Putin avertizează NATO împotriva unor legături mai strânse cu Ucraina şi Georgia
Vladimir Putin a avertizat joi NATO împotriva cultivării unor legături mai strânse cu Ucraina şi Georgia, declarând că o astfel de politică este iresponsabilă şi ar avea consecinţe nespecificate pentru alianţă, în timp ce a promis să reacţioneze proporţional la asemenea acţiuni,.
Chestiunea a devenit o sursă de furie pentru Rusia - care împarte o frontieră cu ambele ţări şi nu doreşte să le vadă că se alătură la ceea ce ea consideră că este un bloc militar ostil - încă din 2008, când liderii NATO le-au promis Ucrainei şi Georgiei că într-o zi se vor alătura alianţei.
Putin, discutând cu ambasadorii ruşi din întreaga lume la o conferinţă la Moscova, a declarat joi că este nevoie de restabilirea încrederii în Europa şi s-a exprimat împotriva a ceea ce el a spus că sunt "încercările NATO de a desfăşura noi baze şi infrastructuri militare lângă graniţele Rusiei".
"Vom răspunde în mod corespunzător la astfel de paşi agresivi, care reprezintă o ameninţare directă pentru Rusia", a declarat Putin.
"Colegii noştri, care încearcă să agraveze situaţia, încercând să includă, printre alţii, Ucraina şi Georgia în orbita alianţei, ar trebui să se gândească la posibile consecinţe ale unei astfel de politici iresponsabile", a subliniat el.
Rusia şi NATO au nevoie de o nouă agendă de lucru pozitivă, care să vizeze mai degrabă "găsirea unui teren comun" şi nu confruntarea, a spus Putin.
"Cheia pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în Europa este extinderea cooperării şi restabilirea încrederii şi nu desfăşurarea şi construirea de către NATO a unei infrastructuri militare în apropierea graniţelor ruse, ceea ce se întâmplă acum", a insistat Putin.
Moscova a acuzat cu regularitate NATO de intensificarea prezenţei sale militare în Europa de Est, inclusiv creşterea contingentelor militare în statele baltice, Polonia, România şi Bulgaria, folosindu-se de temerile unei eventuale agresiuni ruse ca pretext, comentează Xinhua. Rusia s-a plâns şi că NATO îşi îmbunătăţeşte în mod activ infrastructura de transport şi instalează sisteme de apărare antirachetă în regiune.
Potrivit liderului rus, problema legăturilor NATO cu Ucraina şi Georgia a fost discutată cu preşedintele american Donald Trump la summitul desfăşurat luni la Helsinki.
Printre altele, Trump le-a cerut membrilor NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, dar s-a întrebat dacă Muntenegru, cel mai nou membru al alianţei, ar trebui să facă parte din bloc, în timp ce i-a descris pe locuitorii săi ca "agresivi".
Forţele ruse au intrat în două regiuni separatiste georgiene în 2008 şi au anexat Crimeea de la Ucraina în 2014 după care a izbucnit o revoltă separatistă prorusă în estul Ucrainei.
În aceste regiuni din cele două ţări rămân staţionate trupe ruse, ceea ce Moscova afirmă că este în acord cu dorinţa populaţiei locale, în timp ce Occidentul şi guvernele celor două state o numesc ocupaţie ilegală.
Liderii NATO au discutat legăturile cu Ucraina şi Georgia - ambele foste republici sovietice odinioară conduse de la Moscova - la summitul lor de la Bruxelles la începutul acestei luni.
Politicieni proeminenţi din ambele ţări doresc să se alăture alianţei militare occidentale, dar şi-au văzut şansele de aderare împiedicate de incursiunile teritoriale ale Rusiei, notează Reuters, care aminteşte că, în virtutea regulilor NATO, ţările cu conflicte teritoriale nu se pot alătura NATO.
Potrivit lui Putin, motivele posibilei agravări sunt: ”refuzul autorităților ucrainene de a-și îndeplini obligațiile” și ”refuzul de a rezolva conflictul în mod pașnic”.
„Din nou și din nou se demonstreaza încălcari flagrante a acordurilor, refuzul de a se angaja într-un dialog cu propriii cetățeni. Toate scenariile luate in calcul prevad solutii de forță“, – a spus Putin.
Președintele rus a sublinia că mai există loc pentru o soluționare pașnică. „Noi credem că pachetul de măsuri de la Minsk este o bază reală pentru o soluționare politică a crizei“, – a spus Vladimir Putin.
La întâlnirea cu ambasadorii, Vladimir Putin a atras atenția asupra aderării Georgiei și Ucrainei la NATO. Potrivit președintelui rus, cei care vor să facă acest lucru „ar trebui să ia în considerare consecințele unei astfel de politici iresponsabile”.
„Vom reacționa proporțional la astfel de măsuri agresive, care reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei”, a amenințat șeful statului.
Potrivit lui, baza securității în Europa este dezvoltarea cooperării. „Cheia pentru asigurarea stabilității este de a spori cooperarea și pentru a restabili încrederea și să nu se trimită la frontierele rusești baze noi și infrastructura militară a NATO“, – a spus Putin.
