgență cu privire la deteriorarea situației umanitare din regiunea separatistă a Azerbaidjanului Nagorno-Karabah, populată în mare parte de armeni.
Întâlnirea de la sediul ONU din New York a avut loc după ce ambasadorul armean la ONU, Mher Margarian, a afirmat într-o scrisoare către Consiliul de Securitate că oamenii din Nagorno-Karabakh sunt „în pragul unei catastrofe umanitare în toată regula.”
Atât Armenia, cât și autoritățile separatiste din Nagorno-Karabah susțin că Azerbaidjanul a blocat regiunea din decembrie, anul trecut, ceea ce a dus la declanșarea unei crize de alimente, medicamente și energie.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
Ministrul armean de externe Ararat Mirzoian a discutat despre situație cu omologul său rus, Serghei Lavrov, și a subliniat necesitatea de a evita un „dezastru umanitar”, a informat TASS.
Viața locuitorilor din regiune s-a deteriorat într-atât încât, după cum anunța Biroul Ombudsmanului din Armenia pe 15 august, un bărbat în jurul vârstei de 40 de ani a murit de malnutriție cronică, din cauza deficitului de proteine.
Afirmația nu a fost verificată din surse independente, dar un fost procuror al Curții Penale Internaționale a declarat la începutul lunii august că blocada de pe coridorul Lacin, singura legătură dintre Nagorno-Karabah și Armenia, ar putea echivala cu un „genocid” al populației armene locale. Baku a respins o astfel de afirmație.
Tensiunile declanșate de blocadă au crescut și mai mult după ce Azerbaidjanul a înăsprit în iunie controlul la punctul de control instalat în aprilie pe drumul cunoscut sub numele de Coridorul Lacin, susținând că au fost descoperite mărfuri de contrabandă în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia.
Referindu-se la blocadă, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat pe 11 august că acțiunile Azerbaidjanului ar putea duce la „anularea unei oportunități istorice de pace” între cele două națiuni din Caucazul de Sud.
Azerbaidjanul nu recunoaște că ar fi blocat Nagorno-Karabahul și oferă o rută alternativă pentru aprovizionare prin orașul Agdam, care este situat la est de regiune și este controlat de Baku.
Cu toate acestea, guvernul separatist din Nagorno-Karabah a respins acea ofertă, declarând că faptul că Azerbaidjanul a blocat coridorul Lacin este o încălcare a acordului de încetare a focului din 2020, intermediat de Moscova, care a plasat această fâșie de pământ de cinci kilometri lățime sub controlul forțelor rusești de menținere a păcii.
Un grup de experți ONU a emis o declarație pe 7 august, pentru a-și exprima temerile cu privire la blocarea Coridorului Lacin de către Azerbaidjan, spunând că această acțiune a produs la o criză umanitară gravă în Nagorno-Karabakh.
„Prin ridicarea blocadei, autoritățile azerbaidjane pot alina suferința a mii de oameni din Nagorno-Karabah și pot permite fluxul nestingherit de asistență umanitară către populația civilă”, au spus experții. „Este esențial să se asigure demnitatea, siguranța și bunăstarea tuturor persoanelor în această perioadă critică.”
Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie pentru Nagorno-Karabah, o enclavă muntoasă, populată predominant de armeni, care este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Cel mai recent război a durat șase săptămâni la sfârșitul anului 2020 și a dus la moartea a șapte mii de soldați morți de ambele părți.
Ca urmare a războiului, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unei părți din Nagorno-Karabah și a șapte districte din jur. Războiul s-a încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia, în baza căreia Moscova a desfășurat aproximativ două mii de soldați pentru a servi ca forțe de menținere a păcii.
