Rusia a redirecţionat o parte din forţele navale din Crimeea spre un avanpost din Marea Azov

​
Rusia a redirecţionat o parte din forţele sale navale din apropierea Crimeii ocupate spre un avanpost în Marea Azov, a declarat vineri consilierul şefului Serviciului pentru frontiera de stat a Ucrainei, Oleg Slobodian.

'Procesul de creştere a componentei militare în Marea Azov s-a desfăşurat treptat. Rusia şi-a sporit prezenţa, dar aici putem vorbi mai degrabă despre o regrupare a anumitor forţe maritime în vederea unor eventuale acţiuni în Marea Azov, adică redirecţionarea navelor staţionate în apropierea peninsulei (anexate temporar) spre un nou cap de pod în Marea Azov', a declarat oficialul ucrainean pentru Unian.

Dar şi Ucraina îşi consolidează prezenţa în Marea Azov, a ţinut să sublinieze în acest context Oleg Slobodian. 'Am primit vedete noi şi am reparat şi am repus în funcţiune nava noastră Donbas. Aceasta deja se află în Marea Azov, îndeplinind anumite sarcini', a adăugat el.

Responsabilul Serviciului pentru frontiera de stat a Ucrainei a subliniat că toate aceste acţiuni sunt puse în aplicare în coordonare cu Marina ucraineană.

Kievul a denunţat din aprilie 'provocări' ale Rusiei în Marea Azov, prin hărţuirea (oprirea şi inspectarea) navelor care se îndreptau în porturile Berdiansk şi Mariupol în timpul trecerii lor prin strâmtoarea Kerci.

Potrivit autorităţilor ucrainene, aceste 'acţiuni agresive' ale Moscovei contravin prevederilor tratatului care stabileşte că Marea Azov reprezintă ape interioare ale Ucrainei şi Rusiei.

Conform presei ucrainene, Kievul duce în prezent negocieri cu Uniunea Europeană şi SUA pentru impunerea de noi sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse ca răspuns la aceste acţiuni agresive ale Rusiei în Marea Azov.

În plus, Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare al Ucrainei a aprobat un pachet de măsuri pentru apărarea intereselor naţionale în mările Azov şi Neagră şi în strâmtoarea Kerci.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, care a promulgat acest plan de măsuri la 12 octombrie, a declarat recent că Rusia a împânzit Marea Azov cu nave militare şi simulează metode de blocare a porturilor ucrainene din zonă.

Pentru a contracara acţiunile Rusiei, Kievul a anunţat că intenţionează să înfiinţeze până la sfârşitul anului o bază militară maritimă la Berdiansk.

Rezultatele definitive ale alegerilor din Donbas (Donețk și Luhansk)

​
Șefii separatişti deja instalați în Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) au fost prezentaţi ca învingători, potrivit rezultatelor finale.

Denis Puşilin - un fost negociator cu Kievul, în vârstă de 37 de ani, la Doneţk - şi Leonid Pasecinik, la Lugansk, se aflau pe primele locuri cu 57% şi, respectiv, 70% din sufragii.

Predecesorul lui Puşilin, un fost combatant, Aleksandr Zaharcenko, a fost ucis în august într-un atentat.

La Lugansk, Pasecinik, în vârstă de 48 de ani, un fost conducător regional din cadrul serviciilor de securitate ucrainene, l-a înlocuit pe Igor Plotniţki, destituit în noiembrie 2017.

Pentru a atrage alegători la scrutin, autorităţile dădeau fiecărei persoane care a votat un ”tichet” la loterie, iar la tarabe instalate în faţa secţiilor de votare se ofereau produse alimentare la preţuri reduse.

UE lărgește lista sancțiunilor

Uniunea Europeană a anunțat că va adăuga pe lista sancțiunilor cinci persoane implicate în organizarea alegerilor din week-end în zonele controlate de separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei.

Miniștrii de externe ai blocului urmează să aprobe aceasta pe 19 noiembrie.

O decizie formala este de asteptat sa fie luata mai tarziu luna aceasta.

Cele cinci persoane s-ar alătura altor 155 de persoane din Rusia și Ucraina care sunt în prezent supuse înghețării activelor UE și interdicțiilor de călătorie.

De asemenea, blocul a înghețat activele a 44 de entități din ambele țări de la ocuparea Crimeei, în martie 2014, și după sprijinul acordat separatiștilor, într-un conflict care a ucis mai mult de 10.300 de persoane în estul Ucrainei din aprilie 2014 încoace.

Meleşcanu, către omologul ungar: Urmărim retorica oficialilor de la Budapesta în relaţia cu România

​

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a avut la Bucureşti, o întrevedere cu ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó.

”Cu această ocazie, a fost trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale cu accent pe cooperarea economică, pe creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale reciproce şi pe dialogul bilateral sectorial, în baza proiectelor în curs de derulare în domenii precum energia şi infrastructura. De asemenea, şeful diplomaţiei române i-a transmis omologului ungar că urmăreşte cu deosebită atenţie modul în care autorităţile ungare gestionează teme de politică internă şi externă, cu implicaţii directe din perspectiva relaţiilor cu România, inclusiv în ceea ce priveşte retorica oficialilor de la Budapesta”, tranmite MAE într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Cu referire la marcarea Centenarului Marii Uniri, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat, potrivit sursei citate, importanţa adoptării unei atitudini echilibrate şi a unei abordări reţinute şi fără accente emoţionale, care să denote respect reciproc.

”Ministrul Teodor Meleşcanu a făcut o prezentare a priorităţilor de pe agenda externă a Preşedinţiei României la Consiliul UE din prima jumătate a anului viitor, fiind explorată de ambele părţi posibilitatea cooperării pe dosare precum extinderea UE în Balcanii de Vest, securitatea la Marea Neagră şi Vecinătatea Estică. Oficialul român a subliniat în context importanţa procesului de extindere din perspectiva securităţii regionale, având în vedere interesul deosebit pentru ca ţările din regiunea Balcanilor să fie ancorate în parcursul european şi în cadrul structurilor euro-atlantice. În ceea ce priveşte Vecinătatea Estică, ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că Preşedinţia României la Consiliul UE va pleda pentru menţinerea unui angajament strategic al UE în vederea asigurării stabilităţii, securităţii şi dezvoltării economice a vecinătăţii estice, regiune de interes pentru ambele ţări”, mai informează MAE.

Totodată, ministrul român de Externe a menţionat importanţa pe care Preşedinţia României la Consiliul UE o va acorda în mandatul său regiunii strategice a Mării Negre.

Cu privire la securitatea energetică, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat angajamentul pentru realizarea proiectului BRUA, în vederea diversificării surselor de gaz şi a rutelor de transport la nivel european, arătând că România a respectat graficul în vederea consolidării infrastructurii necesare finalizării fazei I a BRUA şi a pregătirii terenului pentru faza a II-a în discuţiile cu factorii de decizie din UE.

În context, oficialul român a prezentat stadiul procesului intern de adoptare a Legii offshore, care va crea cadrul juridic necesar pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră.

”Cu referire la evoluţiile privind legea învăţământului din Ucraina, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind măsurile legislative adoptate de Rada Supremă de la Kiev cu impact asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a subliniat angajamentul său pentru continuarea discuţiilor cu partea ucraineană precum şi în vederea capacitării instituţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, pentru identificarea celor mai potrivite soluţii”, se mai arată în comunicatul de presă.