Gazprom avertizează Europa că fără importurile din Rusia riscă să aibă probleme în aprovizionarea cu gaze
Europa se va confrunta în scurt timp cu probleme în a-şi satisface necesităţile în creştere de gaze naturale, dacă va încerca să se bazeze pe importurile din SUA, în loc să majoreze achiziţiile din Rusia, a declarat un oficial de la Gazprom.
Administraţia Trump şi-a anunţat intenţia de a oferi gaze naturale din SUA Europei şi Asiei, pentru a reduce puterea de care se bucură pe piaţa energetică o serei de actori precum Rusia şi OPEC.
Avertismentul Gazprom vine într-o perioadă în care grupul rus se pregăteşte să demareze livrările la scară largă de gaze naturale spre China, o mişcare ce pare similară cu strategia petrolieră a Rusiei, care de-a lungul anilor a devenit un important furnizor de ţiţei al Beijingului pe seama Europei.
Directorul general adjunct de la Gazprom, Alexander Medvedev, a subliniat însă că grupul rus dispune de suficiente cantităţi de gaze naturale, atât pentru Europa, cât şi pentru Asia, dar a subliniat că a venit timpul pentru Europa să decidă de unde îşi cumpără gazele naturale.
"Europa a calculat greşit atunci când a presupus că nu va avea nevoie de o cantitate suplimentară semnificativă de gaze naturale, iar, dacă va fi nevoie, o va putea cumpăra din altă parte decât Rusia", a declarat Medvedev.
Anul trecut exporturile de gaze ale Gazprom au crescut cu 8%, până la un record istoric de 194 miliarde metri cubi, ceea ce i-a conferit concernului rus o cotă record de 35% pe piaţa din Europa.
Medvedev a estimat că ponderea Gazprom ar putea trece de 40% în timp, având în vedere că cererea de gaze a Europei va creşte, producţia realizată în Olanda şi Marea Britanie va scădea, iar ritmul de creştere a producţiei Norvegiei va încetini după 2025. În plus, livrările de gaze din SUA vor rămâne modeste, scumpe şi vor merge în principal spre Asia.
"Mulţi analişti serioşi arată că Europa se va confrunta în scurt timp cu o problemă majoră în aprovizionarea cu gaze şi, ceea ce este mai rău, cu o creştere semnificativă a preţurilor. Cu privire la cei care solicită o reducere a dependenţei de gazele ruseşti, ar trebui ca şi noi în Rusia să vorbim de o supra-dependenţă de banii proveniţi de pe un singur continent? De fapt, toate astea arată că suntem reciproc dependenţi", a spus Alexander Medvedev.
"Putem să furnizăm întreaga cantitate de gaze naturale de care Europa are nevoie, chiar dacă intrăm pe o nouă piaţă cum este China. Însă, Europa trebuie să se decidă acum. Trebuie să înceapă să se gândească, încă de pe acum cine le va asigura necesităţile suplimentare după 2025. Din păcate, nu există un dialog energetic între Rusia şi UE", a subliniat Medvedev.
Potrivit acestuia, chiar şi în situaţia în care Gazprom va finaliza la timp cele două proiecte de gazoducte, Nord Stream 2 şi Turkish Stream, acestea nu vor fi suficiente pentru a acoperi decalajul creat de creşterea cererii şi diminuarea ofertei.
O halbă de diplomație îndoielnică
Pe lângă faptul că fac bere fadă, olandezii mai au și un ministru de externe fără experiență, în stare să mintă că l-a întâlnit deja pe Putin.
Halbe Zijlstra, șeful diplomației batave, a fost forțat să admită că nu era prezent în 2006 la o întâlnire a lui Putin cu cadre din petrolieră olandeză Shell, când Putin ar fi definit 'Rusia Mare’ ca incluzând ‘Ucraina, Bielorusia şi țările baltice’.
Halbe Zijlstra insistă că deși el nu era de față, citatul e real iar el a căutat doar să protejeze sursa atunci când a spus că a auzit cu urechile lui. Așa o fi, dar ce-o să facă el mâine, marți, când e programat să se întâlnească la Kremlin cu omologul său, înspăimântătorul Serghei Lavrov?
Poate iese și Putin de după o perdea să-l întrebe dacă nu cumva a fost prezent și la Srebrenica, unde se știe că soldații olandezi din forțele ONU au luptat eroic apărând enclava pusă sub protecția lor.
Putin a semnat pentru integrarea armatei autoproclamatei Osetia de Sud în Forțele Armate Ruse
Formațiunile armate ale autoproclamatei Osetia de Sud au fost alipite la armata rusă. Legea în cauză a fost semnată de președintele rus, Vladimir Putin, a informat serviciul de presă al Kremlinului.
