Congresul SUA vrea sancţiuni pentru companiile implicate în Nord Stream 2, printre care şi una din România
Comisiile pentru servicii armate din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naţionale care ar forţa administraţia Trump să aplice sancţiuni economice asupra companiilor implicate în construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Printre companiile care ar putea fi vizate de sancţiunile administraţiei americane se numără şi OMV, compania austriacă care în 2004 a cumpărat de la statul român producătorul de petrol şi gaze Petrom.
Deputaţii şi senatorii americani au ajuns luni la un acord de principiu asupra Legii privind Autorizarea Apărării Naţionale (National Defense Authorization Act) pentru 2020, care include măsurile de sancţionare a companiilor care ajută Gazprom să construiască gazoductul către Germania, precum şi a celor care sunt implicate în construcţia unui alt gazoduct rusesc, Turk Stream, care trece prin Marea Neagră către Turcia.
Jeanne Shaheen, senator democrat şi initiator al proiectul de lege, a declarat că amendamentele vor transmite „un mesaj inconfundabil, bipartizan, de la Congres către Vladimir Putin, potrivit căruia SUA nu vor sta indiferente în timp ce Kremlinul încearcă să-şi extindă şi mai mult influenţa malignă”.
Parlamentarii americani vizează în acest fel blocarea finalizării conductei şi operaţionalizarea acesteia, în condiţiile în care construcţia este 80% terminate. Votul final în Congresul american pe proiectul de lege ar urma să fie dat săptămânile acestea, până la încheierea anului.
Alte companii implicate în construcţia gazoductului, pe lângă austriecii de la OMV, sunt Royal Dutch Shell, companiile germane Uniper şi Wintershall şi francezii de la Engie. OMV este un susţinător activ al proiectului, în special prin vocea directorului general al companiei, Rainer Seele.
Numărul companiilor care deţin în general know-how-ul tehnologic necesar construcţiei gazoductului de apă adâncă este foarte mic, iar niciuna nu este rusească, ceea ce înseamnă că Rusia ar putea avea dificultăţi în finalizarea proiectului dacă companiile ameninţate cu sancţiuni respectă directivele americane.
Preşedintele american Donald Trump a criticat frecvent Germania în privinţa construcţiei gazoductului, spunând că va ajuta Moscova să "ţină Germania captivă".
Gazoductul prin Marea Baltică Nord Stream 2 va dubla livrările de gaze în Germania la 110 miliarde de metri cubi oferind o rută alternativă către Vest pentru gazele ruseşti ce vor evita astfel ruta clasică prin Ucraina.
Ameninţarea sancţiunilor vine în contextul în care construcţia Nord Stream 2 este aproape de finalizare. În finalul lunii octombrie, Danemarca a acordat autorizaţia finală pentru ca gazoductul să treacă prin apele sale teritoriale, eliminând unul din obstacolele finale pentru proiect.
Pe lângă considerentele strategice, Statele Unite sunt de asemenea interesate să vândă propriile gaze de şist în Europa.
După ce gazoductul a primit permisiunea danezilor, Gazprom a informat că poate finaliza construirea celor 140 de km de conductă rămaşi în cinci săptămâni. Luna trecută, viceprim-ministrul rus, Dmitry Kozak, a declarat că Nord Stream 2 ar putea deveni operaţional la jumătatea anului 2020.
Berlinul condamnă sancţiunile americane împotriva companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2
Guvernul german a condamnat votul din SUA cu privire la un proiect de lege care impune sancţiuni companiilor care colaborează la proiectul gazoductului Nord Stream 2, considerat crucial pentru aprovizionarea energetică a Germaniei.
"Politica energetică europeană este decisă în Europa şi nu în SUA. Respingem, din principiu, intervenţiile străine şi sancţiunile extrateritoriale", afirmă într-un mesaj pe Twitter ministrul german al Afacerilor Externe, Heiko Maas.
Anterior, Ministerul german al Economiei a afirmat că "a luat notă cu regret de votul din Camera Reprezentanţilor SUA", subliniind însă că Senatul american nu s-a pronunţat încă asupra proiectului de lege. "Poziţia noastră cu privire la sancţiunile extrateritoriale este clară: le respingem", adaugă Ministerul german al Economiei.
Şi mai vehementă a fost reacţia lui Rainer Seele, directorul grupului energetic austriac OMV, una din companiile implicate în proiectul Nord Stream 2. "Sancţiunile împotriva Nord Stream 2 sunt o lovitură pentru Europa şi Germania. A venit timpul ca Berlinul şi Bruxelles-ul să adopte o poziţie politică clară şi să reacţioneze", a spus Seele.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.
John Sullivan e viitorul ambasador SUA în Rusia
Senatul american l-a confirmat pe John Sullivan în funcţia de ambasador al Statelor Unite în Rusia, la propunerea preşedintelui Donald Trump, într-o perioadă de relaţii tensionate între Washington şi Moscova.
Sullivan, avocat care a lucrat în administraţii republicane precedente, înainte de a deveni secretar de Stat adjunct în 2017, îl va înlocui pe Jon Huntsman, care a demisionat în august, după doi ani în funcţie, pe fondul speculaţiilor că va candida la funcţia de guvernator al statului Utah.
Sullivan va fi cel mai important diplomat american în Rusia într-o perioadă deosebit de dificilă în relaţiile bilaterale, care este tensionată de o serie de dezacorduri legate de Ucraina, războiul civil din Siria şi influenţa Iranului în Orientul Mijlociu, pe lângă acuzaţiile legate de amestecul Rusiei în alegerile americane.
Confirmarea în funcţie a lui Sullivan survine într-o perioadă critică a preşedinţiei lui Trump, care este zguduită de investigaţia pentru demitere, în care democraţii îl acuză că a abuzat de funcţie pentru a încerca să oblige Ucraina să îl investigheze pe rivalul său politic Joe Biden
Situația pe front în Donbas
Ucraina a descoperit la graniță o conductă prin care se aducea alcool din Moldova
Autoritățile din Ucraina au găsit, la graniță, o conductă prin care se aducea ilegal alcool din Republica Moldova. Poliția a dezafectat instalația și a deschis un doar penal.
Conducta a fost depistată în regiunea localității Cociurgan.
Conform datelor din anchetă, în acest caz ar fi implicați oameni ai legii care ar fi încheiat o înțelegere cu contrabandiștii.
„În garajul unei case din satul Cociurgan a fost depistată o țeavă de plastic, prin care venea alcoolul din Moldova. Potrivit datelor preliminare, în timpul anchetei au fost găsite patru butoaie de plastic, a câte 250 de litri umplute cu alcool și peste 100 de butoaie goale de plastic cu un volum de 250 de litri”, se arată într-un mesaj al Procuraturii Generale din partea ucraineană.