Rusia a ajuns în top 10 cele mai agresive țări din lume
Rusia a scazut in ultimul an cu inca o pozitie in indicele anual Global Peace Index , ajungand in ultimele zece din lista. Evaluarea a fost publicată miercuri, 6 iunie, de Institutul Internațional de Economie și Pace (The Institute for Economics and Peace).
Autorii studiului au pus Rusia pe locul 154 al ratingului care conține 163 de țări, în care trăiesc 99,7% din populația lumii. Ultimele trei locuri, desemnand țările cele mai putin iubitoare de pace, sunt ocupate de Siria, Afganistan (162) și Sudanul de Sud (161).
În top 3 al țărilor iubitoare de pace se afla Islanda, Noua Zeelandă și Austria. Dintre țările membre ale Consiliului de Securitate al ONU, Regatul Unit se află pe locul 57, Franța – locul 61, China – 112, Statele Unite – 121.
Ratingul unei țări este evaluat în baza a 23 de criterii, inclusiv dupa numărul de războaie externe și interne, relațiile cu țările vecine, stabilitatea politică, procentul cheltuielilor militare din PIB, importul și exportul de arme, numărul de politisti, procentul de deținuți pe cap de locuitor etc.
Experții au estimat că impactul negativ al violenței asupra economiei ruse a fost în 2017 de un trilion de dolari, fiind al patrulea cel mai mare indicator dupa SUA (2,67 trilioane dolari), China (1,7 trilioane dolari) și India (1,2 trilioane dolari).
Costurile economice ale violenței în Rusia s-au ridicat la 17% din PIB în 2017, o creștere de 4% fata de 2016-2017. Costul pe cap de locuitor al violenței a fost de 4.290 de dolari în 2017.
De altfel, poziția Rusiei în Global Peace Index se afla în depreciere constanta. Astfel, daca în 2007, Federația Rusă era pe locul 118-lea, un an mai târziu a scăzut la 131, în 2009 – 136, apoi s-a plasat pe locul 143, iar în 2011 a scăzut la 147.
Primele zece în clasamentul țărilor iubitoare de pace în 2018
1. Islanda
2. Noua Zeelandă
3. Austria
4. Portugalia
5. Danemarca
6. Canada
7. Republica Cehă
8. Singapore
9. Japonia
10. Irlanda
Ultimele zece țări iubitoare de pace
154. Rusia
155. Republica Central-Africana (CAR)
156. Republica Democrată Congo
157. Libia
158. Yemen
159. Somalia
160. Irak
161. Sudanul de Sud
162. Afganistan
163. Siria
Poroşenko justifică înscenarea asasinării jurnalistului Babcenko
Petro Poroşenko a apărat foarte criticata înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, publicat marţi.
"Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?", s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
"Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici", a justificat Poroşenko.
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene "l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi", asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar "serviciile secrete cooperează între ele".
Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care "sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est", potrivit preşedintelui ucrainean.
Ucraina afirmă că a prevenit un atac cibernetic împotriva ambasadei unei ţări membre a NATO
Serviciul ucrainean de securitate a statului SBU a indicat că a prevenit un atac cibernetic împotriva ambasadei din Kiev a unei ţări membre a NATO, potrivit unui comunicat, relatează marţi agenţia Reuters.
În comunicatul SBU nu se precizează despre ce ţară a NATO este vorba.
Hackerii ar fi folosit informaţii obţinute de la Ministerul ucrainean al Sănătăţii pentru a încerca să întreprindă atacul împotriva ambasadei, se mai spune în comunicat.
Jurnalist ucrainean condamnat la 12 ani de închisoare pentru spionaj
Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic.
'Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă', a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.
Procuratura a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi 'adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse'.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.
Tensiunile dintre Moscova şi Kiev, survenite după anexarea Peninsulei Crimeea în martie 2014 şi izbucnirea războiului în estul Ucrainei, au dus la mai multe arestări de jurnalişti ucraineni în Rusia, acuzaţi de spionaj.
