Gazprom e gata să construiască pe fundul Mării Baltice încă un gazoduct - „Nord Stream - 3“
Alexandr Medvedev, vicepreședintele corporației ruseşti „Gazprom“, a declarat, pentru postul de televiziune „Rusia 24“, că, pentru a satisface cererea tot mai mare din Europa pentru gazul rusesc, compania lui este gata să construiască pe fundul Mării Baltice încă un gazoduct - „Nord Stream - 3“.
"Noi am spus mereu că vom livra Europei atât gaz cât va fi necesar, a menţionat el. Noi avem rezerve certe, avem transport, noi vom construi noi rute de transport.
Dacă Europa îşi declară necesarul, dacă va fi gata să semneze contractele necesare, atunci eu nu voi exclude că vor fi necesare noi proiecte de transport pentru gaze, de exemplu, "Nord Stream-3". Efectul acestui proiect este foarte important, a fost foarte clar, încât această declaraţie a provocat aruncarea în luptă a forţelor speciale din presă. Și nu numai din presa democratică americană, britanică, poloneză, ucrainenă, dar și din Rusia.
Argumentele au fost cele mai diverse și, adesea, oarecum contradictorii. Într-unul și același material, de exemplu, putea fi prezentă concomitent afirmaţia că nu mai este nevoie de gaz rusesc în Europa şi că „Gazprom“ se ocupă de "îngroparea conductelor ca de un sport" şi că "este de înţeles poziţia Ucrainei" care încearcă să menţină şi chiar să dezvolte tranzitul. Faptul că Ucraina trebuie să sporească un tranzit de care "Europa nu are nevoie" pentru gazul rusesc nu deranjează pe nimeni.
Dezbaterea intensă s-a terminat cu un consens, şi anume că gigantul gazelor din Rusia pur și simplu bluffează. Având drept scop a) "să-i protejeze pe ucraineni" și b) "totuşi cum se face că finalizăm o construcţie de care nimeni nu a avut nevoie, cum este cel de-al doilea "flux". Între timp, s-a dovedit că este limpede cine se arată mai mult sau mai puțin interesat de problemele piețelor energetice europene: Alexandr Medvedev nu a glumit și nu a denigrat pe nimeni.
Sau există doi factori. În primul rând, epuizarea propriilor rezerve europene. În ianuarie, Guvernul Olandei a anunțat reducerea, până în 2022, la jumătate a producției de la Groningen, cel mai mare zăcământ olandez - până la 12 miliarde de metri cubi pe an. Pentru a fi clari, acum câțiva ani, producția anuală de la Groningen ajunsese la 50 de miliarde de metri cubi. Și, potrivit prim-ministrului olandez Mark Rutte, până în 2030, producția din acest zăcământ va fi întreruptă complet.
Se reduce extracţia şi din Norvegia, și din Scoția. Potrivit unui raport publicat și destul de accesibil publicului, document elaborat de Institutul Oxford pentru Studii Energetice, în 2020, producția de gaze din Uniunea Europeană se va reduce de la volumul actual de 256 de miliarde de metri cubi, până la 212 miliarde de metri cubi, iar în anul 2030, cantitatea extrasă va fi de 146 miliarde de metri cubi.
În al doilea rând, cererea de gaze naturale din Europa va crește sigur. Centralele termice vechi pe cărbune sunt închise. Prin anul 2022, se vor închide definitiv toate centralele nucleare din Germania (și ponderea acestora în sectorul energetic german a reprezentat odată aproape un sfert din consumul național). Şi subliniem, aceste volume de gaze "în scădere" nu pot fi înlocuite cu nimic, repet, nici cu gaze americane, nici cu gaze din Qatar, nici chiar cu gazele noastre naturale lichefiate din Iamal.
Preţurile acestor gaze nu sunt sustenabile, în mod banal, nu se compară cu preţurile gazului de conductă, iar în prezent nu există soluții tehnice pentru această problemă. Și dacă este justificat economic, este posibil chiar să mai crească prețul gazelor pentru populație (e greu de crezut că va fi o bucurie pentru cei care fac burgeri, dar vor plăti), însă pentru industria europeană dezvoltată, gazul natural lichefiat înseamnă doar moarte: creșterea prețului la produsele mari consumatoare de energie din lanțul tehnologic duce în mod banal la prăbuşirea competitivităţii lor pe piețele globale.
