Oleg Sențov a intrat în a 75-a zi de grevă a foamei
Regizorul ucrainean Oleg Sențov se află în greva foamei de 75 de zile. Două luni și jumătate el nu se mai hrănește în semn de protest împotriva sentinței nedrepte la care a fost condamnat.
În luna mai, regizorul a anunțat că va face greva foamei chiar și până la moarte dacă alți 64 de ucraineni întemnițați în Rusia, pe care el îi consideră prizonieri politici, nu sunt eliberați.
Născut în Crimeea, în vârstă de 41 de ani, Sențov se află acum în al treilea an al pedepsei sale de 20 de ani pe care o efectuează în condiții foarte stricte într-o închisoare de la Cercul Polar.
Sențov a fost arestat de FSB in Crimeea în primăvara anului 2014. El a fost transferat în Rusia, unde a fost judecat în baza unor acuzații de terorism și pregătirea de acte teroriste în peninsula anexată ilegal de Rusia.
Pe 25 iulie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut eliberarea lui imediată.
Săptămâna aceasta, 50 de intelectuali ucraineni faimoși și alte figuri publice i-au trimis o scrisoare lui Sențov, cerându-i să oprească greva foamei.
Cofondatoarea Femen, Oksana Şaciko, s-a sinucis la 31 de ani, la Paris
Oksana Şaciko, cofondatoare şi fostă membră a grupului feminist ucrainean Femen, s-a sinucis în apartamentul său din Paris, la vârsta de 31 de ani.
În cursul dimineţii de marți, Anna Guţol, o altă cofondatoare a mişcării, anunţase decesul acesteia pe pagina sa de Facebook, rămânând evazivă cu privire la cauzele morţii ei: 'Ne-a părăsit Oksana Şaciko, cea mai curajoasă (...). Împreună cu apropiaţii şi familia ei, suntem în doliu şi aşteptăm versiunea oficială a poliţiei. Pentru moment, ceea ce ştim este că (...) trupul Oksanei a fost găsit în apartamentul său din Paris. Potrivit prietenilor săi, ea a lăsat o scrisoare de adio!'
Cu toate acestea, data exactă a morţii tinerei ucrainence urmează să fie stabilită de expertiza medico-legală, dar în data de 20 iulie ea era încă în viaţă, a declarat o altă confondatoare a Femen, Aleksandra Şevcenko, pentru BBC Ucraina.
Aplicaţia Telegram Paris Burns informează că Oksana Şaciko a avut înainte două tentative de sinucidere. În scrisoarea sa de adio, tânăra scrie: 'Totul este un Fake!'
Împreună cu alte trei militante, Oksana Şaciko a fondat mişcarea feministă ucraineană cunoscută pentru acţiunile sale topless în aprilie 2008 la Kiev (Ucraina). În genere, mişcarea luptă împotriva discriminării şi exploatării sexuale a femeilor din Ucraina şi din lumea întreagă.
Exilată în Franţa din 2013, unde a primit azil politic, tânăra a părăsit organizaţia şi şi-a continuat activitatea de pictoriţă.
Macron l-a primit pe Lavrov pentru a discuta despre Ucraina
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi şeful diplomaţiei de la Paris, Jean-Yves Le Drian, i-au primit la Palatul Elysee pe ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al Rusiei, pentru a discuta despre conflictele din Siria şi Ucraina.
Conform AFP, această reuniune, neanunţată şi desfăşurată într-un format neobişnuit, a urmat la puţine ore după cea avută la Berlin de cei doi oficiali ai Moscovei cu cancelarul german, Angela Merkel, şi ministrul de Externe, Heiko Maas.
Cancelarul german i-a primit marți pe șeful statului major rus, Valeri Gherasimov, și pe ministrul Afacerilor externe Serghei Lavrov.
S-a discutat despre conflictul din Ucraina, Berlinul fiind, alături de Paris, principalul artizan al unui proces de pace care pare însă a fi într-un punct mort.
Primul raport despre ororile războiului din Donbas
Reprezentantul Ucrainei în subgrupul de lucru pentru afaceri umanitare al grupului de la Minsk, Irina Gherashcenko, vicepreşedintele Radei Supreme - Parlamentul ucrainean - a dat publicităţii rezultatele analizelor şi studiilor despre captivitatea în regiunea separatistă controlată de forţele ruse şi pro-ruse din Donetsk şi Luhansk, în Estul Ucrainei, acolo unde suspiciunea de trădare este împărţită uniform faţă de toţi localnicii care nu se supun noilor şefi impuşi de trupele ruse şi de grupările paramilitare, de tâlhari şi hoţi din regiune, indiferent că sunt etnici ruşi sau ucraineni rămaşi la ei acasă.
Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare şi-a manifestat îngrijorarea faţă de siguranţa şi bunăstarea copiilor din regiunea Donbas, precum şi pentru asigurarea hranei.
"Comisia pentru Educaţie raportează că, în 2017, 42 de unităţi de învăţământ au fost afectate de ambele părţi ale <<liniei de contact>> de conflictul aflat în desfăşurare. Comisia reiterează faptul că nu există o singură lună fără ca o şcoală să fie avariată sau ca accesul la educaţie să fie afectat. Fie ca urmare a unor daune provocate de conflicr, fie prin închiderea temporară, accesul la educaţie a fost restricţionat pentru cel puţin 6.500 de copii. Impactul conflictului din estul Ucrainei este grav, iar 1,2 milioane de persoane se confruntă cu probleme privind hrana în cele două regiuni estice", potrivit raportului.
Grupul tripartit care ţine de sistemul de acorduri de pace de la Minsk, mai susţine că documentarea e făcută pe baza certificatelor medicale emise pentru fiecare din cei eliberaţi din captivitate la schimb de ostatici sau care fug din zonă în partea controlată de autorităţile legitime ale Ucrainei, dar reclamă că au trecut printr-o formă de prizonierat la separatiştii pro-ruşi sau trupele ruse. Acestea relevă metoda de tortură cu lovituri exclusiv în cap, bătăi crunte ce vizează numai capul. O duzină dintre ei reclamă şi sodomia, confirmată medical, în captivitate. Reprezentantul ucrainean nu a dezvăluit detalii despre cei care aplică actele de tortură şi specialiştii ruşi în tortură şi interogatorii violente şi ce vizează ei prin asemenea practici, care sunt categoriile de informaţii pe care le solicită captivilor.
Din rezultatele obţinute, vicepreşedintele Radei Supreme a subliniat că majoritatea deţinuţilor au răni importante şi traume la cap, unde sunt loviţi cu sălbăticie pentru a nu-şi aminti fapte sau a pierde uzul raţiunii. Cei care nu sunt de acord cu regimul sau cu nivelul de viaţă, cu rechiziţionarea discreţionară a bunurilor, toţi sunt capturaţi, devin ostatici, sunt torturaţi şi sodomizaţi.
Preocuparea majoră rămâne traumele cranio-cerebrale, este vorba despre posibilitatea de recuperare nu numai din cauza sindromului post-traumatic manifestat de toţi, cât de posibilitatea de a se recupera fizic şi de a utiliza intelectul lor după presiunile şi bătăile suferite. E şi o problemă de nenorocire pe viaţă a celor eliberaţi, dar şi una care priveşte posibilităţile de condiţionare de orice tip la care e posibil să fi fost supuşi cei captivi sau măcar o parte dintre ei. E o bătaie de cap deosebită care dublează problemele cu care se confrunta deja Ucraina în cazul anexării Crimeei şi agresiunii militare din Estul teritoriului său, din Donbas: război, refugiaţi interni, efortul de reintegrare a combatanţilor etc.
Gherashcenko a subliniat că toţi cei returnaţi către Kiev manifestă sindrom post-traumatic sever care nu poate fi vindecat decât prin acţiuni susţinute de reabilitare psihologică, tratamente îndelungate şi cu rezultate diverse. E vorba mai întâi de captivitate, apoi despre lovituri şi traume şi efectele lor psihologice, despre tortură şi sodomie, dar şi despre condiţionări psihologice de orice fel la care au fost supuşi ostatecii.
Irina Gherashcenko a propus ca situaţia să fie remediată prin crearea unui Minister al Veteranilor de Război, ştiut fiind că aspectele de sindrom post-traumatic nu vizează strict pe prizonieri, ci şi pe cei care luptă în Donbas de mai bine de 4 ani, care se confruntă cu uciderea violentă a camarazilor şi rudelor, a celor care ucid, la rândul lor, în conflict, în fapt a întregii componente post-traumatice creată de războiul lung din Donbas, în care mor zilnic oameni. Şi nu e vorba doar despre militarii sub arme, ci şi despre voluntari, despre întreaga populaţie implicată şi care suferă, direct sau indirect, traumele conflictului din Donbas.