Stoltenberg: Ungaria şi Ucraina trebuie să găsească o soluţie privind limba de studiu în şcoli
Ucraina şi Ungaria trebuie să găsească o soluţie echilibrată pentru problema limbii, legată de Legea învăţământului din Ucraina, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de TASS şi BTA. El a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la Varsovia. Capitala Poloniei este gazda sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Alianţei.
"În ceea ce priveşte convocarea Comisiei NATO-Ucraina la nivel de minister şi la nivel mai înalt, acest lucru este legat de Legea privind limba şi această problemă trebuie să fie rezolvată între Ungaria, stat-membru NATO, şi Ucraina, stat partener al NATO. Fac apel la Ucraina şi Ungaria să găsească o soluţie în această problemă", a declarat Jens Stoltenberg. El a subliniat că a dezbătut problema cu premierul ungar, Viktor Orban, şi cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, precum şi că "este vorba despre faptul că e necesar să fie apărate minorităţile, minorităţile lingvistice, iar acest lucru se referă şi la minoritatea naţională poloneză din Ucraina".
"Însă în această chestiune trebuie să fie găsit un echilibru cu dreptul legal al fiecărui stat pentru ca poporul său să poată să vorbească limba naţională", a spus secretarul general al NATO. El şi-a exprimat speranţa ca problema cu legea ucraineană privind limba să fie rezolvată cât mai curând posibil, pentru a se putea convoca o şedinţă a Comisiei NATO - Ucraina la nivel de minister. Jens Stoltenberg a precizat că veto-ul ungar nu împiedică o asemenea şedinţă, însă reuniuni la nivel înalt nu vor avea loc.
"Actuala şedinţă a Comisiei NATO - Ucraina este la nivel de reprezentanţi permanenţi, ceea ce confirmă că avem legături foarte strânse", a declarat el. Între Kiev şi Budapesta au apărut disensiuni serioase din cauza Legii privind educaţia, adoptată de Rada Supremă din Ucraina, iar situaţia legată de învăţarea în Ucraina a limbilor minorităţilor naţionale a indignat câteva state europene, inclusiv Ungaria.
Lagea prevede ca, începând cu anul 2020, procesul educaţional să se poată organiza doar în limba de stat. Până atunci, limbile minorităţilor naţionale se vor preda doar până în clasa a V-a. Temeri în această chestiune au mai exprimat state precum România, Moldova, Polonia, Rusia, Bulgaria şi Grecia, iar în luna octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie dură vizavi de Legea învăţământului în Ucraina şi a recunoscut că aceasta reprezintă o mare piedică pentru instruirea minorităţilor naţionale în limba maternă, subliniază TASS.
Ca urmare, Ungaria a blocat o şedinţă a Comisiei NATO - Ucraina la nivel de miniştri de externe şi a solicitat Kievului ca legea să fie anulată.
Saakaşvili cere Europei să îl sancţioneze pe Poroşenko
În prima sa conferinţă de presă după ce s-a stabilit în Olanda, fostul preşedinte gruzin Mihail Saakaşvili a cerut marţi ţărilor europene să îl sancţioneze pe preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko.
Poroşenko l-a numit în 2015 pe Saakaşvili guvernator al regiunii ucrainene Odesa. În Georgia, fostul şef de stat (2004-2013) este acuzat de mai multe infracţiuni, în urma unor anchete pe care le consideră politice. În Ucraina, el a demisionat din funcţia de guvernator după un an şi jumătate şi l-a acuzat de corupţie pe fostul său aliat, preşedintele Poroşenko. Ucraina i-a retras cetăţenia în 2017, iar la cea georgiană renunţase din 2015, astfel încât în prezent este, din punct de vedere legal, apatrid.
În februarie anul acesta, Mihail Saakaşvili a fost expulzat din Ucraina, unde i s-a interzis accesul timp de trei ani, şi s-a stabilit în Olanda, împreună cu familia - soţia, care are cetăţenie olandeză, şi cei doi copii.Saakaşvili contestă retragerea cetăţeniei ucrainene, singura pe care o deţinea la momentul respectiv, şi cere Europei sancţiuni împotriva preşedintelui Poroşenko, considerând că acesta i-a încălcat drepturile. El a anunţat că intenţionează să participe la alegerile prezidenţiale şi parlamentare de anul viitor, din Ucraina.
Presiunile externe cerute de el sunt singura modalitate realistă de a obţine permisiunea de reintrare în ţară; avocaţii lui Saakaşvili consideră că procedurile judiciare în acest sens, de exemplu la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, ar dura câţiva ani.
"Mă voi întoarce în Ucraina, dar pe moment mă voi strădui să mă asigur că împotriva lui Poroşenko se aplică sancţiuni speciale", a spus Saakaşvili.
Jurnalist rus de opoziţie asasinat la Kiev
Un cunoscut jurnalist rus de opoziţie, Arkadi Babcenko, a fost împuşcat mortal în Kiev.
O femeie a sunat la serviciul de ambulanţă şi a anunţat că l-a găsit împuşcat pe soţul ei, în apartamentul din Kiev în care locuiau. Jurnalistul a decedat la spital, din cauza rănilor suferite, a comunicat Poliţia ucraineană.
Anchetatorii suspectează că Arkadi Babcenko a fost asasinat din cauza activităţilor sale.
Arkadi Babcenko, un critic al Administraţiei Vladimir Putin, se mutase din Rusia în Ucraina de mai puţin de un an, deoarece se temea să nu fie asasinat acolo.
Polonia oferă SUA $2 miliarde pentru o bază militară permanentă
Polonia a decis să ofere SUA două miliarde de dolari pnteru stabilirea unei baze militare permanennte.
Polonia a fost dintotdequna unul din cei mai apropiați aliați SUA în Europa, încă de la intearea oloniei in NATO in 1999, iar intervenția rusă în Ucraina și ocuparea Crimeei au accelerat dorința de a obține o mai mare protecție si garanții de securitate. Ministerul polonez al apărării a redactat un document care pomenește în mod explicit o divizie blindată SUA, împreună cu întreaga infrastructură aferentă, aducând astfel mai multă mobilitate forțelor SUA din Europa.
Sosind cu doar o lună înainte de întâlnirea la vârf NATO de la Bruxelles, inițiativa Poloniei va irita cel mai probabil Rusia și va fi privită cu scepticism de către alte state din NATO care ar dori să îmbunătățească felațiile cu Moscova, precum Italia și, în multe privințe, Germania.
Oferta financiară este menită a fi privită cu mare simpatie la Washington, într-un moment de mari reduceri bugetare și după apelurile repetate ale lui Donald Trump ca aliații europeni să își sporească bugetul destinat apărării. Sub presiune SUA, țările din NATO s-au angajat să ajungă la un buget al apărării de 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Polonia și-a respectat angajamentul și a depășit 2% din PIB încă din 2015.
Propunerea poloneză este foarte detaliată, incluzând nu doar terenuri precise pentru bazele militare, dar și spitale, școli și chiar săli de sport pentru familiiile militarilor. Propunerea a fost deja trimisă în mod oficial guvernului SUA si Congresului.
Polonia găzduiește deja unități militare NATO și SUA, desfășurate pe teritoriul său prin rotație, deplasându-se între Polonia, Ucraina și cele trei țări baltice.