Duma de Stat: Rusia nu va respecta deciziile APCE, chiar dacă va fi repusă în drepturi în organizație
Deputatul Dumei de Stat din Rusia, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Leonid Sluțki, a declarat că Rusia va refuza să pună în aplicare deciziile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), chiar dacă delegația sa va fi repusă în drepturi în Adunare, potrivit „Adevărul european”.
Delegația rusă nu face parte din Adunare, deoarece nu a prezentat componența acesteia la Strasbourg, în semn de protest împotriva sancțiunilor. Cu toate acestea, delegații ruși sunt invitați să participe la întrunirea unui comitet special care are în vedere discutarea posibilitatii ridicarii sancțiunilor.
Deputatii rusi sunt condusi de Leonid Sluțki, aflat în plin scandal in Rusia, fiind acuzat de cateva ziariste de hartuire sexuala.
Înainte de începerea întâlnirii, întrebat de jurnaliști despre momentul în care Federația Rusă va începe să pună în aplicare sancțiunile, el a răspuns sec: „Niciodată”.
În ianuarie, exact la fel a raspuns și colegul său, Konstantin Kosacev, președintele Comisiei pentru afaceri externe al Consiliului Federației.
Și Sluțski și Kosachev se află în prezent pe lista neagra a Uniunii Europene, cu interdicție de intrare. Cu toate acestea, dacă cei doi participă la evenimente internaționale, se poate face derogare de la interdicție.
Cernăuți: Naționaliștii ucraineni au protestat, în fața Consulatului României, împotriva unor "pretenții teritoriale ascunse ale Bucureștiului"
Un grup de tineri ucraineni, majoritatea studenți, au organizat un protest în fața Consulatului General al României la Cernăuți, împotriva acordării de către București a cetățeniei române locuitorilor regiunii și organizării de acțiuni culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri a Bucovinei cu România, considerându-le elemente ale unor pretenții teritoriale față de Ucraina.
Potrivit sursei citate, grupul de manifestanți a fost condus de Serghii Kacimarski, reprezentantul forței politice naționaliste "Pobratimi Ukraini" (Frații Ucrainei), fiind prezenți și alți naționaliști.
Kacimarski a fost de altfel și cel care a moderat acțiunea de protest, el susțînând că, prin acordarea cetățeniei române locuitorilor regiunii Cernăuți, România își manifestă un posibil "interes teritorial față de nordul Bucovinei", ceea ce poate să determine război, "exact cum s-a întâmplat în Donbas și Crimeea".
Au fost amintite și unele acțiuni culturale ale comunității românești, desfășurate cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți, în timpul cărora au fost evocate momente ale unirii Bucovinei cu România în 1918, „în pofida voinței populației ucrainene”.
Agenția BucPress precizează că la acțiunea de protest au participat vreo 30-35 de persoane, un număr foarte mic (mai mare era numărul de polițiști - punctează sursa citată), în mare parte studenți. Ei nu au luat cuvântul, ci au scandat "Slavă Ucrainei", "Eroilor Slavă" și "Moarte dușmanilor".
Kacimarski a spus că se pronunță împotriva separatismului în regiunea Cernăuți și împotriva promovării imaginii României Mari în anul curent, solicitând serviciilor speciale ucrainene să intervină.
Gazprom șantajează Ucraina cu un al treilea gazoduct prin Marea Baltică
Pe fondul încercărilor de a începe cu Kievul negocierile privind tranzitul de gaze prin Ucraina, Gazprom a început să aducă vorba despre posibilitatea construirii unui al treilea „Nord Stream”.
Într-un interviu pentru „Rossia 24“, Alexander Medvedev, adjunctul sefului Gazprom, a declarat că compania sa este pregatita sa înceapa construirea unor conducte suplimentare pentru furnizarea de gaz către Europa, cum ar fi „Nord Stream-3“.
Este prima declarație publică a conducerii de top Gazprom privind posibilitatea construirii gazoductului „Nord Stream-3”.
Potrivit lui Medvedev, acest lucru este posibil, „dacă Europa va declara noi necesitati și va fi gata să semneze contractele necesare”.
Medvedev a reluat teza că furnizarea de gaze naturale către Europa prin coridorul nordic este mai profitabila pentru Gazprom, decât pe coridorul central, prin Ucraina, de la zăcămintele vechi din Nadîm-Pur-Taz, unde producția este în scădere.
Prima conducta „Nord Stream“, cu o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, a fost construita în perioada 2010-2012 și a creat o ruta directă de alimentare cu gaze naturale din Rusia spre Germania pe sub Marea Baltică. A doua conductă de gaz, cu o capacitate similară, Gazprom intenționează să o construiască până la sfârșitul anului 2019.
Publicația menționează că sperand într-o crestere a cererii de gaze naturale în Europa, Gazprom nu ia în considerare opțiunea de a suplimenta volumele de gaz care tranziteaza Ucraina.
Totodata, Medvedev a declarat, marți, că „Gazprom“ este dispus să negocieze cu Ucraina problema tranzitului după 2019, dar „ținând cont de deplasarea centrului nostru de producție de gaze în partea de nord, este nevoie ca si Ucraina să vina cu propuneri concrete“.
În prezent, Gazprom insistă că ar dori sa foloseasca ruta ucraineana pentru tranzitarea spre Europa a cel mult 15 miliarde metri cubi pe an. Kievul considera că un astfel de volum va face ca sistemul său de gaze să nu mai fie viabil.
“Ororile vieţii din Vest, decăderea Europei, terorismul, protestele, criza refugiaţilor…” - principalele teme utilizate de televiziunile ruse
Un studiu realizat de think-tank-ul Ukraine Crisis Media Center, a monitorizat modul în care principalele canale TV din Rusia au reflectat imaginea statelor europene în perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2017, perioada de după anexarea Crimeei şi declanşarea războiului din estul Ucrainei.
Potrivit evenimentului zilei, studiul a luat în calcul cele mai mari televiziuni ruse: Rossia 1, Pervâi Kanal şi NTV.
Potrivit studiului, aproximativ 93 la sută din ştirile prezentate despre România sunt negative, ţara noastră ocupând locul 3 în topul ţărilor atacate de televiziunile ruseşti, după Irlanda şi Spania. Nici vecinii din Republica Moldova nu au o imagine mai bună, 87% din ştiri fiind negative.
Conform sursei citate, majoritatea statelor europene sunt descrise de televiziunile ruseşti ca o întruchipare a răului absolut, cu câteva excepţii: Elveţia, Muntenegru şi Belarus.
În rest, strategia mediatică arată că ”în Rusia televiziunile sunt cel mai puternic instrument mediatic prin care conducerea ţării setează agenda”, citat de evz.ro.
Studiul mai arată că numărul de ştiri negative a crescut cu 87% din iulie 2014 până în decembrie 2017. Principalele teme negative utilizate de televiziunile ruse sunt: ororile vieţii cotidiene din Vest, decăderea Europei, terorismul, protestele, criza refugiaţilor, sancţiunile la adresa Rusiei.