Manevre navale comune româno-ucrainene în Marea Neagră
"Corveta «Contraamiral Horia Macellariu» desfășoară o serie de exerciţii pe mare, în comun cu două vedete rapide de patrulare ale Ucrainei, în raioane maritime din proximitatea gurilor Dunării şi a Insulei Şerpilor", anunţă Forţele Navale române.
Activităţile au obiectivul facilitării interoperabilităţii la nivel tactic şi dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre Forţele Navale Române şi Forţele Navale ale Ucrainei. Manevrele navale se desfăşoară în cadrul planului de activităţi internaţionale al Ministerului Apărării Naţionale.
"După degradarea situaţiei de securitate din bazinul Mării Negre din anul 2014, prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă şi destabilizarea din estul Ucrainei, activităţile de instruire comune ale militarilor din statele NATO şi din Ucraina s-au diversificat, atât în spaţiul terestru, cât şi în mediul maritim şi cel aerian, pentru a asigura o prezenţă militară constantă în vederea asigurării păcii, securităţii şi stabilităţii pe flancul estic al Alianţei", precizează Forţele Navale române.
Biserica Ortodoxă din Rusia îngheaţă relaţiile cu Constantinopolul
Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat vineri că nu va mai participa la structurile prezidate de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, acuzând-o că ar fi de acord cu încercarea Bisericii ucrainene de a se desprinde de Moscova.
Vladimir Legoida, purtătorul de cuvânt al Bisericii ruse, a declarat că Sfântul Sinod a decis să suspende participarea la toate structurile prezidate sau co-prezidate de reprezentanţii Patriarhiei de la Constantinopol.
De asemenea, suspendă toate serviciile cu preoţii de vârf ai Patriarhiei din Constantinopol şi nu îl va mai comemora pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I în slujbele sale, a transmis Legoida prin intermediul reţelelor de socializare online.
"În esenţă, aceasta este o defalcare a relaţiilor. Pentru a lua un exemplu din viaţa seculară, decizia este aproape echivalentă cu tăierea legăturilor diplomatice ", a declarat Mitropolitul Ilarion al Bisericii ruse, citat de agenţia de ştiri RIA.
Liderii politici pro-occidentali din Ucraina au căutat să scoată fosta republică sovietică din orbita Moscovei după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014, iar o insurgenţă susţinută de Moscova a izbucnit în estul Ucrainei.
UE a prelungit sancţiunile impuse persoanelor şi entităţilor ruseşti implicate în criza din Ucraina
Reprezentanţii Uniunii Europene au acceptat miercuri să prelungească pentru şase luni sancţiunile impuse persoanelor şi entităţilor ruseşti implicate în criza din Ucraina, au anunţat diplomaţi şi oficiali ai UE.
Lista de sancţiuni UE vizează 154 de persoane şi 44 de entităţi ruseşti care au primit interdicţie de a călători în spaţiul Uniunii Europene şi blocarea bunurilor acestora, după eliminarea liderul rebelilor din estul Ucrainei sprijinit de Rusia, Alexander Zakharcenko, care a fost ucis într-o explozie săptămâna trecută, au transmis diplomaţii UE.
Lista cuprinde în mare parte cetăţeni şi companii ruseşti, precum şi cetăţeni ucrainieni pro-ruşi.
Extinderea formală a sancţiunilor până la jumătatea lunii martie va fi completată zilele următoare, au anunţat diplomaţii europeni.
Blocul Comunitar a impus de asemenea sancţiuni economice împotriva Moscovei pentru anexarea regiunii Crimeea în 2014 şi pentru sprijinirea rebelilor din estul Ucrainei împotriva guvernului de la Kiev.
UE acuză Rusia de blocarea transportului maritim în strâmtoarea Kerci
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să garanteze acces nestingherit la porturile ucrainene din Marea Azov, scrie astazi Deutsche Welle.
În Uniunea Europeană se afirmă că Rusia tot mai des blochează și reține în mod deliberat nave, inclusiv sub pavilionul țărilor membre ale UE, care se îndreaptă prin strâmtoarea Kerci în porturile Ucrainei de la Marea Azov și înapoi.
Bruxelles susține că accesul liber la Marea Azov este împiedicat în special de podul spre Crimeea, construit în strâmtoarea Kerci.