Subiectul Ucrainei și Georgiei intrand in NATO a fost abordat de Putin si în interviul recent pentru Fox News, în timpul vizitei sale la Helsinki. Șeful Kremlinului a numit deplasarea infrastructurii NATO la frontiera rusă drept o amenințare la adresa securității țării. „Reacția va fi extrem de negativă”, a promis Putin.
Ca răspuns, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei întâlniri cu șeful guvernului Georgiei, Mamuka Bakhtadze, a declarat că Rusia nu are dreptul de a decide pentru alții ceea ce ei ar trebui să facă sau nu.
„Doar cele 29 de țări membre ale NATO și Georgia ca țară candidată pot decide când Georgia va deveni membră a Alianței”, a declarat secretarul general al NATO.
În urmă cu 10 de ani, la ședința închisă a Consiliului Rusia – NATO de la București, Putin a făcut aluzie la ceea ce ar putea fi „pașii de retorsiune“ ai Rusiei daca Ucraina va intra in NATO. Posibilitatea în sine l-a scos din pepeni pe liderul rus. „Înțelegi, George, că Ucraina nici macar nu este stat – s-a adresat Putin presedintelui american de atunci George W. Bush. – Ce este Ucraina? O parte a teritoriului său este Europa de Est, și o parte i-a fost donata de noi!“
După aceea, președintele rus a lăsat să se înțeleagă că, dacă Ucraina este admisa în NATO, statul ucrainean pur și simplu încetează să mai existe. În fapt el a amenințat că Rusia ar putea să ocupe Crimeea și Ucraina de Est.
Putin: Rusia va reacţiona „extrem de negativ” la aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO
Reacţia Rusiei la decizia Alianţei Atlanticului de Nord de a acorda statutul de membru Ucrainei şi Georgiei ar putea fi "extrem de negativă", a declarat preseşdintele rus Vladimir Putin într-un interviu acordat postului Fox News.
"Pentru noi reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezintă o ameninţare, iar reacţia ar fi extrem de negativă", a declarat Vladimir Putin.
"Extinderea infrastructurii şi capabilităţilor NATO este o îngrijorare pentru noi, cât şi creşterea numărului personalului în regiuni în care nu ar trebui să fie", a afirmat liderul de la Kremlin, adăugând că, în anumite regiuni, numărul personalului militar a crescut până la 10.000 de oameni.
Potrivit preşedintelui rus, Rusia reacţionează la "ceea ce se întâmplă în jurul ei".
"Spre exemplu extinderea NATO către Est. Când Uniunea Sovietică retrăgea trupele din Germania, ni s-a spus că ruşii trebuie să cunoască un lucru: că NATO nu se va extinde niciodată dincolo de frontierele Germaniei. În două valuri de extindere, acest lucru s-a întâmplat, în pofida posturii noastre. Nimănui nu i-a păsat de postura noastră", a declarat Putin.
În cadrul summitului NATO de la Bucureşti, care a avut loc în 2008, Alianţa a afirmat că Ucraina şi Georgia vor putea obţine ulterior statutul de membru.
Reprezentanții Moscovei și Kievului au discutat în Germania despre viitorul livrărilor de gaze naturale
Reprezentanți ai Moscovei și Kievului s-au întâlnit marți în Germania pentru a discuta despre viitorul livrărilor de gaze naturale în Europa, prin Ucraina, după ce contractul actual va expira anul viitor.
Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, s-a întâlnit marți cu ministrul rus al Energiei, ministrul ucrainean de Externe și comisarul European al Uniunii pentru Energie, Maros Sefcovic.
Directorul general al companiei Gazprom, Alexei Miller și directorul companiei Naftogaz, Andrei Kobolev, vor participa de asemenea la întâlnire.
Altmaier a afirmat marți că discuția nu se va adresa proiectului Nord Stream 2. Acesta a declarat că se așteaptă ca discuțiile să fie dificile, adăugând însă că "este posibil să găsească soluții prin care să se asigure interesele de securitate ale Ucrainei vor fi protejate dincolo de anul 2020 și că livrarea gazelor naturale din Rusia în Europa încă va fi posibilă".
Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.
Szijjarto: Ucraina încalcă legea privind protecţia minorităţilor
Ucraina încalcă grav una dintre cele mai apărate valori şi legi ale Europei atunci când vine vorba despre protecţia minorităţilor, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.
Şeful diplomaţiei ungare, care participă la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe, a insistat că Ucraina îşi neglijează angajamentele internaţionale şi foaia de parcurs în vederea aderării la NATO, precum şi Acordul de asociere semnat cu Uniunea Europeană.
''Ungaria consideră inacceptabil că, în pofida tuturor acestor lucruri, Kievul se aşteaptă să continue în acelaşi fel către integrarea europeană'', a subliniat Szijjarto.
Legea ucraineană a educaţiei, adoptată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Pe de altă parte, ministrul de externe ungar a apreciat că pactul global al ONU privitor la migraţie este un 'document dezechilibrat şi periculos', întrucât el va încuraja toate procesele migraţioniste care deja reprezintă o ameninţare pentru Europa.
În opinia sa, orice document şi orice organism de luare a deciziilor la nivel internaţional care stimulează procesul de migraţie este în contradicţie cu interesele de securitate ale Europei.