Criza din Nagorno-Karabah | Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU
Un magazin din Stepanakert, capitala Nagorno-Karabah, unde blocada a provocat criza de alimente, medicamente și energie.
Un înalt oficial al ONU a afirmat pe 16 august în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite că trebuie reluată livrarea ajutoarelor umanitare către Nagorno-Karabah de către Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) pe orice traseu disponibil.
Edem Wosornu a spus că CICR depune toate eforturile să aducă ajutoare în regiune, dar nu poate acoperi decât nevoile minimale.
„Trebuie să fie permisă trimiterea și a altor ajutoare umanitare către civilii care au nevoie de ele și trebuie găsită o soluție durabilă pentru un tranzit sigur și regulat al persoanelor și al bunurilor”, a spus Woșornu.
Wosornu a vorbit la o reuniune de urgență cu privire la deteriorarea situației umanitare din regiunea separatistă a Azerbaidjanului Nagorno-Karabah, populată în mare parte de armeni.
Întâlnirea de la sediul ONU din New York a avut loc după ce ambasadorul armean la ONU, Mher Margarian, a afirmat într-o scrisoare către Consiliul de Securitate că oamenii din Nagorno-Karabakh sunt „în pragul unei catastrofe umanitare în toată regula.”
Atât Armenia, cât și autoritățile separatiste din Nagorno-Karabah susțin că Azerbaidjanul a blocat regiunea din decembrie, anul trecut, ceea ce a dus la declanșarea unei crize de alimente, medicamente și energie.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
1/15Un cuplu plimbându-se într-o seară cețoasă, pe o stradă din Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah, 15 decembrie 2022. Locuitorii acestei regiuni separatiste din Azerbaidjan sunt, în mare parte, armeni de etnie. Este începutul blocadei din Coridorul Lacin, singura legătură terestră între această zonă și Armenia.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
2/15Blocada a fost organizată de persoane care pretind a fi activiști de mediu din Azerbaidjan. Ei susțin că Armenia a efectuat ilegal activități miniere în Nagorno-Karabah. Activiștii sunt susținuți de autoritățile azere.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
3/15Blocada punea în pericol aprovizionarea cu alimente, medicamente și combustibil a celor 120 000 de locuitori din Nagorno-Karabah. Mii de armeni au ieșit în stradă în Stepanakert la 25 decembrie pentru a protesta împotriva Azerbaidjanului.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
4/15Armeni la manifestație, cu un afiș pe care scrie „Putin! Ține-te de cuvânt!” . Manifestanții protestează în fața forțelor de menținere a păcii rusești, la un punct de control din afara orașului Stepanakert pe 27 decembrie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
5/15Rusia a trimis 2000 de oameni ca trupe de menținere a păcii pentru a asigura astfel deschiderea coridorului Lacin, în cadrul unui acord negociat de Moscova pentru a pune capăt conflictului din 2020.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
6/15Un bărbat privește într-o oglindă lângă o casă incendiată de etnicii armeni care au evacuat satul Cerektar din Nagorno-Karabah, la 14 noiembrie 2020. În conformitate cu termenii acordului, armenii trebuiau să părăsească anumite părți din Nagorno-Karabah.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
7/15Militarii azeri păzesc un punct de control de-a lungul coridorului Lacin. Armenia susține că protestele sunt orchestrate de Azerbaidjan, iar Statele Unite au cerut autorităților de la Baku să ridice blocada.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
8/15Clienți într-un magazin alimentar aproape gol din Stepanakert, pe 7 ianuarie. După mai bine de o lună de blocadă, locuitorii din Nagorno-Karabah au declarat pentru RFE/RL că se înregistrează o criză acută de alimente, medicamente și combustibil.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
9/15Elevi încâlzindu-se în jurul unei sobe, într-o școală din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
10/15Cupoanele de alimente ale unei familii din Stepanakert. Autoritățile locale armene au introdus un sistem de raționalizare la 20 ianuarie, care acoperă orezul, pastele, hrișca, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
11/15Doi băieți se încălzesc lângă o sobă pe 18 ianuarie. De asemenea, autoritățile au ordonat închiderea școlilor din cauza lipsei de gaz și electricitate.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
12/15Șoferii fac coadă la benzină în Stepanakert. De asemenea, Azerbaidjanul a întrerupt când și când aprovizionarea cu gaz a regiunii Nagorno-Karabah - cel mai recent la 21 ianuarie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
13/15O femeie și fiul ei iau cina la lumina lumânărilor în casa lor din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
15/15Două femei în vârstă se încălzesc lângă un radiator în Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Ministrul armean de externe Ararat Mirzoian a discutat despre situație cu omologul său rus, Serghei Lavrov, și a subliniat necesitatea de a evita un „dezastru umanitar”, a informat TASS.
Viața locuitorilor din regiune s-a deteriorat într-atât încât, după cum anunța Biroul Ombudsmanului din Armenia pe 15 august, un bărbat în jurul vârstei de 40 de ani a murit de malnutriție cronică, din cauza deficitului de proteine.
Afirmația nu a fost verificată din surse independente, dar un fost procuror al Curții Penale Internaționale a declarat la începutul lunii august că blocada de pe coridorul Lacin, singura legătură dintre Nagorno-Karabah și Armenia, ar putea echivala cu un „genocid” al populației armene locale. Baku a respins o astfel de afirmație.
Tensiunile declanșate de blocadă au crescut și mai mult după ce Azerbaidjanul a înăsprit în iunie controlul la punctul de control instalat în aprilie pe drumul cunoscut sub numele de Coridorul Lacin, susținând că au fost descoperite mărfuri de contrabandă în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia.
Referindu-se la blocadă, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat pe 11 august că acțiunile Azerbaidjanului ar putea duce la „anularea unei oportunități istorice de pace” între cele două națiuni din Caucazul de Sud.
Azerbaidjanul nu recunoaște că ar fi blocat Nagorno-Karabahul și oferă o rută alternativă pentru aprovizionare prin orașul Agdam, care este situat la est de regiune și este controlat de Baku.
Cu toate acestea, guvernul separatist din Nagorno-Karabah a respins acea ofertă, declarând că faptul că Azerbaidjanul a blocat coridorul Lacin este o încălcare a acordului de încetare a focului din 2020, intermediat de Moscova, care a plasat această fâșie de pământ de cinci kilometri lățime sub controlul forțelor rusești de menținere a păcii.
Un grup de experți ONU a emis o declarație pe 7 august, pentru a-și exprima temerile cu privire la blocarea Coridorului Lacin de către Azerbaidjan, spunând că această acțiune a produs la o criză umanitară gravă în Nagorno-Karabakh.
„Prin ridicarea blocadei, autoritățile azerbaidjane pot alina suferința a mii de oameni din Nagorno-Karabah și pot permite fluxul nestingherit de asistență umanitară către populația civilă”, au spus experții. „Este esențial să se asigure demnitatea, siguranța și bunăstarea tuturor persoanelor în această perioadă critică.”
Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie pentru Nagorno-Karabah, o enclavă muntoasă, populată predominant de armeni, care este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Cel mai recent război a durat șase săptămâni la sfârșitul anului 2020 și a dus la moartea a șapte mii de soldați morți de ambele părți.
Ca urmare a războiului, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unei părți din Nagorno-Karabah și a șapte districte din jur. Războiul s-a încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia, în baza căreia Moscova a desfășurat aproximativ două mii de soldați pentru a servi ca forțe de menținere a păcii.
