Rusia va spori numărul sistemelor S-400 din Crimeea
Dvornikov a precizat că bazele din Crimeea au fost deja dotate cu cele mai avansate tipuri de arme, adăugând că Rusia va continua şi anul acesta să-şi consolideze capabilităţile militare pe flancul său sud-vestic.
”Sistemul de apărare antiaeriană din Crimeea este asigurat 100% cu cele mai moderne echipamente militare. În bazele aeriene din Crimeea staţionează avioane de vânătoare Suhoi-30SM, elicoptere militare Ka-52 Alligator, toate fiind pregătite să efecteze operaţiuni de luptă. În Peninsula Crimeea se află deja sisteme de apărare antieriană S-400 Triumf şi Pantsir-S, urmând ca numărul acestora să fie suplimentat”, a declarat Dvornikov.
Sistemul antiaerian rus S-400 este de ultimă generaţie şi are o rază lungă de acţiune. Sistemul este conceput pentru a distruge aeronave, rachete de croazieră şi balistice, inclusiv rachete cu rază medie de acţiune, precum şi ţinte de la suprafaţă.
Lavrov: Ucraina şi-a pierdut independenţa din cauza SUA
”Timp de mai mulţi ani Kievul a fost forţat să facă o alegere falsă de tipul - ori eşti cu noi, ori împotriva noastră. Kievul a fost pus să aleagă între dezvoltarea cooperării cu estul sau cu Occidentul, care a produs, în cele din urmă, prăbuşirea statalităţii ucrainene. Rezultatul este o pierdere de facto a independenţei. Oamenii suferă, economia ţării este în colaps, deşi avea perspectiva să devină una dintre cele mai puternice şi stabile economii din Europa”, a declarat Serghei Lavrov.
Ministrul de Externe de la Moscova a subliniat că statele occidentale coordonate de SUA consideră că întreaga lume se află în sfera lor de influenţă, adăugând că respectivele ţări sunt responsabile pentru criza din Ucraina.
”Nu este nimic pro-Ucraina în politica Occidentului. Totul este împotriva Rusiei. Vedem că pentru Statele Unite şi pentru o parte a aliaţilor săi toate discuţiile despre crearea unui spaţiu de pace, securitate şi stabilitate în regiunea euro-atlantică reprezintă o muşamalizare a practicii arhaice de a acapara teritorii geopolitice, de a se extinde către Est. Toate aceste abordări au fost puse în aplicare prin extinderea NATO şi prin implementarea Parteneriatului Estic al UE”, a adăugat Lavrov.
Oficialul rus a explicat că intensificarea tensiunilor din relaţiile internaţionale reprezintă efectul acţionilor SUA şi ale aliaţilor săi.
”Evident, situaţia în lume devine, din păcate, tot mai tensionată şi mai puţin previzibilă. Noi am afirmat în repetate rânduri că această stare de lucruri este în primul rând rezultatul acţiunilor unilaterale neîncetate din partea SUA şi a unor state occidentale pe care acestea şi le-au subordonat”, a mai spus Lavrov.
Ucraina va lua măsuri similare celor ale SUA împotriva magnaţilor ruşi
Ucraina a decis să impună sancţiunile impuse unor companii şi entităţi din Rusia, acţionând similar cu Statele Unite, care au decis luna trecută să sancţioneze mai mulţi oameni de afaceri ruşi, companii aflate sub controlul acestora şi oficiali guvernamentali.
Ucraina va prelua de la Washington lista neagră cu aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin din mediul de afaceri şi totodată va extinde sancţiunile împotriva unor firme şi entităţi din Rusia aplicate după anexarea Crimeei în 2014.
"Prin decizia de azi, am coordonat noile sancţiuni (...) cu cele introduse de Statele Unite împotriva unor cetăţeni şi entităţi legale din Federaţia Rusă", a declarat Poroşenko după o întrunire a Consiliului pentru Securitate şi Apărare, fără a nominaliza persoanele cărora li se aplică sancţiunile.
Preşedintele ucrainean anunţase deja că unul din cei aflaţi pe listă este magnatul industriei aluminiului Oleg Deripaska, unul din cei 24 de oameni de afaceri ruşi adăugaţi pe lista neagră a SUA în aprilie anul acesta. În cadrul concernului Rusal, Deripaska deţine şi uzina de alumină de la Nikolaev, din Ucraina.
Consiliul ucrainean pentru securitate a precizat că noile sancţiuni se vor aplica timp de cel puţin trei ani, inclusiv unor parlamentari şi oficiali de rang înalt de la Moscova.
Kievul a anunţat de asemenea că va extinde sancţiunile deja existente împotriva companiilor ruse şi entităţilor, pentru a răspunde anexării Crimeii din 2014 şi susţinerii acordate de Kremlin separatiştilor din Ucraina de Est.
Consiliul Securităţii şi al Apărării a informat că noile sancţiuni vor fi valabile pentru cel puţin trei ani şi vor include penalităţi împotriva deputaţilor ruşi şi a unor oficiali de rang înalt.
În luna aprilie, departamentul american al Trezoreriei a anunţat sancţiuni care vizează şapte oameni de afaceri ruşi, 12 companii aflate sub controlul acestora şi 17 oficiali guvernamentali de la Moscova. Noile sancţiuni ar putea afecta economia Rusiei, în principal sectoarele financiar şi energetic, măsurile fiind parte a eforturilor Washingtonului contra Moscovei din cauza presupuselor ingerinţe în scrutinul prezidenţial american din 2017.
Cheltuielile militare ruseşti sunt în scădere pe fondul sancţiunilor
În 2017, cheltuielile militare ruseşti au scăzut cu o cincime comparativ cu anul anterior, aceasta fiind prima reducere în termeni reali începând din 1998, din cauză că sancţunile şi blocajul economic forţează redistribuirea fondurilor acum în scădere. Miercuri, Institutul Internaţional de Cercetări pentu Pace din Stockholm a anunţat că, anul trecut, Moscova a cheltuit pentru armată US$66,35 miliarde, respectiv, 4,3% din PIB, cu 5,5% din PIB mai puţin decât în 2016.
Rusia şi-a sporit cheltuielile militare începând din 1999, odată cu venirea la putere a lui Putin, iar cheltuielile în termeni reali au crescut cu 36% numai în ultimul deceniu. O bună parte din aceste investiţii a fost alocată modernizării armamentului, refacerii infrastructurii şi majorării soldei militarilor după deceniul din anii '90 care a urmat dezmembrării Uniunii Sovietice, când armata fusese neglijată.
Reînvierea armatei ruse a fost pusă la încercare în ultimii patru ani. După anexarea Crimeii la începutul anului 2014, Moscova a regizat revolta separatistă din estul Ucrainei, care a fost ţinută în viaţă prin sprijin cu armament, soldaţi şi logistică. Începând din septembrie 2015, forţele armate ruse au participat la războiul din Siria - o misiune care l-a ajutat pe preşedintele Bashar al-Assad să-şi recâştige controlul în cea mai mare parte din ţară.
Dar scăderea rapidă a preţurilor petrolului dn 2014 şi sancţiunle occidentale impuse Rusiei din cauza amestecului său în Ucraina - care a blocat finanţarea externă pe termen lung - l-au silit pe dl Putin să limiteze cheltuielile militare. Guvernul a ordonat primele reduceri de la bugetul oficial alocat apărării în 2016. La începutul acestui an, Kremlinul a anunţat că, în următorii cinci ani, bugetul va fi redus la mai puţin de 3% PIB.