Iată ce este mai interesant în această "ecuaţie a gazelor" pentru divertisment. Chiar ieri, prima din cele două conducte ale gazoductului "Fluxul Turcesc" a ajuns pe ţărmul Turciei. Şi după cum ne anunţa mai sus Alexandr Medvedev, în cel mai scurt timp, Gazprom va selecta ruta finală pentru transportul gazelor prin "Fluxul Turcesc" spre Europa (gaze ce vor veni prin a doua conductă la care se lucrează de zor acum pentru finalizare).
„În prezent, se discută două opțiuni principale, a declarat vicepreședintele companiei. În ceea ce privește piețele, este vorba de Grecia, Italia, Bulgaria, Serbia, Ungaria“. Adică, Gazprom nu deranjează pe nimeni cu anunţul privind Nord Stream-3. El anunţă pur și simplu, ca să spunem așa, oferta necesară, încă nerostită, dar matematic exactă. Pentru "a treia" conductă a ambelor "fluxuri". Practic, Rusia este extrem de fericită cu transportul ei pe ambele rute - atât prin Turcia, cât şi prin nord.
Ucraina participă la cel mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră în 2018: Sea Shield 18
Nu mai puțin de 21 de nave militare, 10 aeronave de luptă și un submarin participă, în perioada 4-11 mai, la SEA SHIELD 18, cel mai mare exercițiu NATO organizat pe flancul sudic și estic al Alianței Nord Atlantice în 2018.
Peste 2.300 de militari americani, britanici, bulgari, greci, români, spanioli, turci, cu o mică participare ucraineană, vor pune în aplicare proceduri standard NATO de luptă împotriva amenințărilor asimetrice, aeriene, submarine și maritime, conform unui scenariu bazat pe o situație geopolitică fictivă, anunță Forțele Navale Române, organizatorul exercițiului.
Forțele Navale Române participă cu două fregate, două corvete, două nave purtătoare de rachete, două dragoare maritime, două detașamente mobile de lansare rachete, nave auxiliare și scafandri de luptă, Forțele Aeriene Române asigură secvențele de luptă împotriva amenințărilor aeriene cu trei aparate de zbor MiG 21 Lancer și, în premieră, Forțele Terestre Române participă cu un detașament de infanteriști de la Brigada 9 Mecanizată „Mărășești”.
Turcia participă cu un submarin, o fregată, o navă de patrulare, un avion de cercetare MPA P 235, Bulgaria cu corveta BGS Bodri, SUA cu un avion de patrulare MPA P 8 Orion, Marea Britanie participă cu trei aeronave Typhoon, iar Grecia cu ofițeri de stat major.
Exercițiul multinațional Sea Shield 18 este cel mai mare exercițiu NATO organizat pe flancul sudic și estic al Alianței Nord Atlantice, în anul 2018, și demonstrează capacitatea deosebită a marinarilor militari români de a planifica, organiza și conduce activități de instruire întrunite în cele trei medii de acțiune, terestru, aerian și maritim.
Euroregiunea 'Prutul de Sus' a votat rezoluţia pentru realizarea drumului rapid Gdansk-Varşovia-Lviv-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti-Sofia
Plenul Euroregiunii "Prutul de Sus", întrunit vineri în şedinţă la Boian, în regiunea Cernăuţi, a votat în unanimitate o rezoluţie privind realizarea drumului rapid Gdansk - Varşovia - Lviv - Cernăuţi - Suceava - Bucureşti - Sofia, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, după reuniune.
Rezoluţia, votată la propunerea preşedintelui CJ Suceava, este adresată, în numele Consiliului Euroregiunii ''Prutul de Sus'', guvernelor României, Ucrainei şi Republicii Moldova şi are în vedere susţinerea realizării unui drum rapid Nord-Sud, la est de Carpaţi, care să treacă prin România şi Ucraina, coridor care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, precum şi necesitatea introducerii în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere pe teritoriul celor trei ţări, care să realizeze conexiuni la acest coridor.
Potrivit lui Flutur, în document se arată că la întâlnirile organizate în cadrul Euroregiunii, precum şi în cadrul altor întâlniri transfrontaliere, s-a ridicat în mod constant o problemă identificată atât de cetăţenii ucraineni, cât şi de cei români şi moldoveni, şi anume, timpul nepermis de mare petrecut în punctele vamale dintre România şi Republica Moldova sau România şi Ucraina şi lipsa în zonă a unei autostrăzi sau a unui drum expres care să conecteze regiunile pe care le reprezintă la coridoare de transport europene.
"Efortul nostru de a atrage investitori, care să contribuie la dezvoltarea economică şi, implicit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, precum şi la demersul de a oferi confort tuturor persoanelor din Europa, şi nu numai, care aleg să tranziteze această zonă, trebuie să fie susţinut, în mod obligatoriu, de investiţii în infrastructura de transport, care să faciliteze transportul mărfurilor şi persoanelor în condiţii decente, condiţii care există în toate regiunile Europei", se arată în rezoluţie.
