Ucraina va construi o bază militară în zona Mării Azov
Ucraina va construi o bază militară în zona Mării Azov, în nordul Mării Negre, pentru contracararea ameninţărilor Rusiei
Ucraina suplimentează capacităţile militare în nordul Mării Negre, pentru contracararea Rusiei
Kievul acuză Rusia că a continuat suplimentarea prezenţei militare în apropierea frontierelor Ucrainei.
"Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia", afirmă şeful Statului Major al armatei ucrainene Viktor Mujenko.
Ucraina, care acuză Rusia că a intensificat controalele maritime şi împiedică trecerea a zeci de nave ucrainene, intenţionează să construiască o bază militară în zona Mării Azov. Administraţia SUA a cerut Rusiei "să înceteze persecutarea" navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Ucraina critică o tentativă a Moscovei de a-i sufoca porturile, cruciale în exportul producţiei sale metalurgice, şi chiar că ar pregăti o ofensivă contra Mriupolului, ultimul mare oraş aflat sub controlul Kievului în est.
Moscova caută să ”blocheze porturile ucrainene de la Marea Azov, să facă să crească tensiunea şi - nu putem exclude - să lanseze o ofensivă militară asupra Mariupolului”, afirma în iulie preşedintele Petro Poroşenko.
La sfârşitul lui august, Statele Unite denunţau o ”hărţuire a transportului internaţional” care afectează ”sute de nave comerciale”. La începutul lui septembrie, reprezentanţa UE în Ucraina a acuzat, la rândul ei, Moscova de ”obstrucţionarea şi întârzierea trecerii” cargoboturilor.
Moscova aruncă vina pe Kiev, purtătoarea sa de cuvânt Maria Zaharova dând asigurări că ”controalele efectuate de Rusia vizează exclusiv să-i asigure securitatea”. ”Am văzut, în practică, de ce sunt capabile elemenetele radicale ucrainene”.
Difucultăţile au apărut odată cu construirea de către Moscova a unui foarte controversat pod de 19 kilometri lungime în Strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea anexată de Rusia.
Instalarea arcadelor podului, în 2017, a ”tăiat calea unei părţi a navelor, prea mari pentru a putea să treacă pe dedesubt”, a declarat pentru AFP Oleksandr Oliinîk, directorul Portului Mariupol.
Anul acesta, Paza de Coastă rusă a început să încetinească vapoare, oficial în vederea unor controale.
Aceste întârzieri provoacă pierderi importante armatorilor şi porturilor, care îşi pierd clienţii. Fiecare zi de aşteptare a unui cargobot îi costă ”între 5.000 şi 15.000 de dolari” pe proprietarii lui, spune el. ”Într-o bună zi, armatorii vor ajunge să ne spună basta, nu ne mai interesează!”.
În primele şapte luni ale anului, veniturile porturilor Mariupol şi Berdiansk au scăzut cu aproape un sfert faţă de aceeeaşi perioadă a lui 2017, potrivit presei.
Numai în mai Moscova a transferat cinci dintre navele sale militare de la Marea Caspică spre marea Azov, ”dându-şi o nouă capacitate de atac”, potrivit unei publicaţii a centrului de analiză Jamestown Foundation din aceeaşi lună.
În iulie, Kievul a acuzat că aproximativ 40 de vedete de luptă se aflau deja la Marea Azov.
”Prezenţa forţelor armate ruse a devenit provocatoare şi agresivă”, a declarat recent la Kiev emisarul special american Kurt Volker.
În replică, Ucraina a transportat pe uscat, în septembrie, două navete blindate de artilerie în portul Berdiansk şi, potrivit ambasadorului său în Statele Unite, negociază cu Washingtonul să obţină două ambarcaţiuni de patrulare de clasa Island.
Duminică, două nave ucrainene au intrat în Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci, către Berdiansk, cu scopul de a eeveni, potrivit preşdintelui Poroşenko, ”o nouă bază a Forţelor navale ucrainene”.
Senator PNL : MRP şi MAE vor să arunce în aer programul burselor pentru etnicii români din Ucraina
Senatorul PNL Viorel Badea i-a acuzat, miercuri, pe reprezentanţii ministerelor Românilor de Pretutindeni şi de Externe că ”şi-au propus să arunce în aer programul de acordare de burse etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, zădărnicind astfel eforturile statului român” în acest sens.
