Proteste violente împotriva proiectului de lege privind vânzările de terenuri agricole
Kiev a fost marţi scena unor ciocniri între poliţie şi manifestanţi care protestau în faţa parlamentului împotriva unui controversat proiect de lege ce vizează autorizarea vânzării de terenuri agricole fertile.
Câteva mii de persoane s-au adunat la parlament pentru a denunţa reforma, iar câteva sute de protestatari, membri ai unei mişcări naţionaliste, au aruncat cu pietre şi cărămizi în forţele de ordine, care au recurs la gaze lacrimogene.
Vitrina unui hotel situat în apropiere a fost spartă, iar ulterior unii dintre manifestanţi au început să instaleze corturi pe stradă în faţa clădirii legislativului.
Doi membri ai forţelor de ordine au fost răniţi şi transportaţi la spital, potrivit poliţiei, iar cel puţin opt manifestanţi au fost reţinuţi şi unul spitalizat.
Manifestanţii veniţi la protest la apelul unor partide şi asociaţii ale fermierilor au criticat proiectul de lege aflat în dezbaterea legislatorilor şi care, dacă va fi adoptat aşa cum este prevăzut înainte de sfârşitul anului, ar urma să autorizeze începând din 2020 vânzarea de terenuri agricole ucrainene.
Supranumită pe vremuri "grânarul Europei", Ucraina dispune de 32,5 milioane de hectare de teren arabil - aproape dublu faţă de Franţa, notează AFP - considerat între cele mai fertile din lume, dar care în momentul de faţă nu poate fi vândut, ci doar dat în arendă.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, deschiderea acestei pieţe, susţinută de preşedintele Volodimir Zelenski, i-ar putea aduce Ucrainei 1,5 puncte de creştere în plus în fiecare an, în condiţiile în care această ţară este în prezent una din cele mai sărace din Europa.
Totuşi, sondajele arată că între jumătate şi două treimi dintre ucraineni se opun acestei iniţiative, de teamă că de aceasta vor profita doar oligarhii ucraineni şi unele grupuri străine.
În forma în care a fost adoptat la prima lectură, luna trecută, controversatul proiect prevede însă doar accesul persoanelor şi entităţilor ucrainene la achiziţia terenurilor agricole, începând din octombrie 2020. În încercarea de a linişti opinia publică, Zelenski a promis organizarea unui referendum înainte de a permite accesul străinilor pe această piaţă.
Magnați ucraineni continuă să facă afaceri în Crimeea
Kiev Post revelează că mulți magnați ucraineni continuă să facă afaceri în Crimeea ocupată de Rusia.
Ei sunt mai ales următorii: Rinat Ahmetov, cel mai bogat om al Ucrainei; Vasil Hmelnițki și frații Serhi și Andri Kluiev.
Rinat Ahmetov avea multe fabrici în Crimeea până în 2014, în special în Kerci, mai ales un complex metalurgic. Totul părea că i-ar fi fost confiscat; iată însă că apare că el e în continuare proprietarul acelor fabrici, ba chiar posedă un sanatoriu și un complex de vacanță. Toate acestea contravin sancțiunilor ce ar trebui să le fie impuse entităților ce continuă să facă afaceri cu Crimeea ocupată.
Marea tabără de copii Bereg din Crimeea aparține de asemenea lui Rinat Ahmetov și, în mod ironic, ea a fost închisă în vara aceasta de ruși, însă aparent din motive de igienă.
Magnat ucrainean spune că a împrumutat bani unui apropiat al lui Giuliani
Avocatul magnatului Dmytro Firtash (Dmitro Firtaș), în prezent în Austria, dar amenințat cu extrădarea în SUA, a spus că oligarhul ucrainean declară că ar fi împrumutat o mare sumă de bani unui apropiat al avocatului lui Trump Rudy Guliani.
Procurorii americani au fost astfel informați că Lev Parnas, un asociat al lui Rudolph Giuliani, avocatul lui Donald Trump, a primit suma de un milion de dolari din partea lui Dmitro Firtash.
Procurorii susţin că Lev Parnas, acuzat de infracţiuni privind finanţarea electorală, a ascuns informaţiile privind primirea
acestei sume, astfel că plasarea în arest la domiciliu după plata unei cauţiuni ar trebui revocată. Omul de afaceri se află în arest preventiv la domiciliu în Florida.
Camera Reprezentanţilor a început votul în cadrul procedurii de demitere a lui Trump
Congresmenii americani vor vota azi în legătură cu iniţierea procedurii demiterii lui Trump, fiind de aşteptat ca membrii Camerei Reprezentanţilor să aprobe activarea articolelor de inculpare a preşedintelui.
Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a calificat procedura de destituire a preşedintelui drept "una dintre cele mai solemne puteri acordate de Constituţie” şi a îndemnat toţi membrii camerei inferioare a Congresului SUA să fie prezenţi miercuri pentru a participa la acest vot crucial.
Comisia pentru Afaceri Judiciare a Camerei Reprezentanţilor a aprobat, vineri după-amiază, cele două articole de inculpare a preşedintelui Donald Trump în scopul demiterii. Donald Trump este suspectat de abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului. Pentru a fi activate, cele două articole penale trebuie aprobate de plenul Camerei Reprezentanţilor.
Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a lansat o investigaţie parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. Ca reacţie, Comisia pentru Afaceri Judiciare din Senatul SUA, în care republicanii deţin majoritatea, a anunţat lansarea unei anchete privind presupuse acte de corupţie în Ucraina.
Procesul în cadrul procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump ar putea începe în Senatul SUA în ianuarie, a declarat Mitch McConnell, liderul majorităţii republicane.
Trump a catalogat ancheta Camerei Reprezentanţilor drept "o lovitură de stat ilegală cu caracter tendenţios politic".