Ţinând cont de aceste aspecte, semnatarii rezoluţiei consideră absolut necesară introducerea în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere care să treacă prin România, Moldova şi Ucraina şi care să facă legătura cu coridorul care leagă Marea Baltică de Marea Neagră, coridorul Gdansk-Varşovia-Lviv-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti-Sofia.
"Aşa cum foarte multe regiuni europene beneficiază de autostrăzi, de căi de comunicaţii foarte rapide şi eficiente, considerăm că şi Regiunea de Nord-Est a României, Regiunea Cernăuţi din Ucraina, precum şi unităţile administrativ-teritoriale din Republica Moldova situate la graniţa cu România merită să fie scoase din izolare, prin intermediul unor rute care să lege Nordul de Sudul şi Estul de Vestul Europei", se mai precizează în rezoluţie.
Euroregiunea "Prutul de Sus" a fost constituită în anul 2000 şi are, în prezent, în componenţă judeţele Botoşani şi Suceava din România, municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Edineţ, Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Sângerei şi Râşcani din Republica Moldova, regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.
În reuniunea de vineri de la Boian, Cernăuţi a preluat preşedinţia Euroregiunii de la Bălţi, ce o deţinea din 2014.
Potrivit lui Flutur, în cadrul şedinţei s-au făcut propuneri la Planul de lucru a Consiliului Euroregiunii "Prutul de Sus" pentru perioada până la următoarea rotaţie, s-au prezentat rezultatele implementării proiectului mare de infrastructură "Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare ale râurilor Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate - EAST AVERT" şi propuneri de îmbunătăţire şi extindere a capacităţilor acestuia.
De asemenea, au fost prezentate propunerile de proiecte de perspectivă ce vor fi promovate la finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional "România-Ucraina 2014-2020", s-au purtat discuţii cu privire la posibilitatea creării unui sistem comun transfrontalier integrat pentru monitorizarea efectivă şi atenuarea consecinţelor şi evenimentelor tehnologice şi naturale asupra populaţiei din zonele de frontieră ale Ucrainei, în cadrul unui proiect-pilot similar cu serviciul SMURD din România şi Republica Moldova.
Totodată, s-a convenit ca în luna iunie să se organizeze, la Suceava, un forum economic.
Stoltenberg: NATO va acționa mai activ pentru contracararea amenințării ruse
NATO va acționa mai activ pentru contracararea amenințării ruse, a declarat secretarul general al Alianței militare, Jens Stoltenberg, la o conferință de presă în cadrul summitului miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles.
Stoltenberg a remarcat că atacurile cibernetice, amestecul în afacerile interne ale aliaților NATO și folosirea armelor chimice pe teritoriul unui stat membru al alianței sunt dovezi ale comportamentului agresiv al Moscovei.
Potrivit lui Stoltenberg, NATO încearcă să îmbunătățească relațiile cu Rusia, dar partile sunt încă departe de parteneriatul strategic pe care l-au căutat după încheierea ”războiului rece”. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a declarat că miniștrii de externe ai Alianței, reuniți la Bruxelles au căzut de acord ca în cazul Rusiei să adopte o „strategie dublă, de descurajare hotărâtă, combinată cu un dialog constructiv”.
„Suntem într-o situație inedită”, a recunoscut Stoltenberg într-o pauză a reuniunii de la Bruxelles, „nu mai suntem în vechiul Război Rece dar nici în perioada de dezgheț care i-a urmat”
În plus, Stoltenberg a vorbit despre întâlnirea cu noul secretar de stat american, Mike Pompeo. Acesta a sosit la sediul NATO la 12 ore de la numirea sa în post. „Este un nou record”, a spus secretarul general. Stoltenberg a explicat că a discutat cu Pompeo despre problemele legate de Rusia. Potrivit secretarului general, părțile au convenit că este necesar să continue dialogul cu Rusia, descurajând în paralel amenințările din partea Moscovei.
Anterior, secretarul britanic de externe, Boris Johnson, a declarat că se așteaptă să discute în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor NATO despre acțiunile dăunătoare ale Rusiei.
La rândul său, Stoltenberg a subliniat că NATO știe despre poziția Regatului Unit cu privire la otrăvirea fostului ofiter GRU Serghei Skripal și a fiicei sale, și că nu există nicio îndoială în ceea ce priveste corectitudinea evaluărilor Londrei privind posibilii autori ai tentativei de asasinat.