”Sunt extrem de îngrijorat pentru faptul că MRP (Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - n.r.), <în parteneriat> cu MAE (Ministerul Afacerilor Externe - n.r.) şi-au propus să arunce în aer programul de acordare de burse etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, zădărnicind astfel eforturile statului român de sprijin educaţional pentru comunitatea românească din ţara vecină”, a declarat pentru MEDIAFAX senatorul Viorel Badea.
El i-a cerut ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, situaţia reală a soluţionării dosarelor de burse în acest moment, precum şi modul în care va funcţiona acest program în anul şcolar 2018-2019.
”Solicit cu fermitate conducerii MRP să opereze toate dosarele depuse până în acest moment, trecând, totodată, la preluarea de urgenţă a restului dosarelor care au fost întocmite de către solicitanţi. Avertizez, în acelaşi timp, conducerea MRP, că stoparea acestui program va afecta iremediabil imaginea statului român în relaţia cu comunitatea românească din Ucraina şi va contribui decisiv la asimilarea acesteia de către autorităţile ucrainene prin politicile educaţionale de stopare a învăţământului în limba maternă”, a conchis Badea.
O fotografie a cineastului Senţov, aflat în greva foamei de patru luni, publicată de autorităţile ruse
Autorităţile penitenciare ruse au publicat sâmbătă o fotografie a cinestului ucrainean Oleg Senţov, aflat în grev foamei de peste patru luni într-o închisoare în Marele Nord rus, unde ispăşeşte o pedeapsa de 20 de ani de detenţie.
Realizatorul, care a fost spitalizat vineri, apare în poză în timp ce este ce este ascultat de un medic. Oleg Senţov, în vârstă de 42 de ani, care are 1,90 metri înălţime pare şi mai slăbit, mai slab şi mai îmbătrânit.
O poză recentă, realizată la locul detenţiei lui Senţov, a fost difuzată pe 9 august.
Cineastul, care se opune anexării Crimeei, a fost transportat la spitalul municipal din Labîtnanghi (Marele Nord rus) în vederea unor ”examene suplimentare şi consultaţii ale unor specialişti”, au anunţat serviciile penitenciare regionale.
El a intrat în greva foamei pe 14 mai, cerând eliberarea tuturor ”deţinuţilor politici” ucraineni încarceraţi în Rusia.
Arestat după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, el a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, în 2015, după ce a fost găsit vinovat de ”terorism” şi ”trafic de armament”, denunţat de Amnesty International (AI), Kiev şi Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Ambasadorii statelor membre G7 la Kiev şi numeroase personalităţi din lumea culturală, precum cineastul elveţian Jean-Luc Godard sau actorul american Johnny Depp, au îndemnat la eliberarea sa.
La începutul lui septembrie, juriul ediţiei a 75-a a Mostrei de la veneţia, staruri de cinema şi un realizator rus au lansat un apel la salvarea vieţii sale.
Kremlinul a repetat în mai multe rânduri că o graţiere poate să fie acordată numai la cererea deţinutului. Oleg Senţov refuză să o ceară.
Viktor Orbán va cere autonomie teritorială pentru maghiarii din Transcarpatia, consideră un expert din Ucraina
Analistul ucrainean Dmitro Tujanski, expert în relaţiile ucraineano-maghiare, susţine că, în contextul în care politica Budapestei vizează restaurarea unității politice, juridice, economice şi culturale a tuturor maghiarilor, este puțin probabil ca Ucraina să ajungă la un compromis cu guvernul ungar, fiindcă premierul Viktor Orbán implementează politici pe termen lung.
"Emiterea de pașapoarte maghiare (cetăţenilor ucraineni din Transcarpatia, n.red) este un aspect politic și juridic. Pe de altă parte, pentru viitorul politic al lui Orbán, este important ca acesta să nu depăşească linia roșie.
În cazul Ucrainei, această linie roşie ar însemna lansarea unor apeluri la autonomie teritorială pentru etnicii maghiari din Transcarpatia" - consideră expertul Dmitro Tujanski. Potrivit expertului ucrainean, "apărarea drepturilor maghiarilor din străinătate" este una dintre principalele teme electorale ale lui Viktor Orbán, care conduce Guvernul ungar din 2010.
