Expulzări reciproce între Ucraina şi Belarus, după acuzaţii de spionaj
Ucraina l-a concediat pe directorul adjunct al serviciului de informaţii externe şi a expulzat un diplomat din Bielorusia la o zi după ce guvernul de la Minsk a declarat că a demascat o reţea ucraineană de spionaj care a recrutat agenţi locali.
Totul a început în 25 octombrie, când Comitetul belarus pentru Securitatea Statului (KGB) l-a arestat pe jurnalistul ucrainean Pavlo Şaroiko, care locuieşte în Minsk şi lucrează, unde e corespondent pentru radioul ucrainean de stat. Marţi, 21 noiembrie, la o conferinţă de presă ce a vut loc la sediul KGB, purtătorul de cuvânt Dmitri Pobiarjin a declarat reporterilor că Şaroiko a fost arestat pentru activităţi de spionaj în numele guvernului ucrainean.
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că Şaroiko a lucrat în calitate de purtător de cuvânt al ministerului înainte de 2009, dar a respins acuzaţiile de spionaj. Totuşi, la o zi după anunţarea arestării lui Şaroiko, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a concediat pe directorul adjunct al Serviciului de Informaţii Externe, V. Sinkevici. Nu se ştie dacă concedierea surpriză are legătură cu anunţul făcut de KGB-ul belarus. De asemenea, săptămâna trecută, Kievul a anunţat că a expulzat un diplomat de la ambasada Belarus din capitala ucraineană.
Poliția arestează 60 de persoane la o întâlnire a mafiilor în Kiev
Autoritățile au arestat duminică mai bine de 60 de oameni la o reuniune a șefilor mafiilor într-un restaurant din centrul istoric al Kievului.
Într-o declarație oficială, poliția a spus că e vorba de șefi ale unor rețele organizate care "influențau lumea crimei în Kiev și în alte regiuni”.
Au fost confiscate arme albe și pistoale cu permise suspecte.
De asemenea, câțiva din cei arestați aveau acte de identitate suspecte.
Poroșenko i-a promis lui Iohannis modificarea legii educației din Ucraina
Președintele Klaus Iohannis a declarat că a avut vineri, în marginea Summitului Parteneriatului Estic, o discuție cu Petro Poroșenko despre învățământul în limba română în Ucraina, arătând că este posibilă o evoluție înspre soluționarea acestei chestiuni.
Iohannis a spus că vizita sa în Ucraina va fi discutată după rezolvarea problemei învățământului în limba română.
„Ca să nu rămână oarece neclarități în spațiu, eu am amânat vizita mea pentru a trage un semnal de alarmă foarte serios și foarte clar că este o chestiune gravă pentru noi, dar evident și eu și alții continuăm negocierile pentru a rezolva această problemă. Să nu-și imagineze cineva că noi acum facem pe supărații și nu mai vorbim. Nu, noi vorbim, avem proiecte comune, dar această temă este una atât de importantă pentru noi încât punem în stand-by alte acțiuni până o rezolvăm pe aceasta”, a adăugat șeful statului.
Pe 25 septembrie, președintele Ucrainei Petro Poroșenko a semnat legea „Cu privire la educație”, care introduce învățământ secundar de 12 ani în Ucraina. Documentul prevede că limba procesului educațional în instituțiile de învățământ este limba de stat – ucraineană. Prin aceasta lege Parlamentul din Ucraina a dorit să elimine astfel limba rusa din inavatamant, o reminiscenta a sistemului sovietic de educatie.
Polonia, România, Ungaria, Grecia și Bulgaria și-au exprimat îngrijorarea cu privire la normele acestei legi privind limba de instruire pentru reprezentanții minorităților naționale.
La sfârșitul lunii septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a trimis legea „Cu privire la educație” pentru examinare la Comisia de la Veneția.
Lupte violente și mulți morți în estul Ucrainei
Lupte grele se dau în regiunea Luhanskului, iar cea mai complicată situație este în regiunea localității Krîmskoe.
„Militarii ucraineni au nimicit 4 rebeli pro-ruși, iar cinci insurgenți au fost răniți. Din păcate, au fost uciși patru soldați ucraineni, iar doi au fost răniți”, se arată în comunicatul Armatei ucrainene. În afară de asta, în regiunea localității Krîmskoe, forțele separatiste au atacat cu mortiere de calibru 82 mm pozițile guvernamentale ale Ucrainei.
Pe direcția Donețk, cea mai complicată situație a fost în regiunea localității Priazovie, după ce rebelii au lansat peste 20 de obuze de calibru diferit. Reizbucnirea luptelor dintre trupele guvernamentale și separatiști vine pe fondul unui aparent conflict intern în tabăra rebelilor proruși.
Liderul separatist din Luhansk, Igor Plotnițki, a fugit în Rusia, împreună cu familia sa și cu o parte a membrilor administrației.
Asta după ce pe 21 noiembrie, oameni înarmați îmbrăcați în uniforme verzi, fără însemne, au ocupat poziții în centrul capitalei provinciei separatiste ucrainene.
Autorul ”loviturii de palat” ar fi ministrul de interne al lui Plotnițki, Igor Kornet, care a primit susținere din cealaltă provincie separatistă, Donețk.
În vreme ce Plotnițki beneficia, cel puțin la nivel declarativ, de susținerea Kremlinului, surse spun că și Kornet s-ar bucura de suportul unor membri ai serviciilor de securitate.