„Prin lege federală este ratificat Acordul dintre Federația Rusă și Republica Osetia de Sud despre alipirea unităților militare separate ale Republicii Osetia de Sud la Forțele Armate ale Federației Ruse, semnat la Moscova la 31 martie 2017“, – se spune în act.
„Prin introducerea acestor unități în componența forțelor armate ale Federației Ruse se înțelege primirea în serviciul militar în baza contractului a cetățenilor republicii în cadrul bazei militare ruse Nr.4 din Osetia de Sud“, – se menționează în nota explicativă.
Amintim ca, în 2008, după agresiunea militară a Rusiei în Georgia, Tbilisi a pierdut controlul asupra Republicii Autonome Osetia de Sud, aceasta din urmă proclamandu-și independența. Pe lângă Rusia, Osetia de Sud a mai fost recunoscuta doar de Nicaragua, Venezuela și Nauru.
Rusia amplasează rachete nucleare Iskander în zona Kaliningrad
Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander cu potenţial nuclear în enclava Kaliningrad, de la Marea Baltică.
Vladimir Şamanov, preşedintele Comisiei de apărare din Duma de stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat luni că sistemul de rachete Iskander a fost trimis în Kaliningrad, fără a preciza numărul acestora sau pentru cât timp au fost trimise în regiune.
"Da, au fost instalate", a spus el, conform RIA Novosti.
"O infrastructură militară străină devine automat o ţintă prioritară", a adăugat Şamanov.
Sistemul mobil de rachete balistice Iskander, denumit de NATO SS-26 Stone a înlocuit rachetele sovietice Scud. Cele două rachete au o rază de acţiune de 500 de kilometri şi pot avea focoase convenţionale sau nucleare.
Cu alte ocazii, Rusia a transmis că precedentele amplasări de rachete Iskander în Kaliningrad au fost temporare şi au constituit un răspuns la forţele amplasate de SUA în regiunea baltică.
Intr-un raport recent, serviciile lituaniene de informatii afirmau ca amplasarea permamenta este "inevitabila" si ca Moscova va prezenta acest lucru "probabil drept un raspuns la masurile adoptate de NATO”.
Luni, președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat țările europene în legătură cu amenințarea reprezentată de desfășurarea complexelor tactice ruse Iskander lângă Kaliningrad.
„Chiar acum sunt desfasurate în Kaliningrad rachete “Iskander” care vor rămâne acolo în mod permanent. Acest lucru înseamnă o amenințare nu numai pentru Lituania, ci pentru jumătate din țările europene“ – a declarat președinta Lituaniei.
Potrivit Washingtonului, Rusia este pe cale să-și modernizeze un arsenal de 2.000 de arme nucleare tactice, amenințând țările europene de la frontierele ei și ocolindu-și obligațiile care decurg din tratatul de dezarmare New START, care nu contabilizează decât armele strategice folosite ca baza pentru doctrina descurajării.
Anul trecut, NATO a amplasat 4 batalioane multinationale in Polonia si in tarile baltice iar armata americana a trimis o baterie de aparare antiaeriana Patriot pentru exercitii in Lituania.
In iulie, vicepresedintele american Mike Pence a evocat posibilitatea de a instala sistemul Patriot in Estonia vecina.
Patriot este un sistem de aparare aeriana mobila conceput pentru a intercepta aeronave, rachete de croaziera sau rachete balistice.
Presedintele Klaus Iohannis a semnat la finalul anului trecut decretul privind promulgarea Legii prin care Romania achizitioneaza sapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT - dintre care patru sisteme destinate inzestrarii Statului Major al Fortelor Aeriene si trei sisteme destinate inzestrarii Statului Major al Fortelor Terestre - si a echipamentelor aferente, in valoare totala de circa 3,9 miliarde USD fara TVA.
Rupând-o cu viziunea ex-președintelui Barack Obama, care, în 2009, la Praga, făcuse apel la eliminarea tuturor armelor nucleare, noua Atitudine nucleară americană propune deci să se dezvolte un nou tip de rachete nucleare de mică putere, care să fie lansate de pe submarine.
Ambarcate pe submarine, aceste noi rachete cu o putere mai mică decât a bombei de la Hirosima nu vor trebui stocate pe teritoriul țărilor aliate. Vor putea astfel să dejoace apărările anti-rachetă ale Rusiei, care sunt destinate esențialmente să respingă un atac aerian.
Aceste arme vor înlocui arme nucleare tradiționale, ceea ce va permite Washingtonului să continue să respecte tratatele de ne-proliferare. Pentagonul vizează pentru moment un program de circa 30 de asemenea “mini-arme nucleare” cu un cost de circa 50 de milioane de dolari în 5 ani, care mai trebuie aprobat de Congres.