"În acest context, cetăţenii ucraineni, slovaci, sârbi şi români de etnie maghiară care obţin cetăţenia Ungariei vor aduce cu siguranţă voturi suplimentare pentru Orbán. Astfel, restaurarea unității națiunii ungare devine subiect atractiv din punct de vedere electoral chiar şi în interiorul Ungariei" - explică analistul ucrainean.
Acesta mai susţine că, în prezent, nu există indicii care să sugereze că Budapesta şi Kievul ar putea ajunge la un compromis în viitorul apropiat în ceea ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, afectate în ultimii ani de noua lege ucraineană a educaţiei şi, recent, de aşa-numitul "dosar al paşapoartelor", în care Ungaria acordă cetăţenie ucrainenilor de etnie maghiară din Transcapratia.
"În Ucraina, tensionarea relațiilor dintre Kiev şi Budapesta era asociată adesea cu alegerile parlamentare din aprilie (alegerile parlamentare din Ungaria, din 8 aprilie 2018, n.red) și cu nevoia politicienilor de a-şi asigura electoratul că nu vor accepta un compromis în ceea ce priveşte 'problema ucraineană'. Dar chiar retorica Budapestei nu s-a schimbat deloc după alegeri. Prin urmare, chiar dacă se va ajunge la o cale de ieșire din actualul conflict legat de pașapoarte, rămâne problema privind legea educaţiei, eventuala adoptare de către Rada Supremă a Ucrainei a unei noi legi privind limba de stat, crearea unei circumscripţii electorale separate pentru maghiari în cazul alegerilor parlamentare și multe altele" - susţine Dmitro Tujanski.
Expertul ucrainean a făcut aceste declaraţii în contextul unui nou scandal diplomatic izbucnit între Kiev şi Budapesta, după ce pe internet a apărut o înregistrare video în care cetățeni ucraineni din Transcarpatia care au obţinut cetăţenia Ungariei depun jurământul de loialitate faţă de statul ungar în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Consulatului Ungariei din oraşul Berehove.
În înregistrarea video, consulul ungar îi îndeamnă pe cei care depun jurământul să-și ascundă paşapoartele maghiare de autoritățile ucrainene.
Ulterior, ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că partea ucraineană îl va expulza pe consulul ungar din Berehove. La rândul său, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că, "dacă partea ucraineană îl va expulza pe consulul Ungariei, acest lucru nu va rămâne fără un răspuns proporțional din partea Budapestei".
"Sperăm, însă, că o astfel de situaţie poate fi evitată" - a subliniat Szijjártó, care consideră că situaţia din Transcarpatia are legătură cu "pregătirile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina", planificate pentru anul 2019.
Potrivit şefului diplomaţiei ungare, prin evenimentele din regiunea Transcarpatia, "s-a mers prea departe" și au fost depăşite toate "regulile scrise și nescrise ale dreptului internațional și ale diplomației", "fiindcă serviciile speciale din Ucraina au efectuat o operațiune specială în sediul unui consulat al Ungariei, ţară membră NATO".
"Dubla cetățenie este ceva obişnuit în Europa, iar dacă Ucraina dorește, într-adevăr, să se îndrepte spre UE, nu poate pune la îndoială o astfel de instituție" - a atras atenţia Szijjártó, adăugând că Ungaria va continua să recurgă la pași care să încetinească aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei.
Între timp, guvernatorul Transcarpatiei, Ghennadi Moskal, a afirmat că înregistrarea video de la consulatul Ungariei, în care mai mulţi cetăţeni ucraineni depun jurământul de credinţă faţă de statul ungar, a fost făcută de către un angajat al Serviciului ucrainean de Frontieră, care, la rândul său, obţinuse cetăţenia Ungariei.
"Cel care a înregistrat şi a pus clipul video pe internet este un poliţist de frontieră, din cadrul serviciului nostru de frontieră. Acesta, la rândul lui, a depus jurământul. Motivul pentru care a ales să pună înregistrarea pe internet trebuie investigat de Serviciul de Frontierei de Stat și de Serviciul de Securitate" - a explicat Moskal.
Guvernatorul a ţinut să sublinieze că situația din Transcarpatia este stabilă, iar discuţiile despre existenţa unor sentimente anti-ucrainene în regiune sunt neîntemeiate, "în condiţiile în care, de foarte mulţi ani, ucrainenii, maghiarii şi reprezentanții altor naționalități convieţuiesc fără probleme în această parte a Ucrainei".