Peter Szijjarto: Războiul Ucrainei cu Rusia nu poate fi o scuză pentru încălcarea drepturilor maghiarilor
Războiul dus în prezent de Ucraina cu Rusia nu poate justifica încălcarea drepturilor minorităţii etnice a maghiarilor din Transcarpatia, a declarat ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, într-un interviu acordat duminică mai multor canale de televiziune ucrainene, în care a subliniat că Ucraina şi Ungaria ar trebui să menţină relaţii de bună vecinătate.
"Ungaria sprijină ferm integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Dar războiul vostru cu Rusia nu poate şi nu trebuie să fie o scuză pentru încălcarea drepturilor maghiarilor. Înţelegem că preşedintele dumneavoastră, guvernul dumneavoastră şi-ar dori să scape de influenţa Rusiei prin şcoli, prin limbă. Dar dacă voi luptaţi cu Rusia, de ce ne jigniţi pe noi? Dacă vă luptaţi cu Rusia, de ce încălcaţi drepturile maghiarilor?", a întrebat şeful diplomaţiei ungare.
În acest context, Peter Szijjarto a subliniat necesitatea ca Ucraina să aibă relaţii de bună vecinătate. "Cu cât aveţi vecini mai puternici şi mai stabili, cu cât aveţi relaţii mai bune cu vecinii, cu atât mai încrezător puteţi privi spre viitor", a afirmat ministrul de externe al Ungariei.
Întrebat dacă Ungaria intenţionează să-şi alipească Transcarpatia, Szijjarto a calificat întrebarea ca pe o "insultă", denunţând ca "scandaloase" acuzaţiile de separatism din partea Kievului.
"Aveţi un război, dar lăsaţi-i pe maghiari în pace. Cred că este foarte rău că daţi vina pe maghiari sau să-i ofensaţi pe unguri pentru că sunteţi în război cu Rusia", a insistat el.
Ungaria, potrivit lui, ar fi fericită să se întoarcă la politica care a fost înainte de adoptarea Legii privind educaţia în Ucraina, amintind că ţara sa a fost cel mai puternic susţinător al regimului de călătorie fără vize în UE pentru cetăţenii ucraineni.
Ministrul de externe ungar a indicat de asemenea că următoarea rundă de discuţii între Ministerul Educaţiei din Ucraina şi Asociaţia maghiarilor din Transcarpatia este programată pentru luna iulie.
În martie, ministrul Peter Szijjarto ceruse Ucrainei să opereze modificări la Legea Educaţiei şi să amâne punerea ei în aplicare până în 2023, ameninţând că, în caz contrar, Budapesta va bloca întâlniri importante pentru Kiev la nivelul Uniunii Europene şi al NATO.
În special, el menţionase că Ungaria va bloca desfăşurarea Comisiei Ucraina-NATO la nivel ministerial în aprilie şi în iulie la nivelul şefilor de stat şi de guvern în cadrul summitului de la Bruxelles.
Mike Pompeo speră că vizita lui Bolton la Moscova va duce la o întâlnire Trump-Putin
Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat într-un interviu difuzat sâmbătă că speră ca preconizata vizită la Moscova a consilierului pe probleme de securitate naţională John Bolton să se materializeze într-o întâlnire între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, informează Reuters.
Într-un interviu acordat editorialistului politic Hugh Hewitt şi difuzat de postul MSNBC, Pompeo a declarat că Bolton intenţionează să efectueze o vizită la Moscova, duminică sau luni.
"Şi cred că este posibil ca preşedintele Trump să se întâlnească cu omologul său într-un viitor nu prea îndepărtat ca urmare a acestei întrevederi", a spus Pompeo. Întrebat dacă Trump ar putea vizita Moscova în această vară, Pompeo a replicat că nu este la curent cu agenda preşedintelui.
Presa rusă a citat Kremlinul care a transmis marţi că nu există planuri pentru o întrevedere între Trump şi Putin înaintea summitului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie şi la care Trump este aşteptat să participe.
Pompeo a declarat că, în discuţiile cu Rusia, SUA "încearcă să găsească teme cu interese suprapuse, dar să protejeze interesele americane atunci când acest lucru nu se întâmplă". Secretarul de stat al SUA a mai spus că, în cele două convorbiri pe care le-a purtat cu omologul său rus, Serghei Lavrov, de la preluarea mandatului, în aprilie, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA şi la comportamentul acestei ţări în Siria şi Ucraina. "Unde există subiecte în care putem găsi un numitor comun, ei bine, cu siguranţă că încercăm să facem acest lucru", a adăugat el.
Trump şi Putin s-au întâlnit de două ori în marginea unor summituri globale şi au vorbit de cel puţin opt ori la telefon.
Agresori ai romilor arestați
Șapte oameni au fost arestați în vestul Ucrainei în urma unui atac din timpul nopții asupra unei tabere de romi de la periferia orașului Lvov.
Autoritățile spun că un rom de 24 de ani din orașul Rivne a fost ucis în atacul efectuat de persoane mascate la 23 iunie, cu puțin înaintea miezului nopții. Poliția a mai spus că în urma atacului au fost spitalizate patru persoane rănite cu cuțitul: un băiat de zece ani, doi bărbați de 19 ani și o femeie de 30 de ani.
A fost al cincilea atac asupra unei tabere de romi petrecut în Ucraina în ultimele două luni. Comitetul Helsinki din Ucraina și Amnesty International au condamnat atacurile, pe care le-au atribuit grupărilor de extremă-dreapta ca C14 și Sectorul Drept.
UE va extinde sancţiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeii
Liderii statelor membre UE vor extinde, săptămâna viitoare, sancţiunile impuse Rusiei în urma intervenţiei în Ucraina, acestea urmând să rămână în vigoare până la sfârşitul lunii ianuarie, au anunţat mai mulţi diplomaţi şi oficiali.
Sancţiunile impuse Rusiei, în domeniul energiei, apărării şi financiar, au fost extinse odată la şase luni încă de la anexarea peninsulei Crimeea în anul 2014. Liderii UE vor aproba extinderea sancţiunilor în cadrul întâlnirii de la Bruxelles, care se va desfăşura între 28 şi 29 iunie.
Moscova susţine că nu va renunţa niciodată la Crimeea. Peste 10.000 de oameni au fost ucişi în urma conflictului din Ucraina de Est.
Decizia a fost luată în urma discuţiilor între statele din Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), care s-au întâlnit în Canada la începutul lunii iunie. Iniţial, grupul era format din opt ţări, însă Rusia a fost exclusă după ce a anexat Crimeea.
Liderii din G7 i-au cerut Moscovei, anul acesta, să înceteze să mai "submineze democraţiile", cerând în declaraţia lor comună că "extinderea sancţiunilor are legătură cu eşecul Rusiei de a demonstra că poate implementa complet Acordul de la Minsk şi că poate respecta suveranitatea Ucranei".
Premierul italian Giuseppe Conte a declarat că Rusia trebuie reintegrată în Grupul ţărilor puternic industrializată, însă a fost de acord să semneze extinderea sancţiunilor.
"Italia consideră că este important să aibă un dialog cu Rusia, dar acest lucru nu înseamnă că sistemul privind sancţiunile poate fi eliminat peste noapte", a declarat Conte.