Miniştrii de externe român şi maghiar au discutat despre legea educaţiei din Ucraina
Nicio minoritate din Ucraina nu trebuie să sufere încălcarea drepturilor sale la educaţie, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto după ce a discutat luni la Bucureşti cu omologul său român Teodor Meleşcanu drept legea ucraineană a învăţământului, adoptată toamna trecută şi care prevede ca educaţia în limbile minorităţilor să fie disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Szijjarto şi Meleşcanu au convenit să coopereze în continuare în opoziţia lor faţă de această lege, astfel încât Ucraina să nu poată încălca drepturile dobândite de minorităţile sale etnice.
Cei doi oficiali au fost de acord de asemenea că guvernul ucrainean trebuie să discute această lege cu grupurile minorităţilor din ţară înainte de a o pune în aplicare şi totodată trebuie să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la legea în cauză, a adăugat Szijjarto.
Ministrul de externe ungar a reiterat că guvernul de la Budapesta vrea să continue cooperarea cu România în problema legii educaţiei din Ucraina, pe baza respectului reciproc. "Un aspect al acestui fapt este că respectăm reciproc drepturile minorităţilor în conformitate cu standardele europene şi le consideră drept valori", a spus şeful diplomaţiei ungare.
Peter Szijjarto a menţionat că guvernul ungar urmăreşte îndeaproape situaţia liceului teologic din Târgu Mureş a cărui funcţionare a fost suspendată de România anul trecut. Guvernul ungar are încredere că România îşi va onora promisiunea făcută de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, de a rezolva situaţia acestei şcoli, a notat ministrul ungar. "Monitorizăm încontinuu această situaţie şi în acelaşi timp suntem în contact cu liderii UDMR", a mai spus el.
De menţionat că, potrivit portalului Rakurs.ua, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina a prelungit perioada de tranziţie pentru implementarea "articolului lingvistic" din noua Lege a educaţiei până în 2023, conform unui anunţ făcut săptămâna trecută ministrul educaţiei ucrainean Lilia Grinevici. Ministerul a acceptat în totalitate recomandările Comisiei de la Veneţia, a declarat la 1 februarie Lilia Grinevici în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul României la Kiev, Cristian-Leon Ţurcanu, potrivit unui comunicat postat pe site-ul oficial al instituţiei.
Un tribunal ucrainean respinge cererea lui Saakaşvili de protecţie împotriva extrădării
O curte de apel din Ucraina a respins luni o cerere a liderului opoziţiei Mihail Saakaşvili de protecţie împotriva posibilei sale extrădări, a anunţat agenţia de presă Interfax Ucraina citându-l pe avocatul lui Saakaşvili, transmite Reuters.
Fostul preşedinte al Georgiei a intrat în Ucraina în septembrie, în ciuda faptului că i-a fost retrasă cetăţenia ucraineană. Saakaşvili (49 de ani) a fost preşedintele Georgiei în perioada 2004-2013. El şi-a pierdut cetăţenia georgiană în 2015, când a acceptat-o pe cea ucraineană şi a devenit guvernator al regiunii Odesa.
În 2016, el şi-a dat demisia din funcţia de guvernator al regiunii Odesa şi l-a acuzat pe preşedintele ucrainean Petro Poroşenko de corupţie.
În Georgia, fostul preşedinte a fost condamnat recent la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu în timpul celor două mandate ale sale ca şef al statului. Saakaşvili respinge toate acuzaţiile ca fiind invenţii. În Ucraina, el este acuzat de sprijin pentru organizarea unui puci împotriva lui Poroşenko.
Saakaşvili a cerut anterior tribunalului districtual din Kiev să i se acorde statutul de persoană ce are nevoie de protecţie suplimentară, cerere pe care instanţa a respins-o.
Jirinovski vrea o bombă atomică asupra reşedinţei lui Poroşenko
Liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia (LDPR, ultranaţionalist), Vladimir Jirinovski, ar vrea o "mică Hiroshima" pe teritoriul Ucrainei, dar asigură că emisia de radiaţii va fi minimă.
