Ucraina vrea să furnizeze NATO cu avioane de transport militar
Compania de stat ucraineană Antonov anunță că e gata să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului.
''Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară'', a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al companiei.
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ''că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019''.
Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 "Mrya", cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent.
Lavrov face apel la UE să convingă Ucraina să implementeze acordul de la Minsk
"Ne reafirmăm dorinţa ca liderii din Uniunea Europeană, în special Germania şi Franţa ca participanţi ai Formatului Normadia, să influenţeze autorităţile de la Kiev", a declarat Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
Lavros a mai spus că Rusia consideră că nu există o altă soluţie la criza din Ucraina.
La sfârşitul lunii martie, liderii Germaniei, Franţei, Rusiei şi Ucrainei vor căuta modalităţi de accelerare a implementării acordului de pace de la Minsk în Ucraina de Est.
Grupul de contact Normandia a fost creat în iunie 2014 pentru a pentru a media între părţile aflate în conflict în vederea începerii unui proces de pace în regiunile controlate de rebelii separatişti în estul Ucrainei. Din acest format fac parte şefii de stat şi de guvern, precum şi miniştrii de Externe din Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa.
Ministrul maghiar de externe acuză Kievul de ”propagandă”
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter
, a cerut Ucrainei să „oprească propaganda falsă” despre influența unui terțe puteri (Rusia – n.r.) asupra politicii maghiare față de Kiev. Declarația a fost făcută în culuoarele reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor NATO de la Bruxelles.
„Trebuie să resping propaganda statului ucrainean, declarațiile lor că politica noastră este dictată de altcineva. Spun un Nu”, a declarat Szijjártó.
El a reiterat declarația sa potrivit căreia Ucraina a încălcat legea internațională și drepturile minorității maghiare.
„Avem 150.000 de maghiari în Transcarpatia și vom fi mereu alături de ei, iar acum guvernul ucrainean încalcă drepturile lor și obligațiile sale internaționale”, a spus ministrul maghiar.
Totodata, el a reiterat ca noua lege a educației din Ucrainea este un „cuțit în spatele” Ungariei.
„Eu exclud, resping categoric faptul că acțiunile noastre sunt dictate de o terță parte și îi îndemn pe prietenii noștri ucraineni să oprească propaganda falsă”, a spus Szijjártó.
În plus, el a declarat că depinde doar de Ucraina dacă va avea loc sau nu întâlnirea Comisiei Ucraina-NATO la cel mai înalt nivel.
Szijjártó a precizat ca a discutat această problemă cu o zi inainte cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Am arătat clar că, reuniunea Comisiei NATO-Ucraina la summit depinde doar de Ucraina…Dacă guvernul ucrainean va returna drepturile încălcate ale maghiarilor, nu ne vom opune ședinței comisiei”, a spus ministrul.
Ungaria a blocat pentru a treia oară cea de-a treia reuniune a comisiei Ucraina-NATO la nivel ministerial. Autoritățile ungare sustin ca vor continua sa faca acest lucru pana cand Ucraina va revizui legea educației.
Ungaria a blocat pentru a treia oară comisia ministerială Ucraina-NATO
Reuniunea Comisiei Ucraina-NATO la nivel de miniștri de externe de la Bruxelles, care fusese planificata pentru această săptămână, nu a mai avut loc din pricina opoziției Ungariei.
Partea ucraineană dorea să organizeze în cadrul reuniunii miniștrilor de externe de la Bruxelles o sedinta a Comisiei Ucraina-NATO. Toți aliații, precum și Secretariatul Internațional al Alianței, au susținut aceasta inițiativă, dar Budapesta a respins-o.
Autoritățile ungare sustin ca astfe exercită presiuni asupra Ucrainei, solicitând o revizuire a legii educației.
Recent, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjártó, a declarat ca va bloca participarea președintelui ucrainean Petro Poroșenko la summitul NATO, care va avea loc la Bruxelles în iulie 2018.