Controversatul ultranaţionalist rus a propus ca o bombă atomică de mici dimensiuni să fie lansată pentru a distruge reşedinţa preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, vorbind în direct la postul public Rossia-1, în cadrul unei dezbateri pe teme legate de descurajarea strategică şi utilizarea armelor nucleare.
"O bombă mică. O mică Hiroshima. Acolo unde este reşedinţa preşedintelui Ucrainei (Petro) Poroşenko să fie, de exemplu, o groapă mică", a spus el, fiind invitat în talk show-ul "O seară de duminică cu Vladimir Soloviov", un jurnalist de televiziune, considerat propagandist al Kremlinului.
În opinia lui Jirinovski, diferenţa dintre o bombă nucleară de mare capacitate şi una de capacitate mică e la fel ca între a bea 1 litru şi 30 de grame de vodcă. "Sunt două lucruri diferite să bei 1 litru de vodcă şi 30 de grame. Să facem aşa ca ea (bomba) să acţioneze numai pe o rază de 10 km. Ei bine, va exista radiaţie, dar se poate obţine ca ea să fie minimă", a mai spus controversatul politician rus, citat de agenţia Unian într-un material de presă intitulat " Sindromul cenuşii radioactive: Jirinovski propune lansarea unei bombe atomice asupra reşedinţei lui Poroşenko".
Ucraina dă înapoi in privința legii care ar interzice practic predarea in limba minoritatilor: perioada de tranziție extinsă până în 2023
Ministerul ucrainean al Educatiei a acceptat propunerile facute de Comisia de la Venetia cu privire la controversatul articol 7 din Legea Educatiei, care stipula ca, incepand cu ciclul gimnazial, invatamantul pentru minoritatile etnice sa se desfasoare in limba ucraineana. Astfel, Ucraina va prelungi pana in 2023 perioada de tranzitie pentru punerea in aplicare a acestui articol, a declarat joi ministrul ucrainean al educatiei, Lilia Grinevici, in timpul unei intalniri cu ambasadorul roman la Kiev, Cristian-Leon Turcanu, potrivit Rador.
"Suntem recunoscatori Comisiei de la Venetia pentru munca eficienta si profesionista si suntem pregatiti sa implementam recomandarile propuse. Este important sa se inteleaga faptul ca facem acest lucru nu ca urmare a reactiei unor tari, prima noastra sarcina fiind aceea de a oferi fiecarui copil ucrainean, indiferent de nationalitate sau de locul de resedinta, un nivel ridicat al cunoasterii limbii ucrainene. Pentru a face acest lucru, trebuie ca toata lumea sa fie pregatita sa puna in aplicare articolul (lingvistic, n.red) si, in plus, sa fie luat in considerare specificul educational pentru comunitatile nationale din diferite grupuri lingvistice" - a explicat Lilia Grinevici, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Ministerului Educatiei si Stiintei de la Kiev si citat de Rador.
Grinevici a adaugat ca Ucraina va pregati o foaie de parcurs care sa contina fiecare pas al implementarii articolului lingvistic din legea ucraineana a educatiei si a subliniat ca Ministerul Educatiei lucreaza la imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii educatiei, in special a invatamantului superior.
Potrivit comunicatului de presa, in timpul intalnirii de la Kiev, ministrul ucrainean si ambasadorul Romaniei au mai abordat chestiunea finalizarii Protocolului privind cooperarea in domeniul educatiei intre Ministerul Educatiei si Stiintei al Ucrainei si Ministerul Educatiei Nationale din Romania, a carui semnare este planificata sa aiba loc anul acesta.
Ministrul ucrainean Lilia Grinevici si ambasadorul roman Cristian-Leon Turcanu au mai analizat posibilitatea ca acest protocol sa fie semnat la Bucuresti, dupa incheierea negocierilor. Alte subiecte de discutie la intalnirea dintre cei doi oficiali au inclus teme de interes comun, cum ar fi experienta romaneasca in domeniul manualelor electronice.