"Războiul va continua" în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale "vor rămâne la putere”: Putin
"Războiul va continua" în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale "vor rămâne la putere", a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires.
"Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul" între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. "În special prin mijloace paşnice", a adăugat el.
"Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (...) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război", aruncând responsabilitatea asupra unui "agresor extern", a subliniat preşedintele rus.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron au discuta vineri, pe marginea summitului liderilor din G20, despre situaţia din Siria şi din Ucraina.
Macron a declarat că i-ar plăcea să mai discute cu Putin despre implementarea Acordului de la Minsk, securitate cibernetică şi domeniul securităţii în general în Europa.
"Mă îngrijorează situaţia din Ucraina. Putem observa cum aceasta s-a schimbat în urma unei întrevederi foarte utile de la Istanbul. De asemenea, mă îngrijorează şi situaţia din Ucraina, în special din cauza evenimentelor recente", a declarat Macron.
Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după această confruntare ruso-ucraineană.
Roskosmos a raportat despre neîndeplinirea planului anual. Vinovați ar fi Musk, Ucraina și sancțiunile
Agenția spațială rusa Roskosmos a dat publicității un raport al activității pentru anul 2017, în care recunoaste că Rusia nu poate depăși concurenții săi în ceea ce privește calitatea tehnologiei aerospațiale.
Partea principală a raportului se referă la poziția de lider a Rusiei pe piața globală de lansari în spațiu, fiind a doua dupa SUA. În raport se mai spune că, într-un an, Roskosmos a creat o grupare orbitală de 87 de sateliți, a finalizat construcția primei etape a cosmodromului Vostocinîi și a început să dezvolte nava spațiala Soiuz-5.
Dar, având în vedere anexele la raport, imaginea reală desprinsă din acesta este total diferită.
Astfel, agenția de spațiala și-a planificat ca ponderea exporturilor de tehnologie aerospațială în 2017 să reprezinte aproape un sfert (24,5%) din piața globală, dar în fapt a fost de numai 8,5%. Printre principalele motive se numără sancțiunile occidentale, din cauza cărora Rusia nu are acces la echipamente de import de înaltă calitate, precum și deprecierea cursului de schimb al rublei. În plus, ”cosmonauții” ruși se plâng de producătorii ucraineni, care de trei ori au întârziat furnizarea de componente și o dată producția unei rachete purtatoare.
În 2017, Roskosmos intenționa să lanseze 25 de rachete, dar în cele din urmă a efectuat numai 21 de lansări pentru clienți guvernamentali și comerciali (patru pentru Ministerul Apărării al Rusiei).
Statele Unite au efectuat în același interval de timp 29 de lansări, iar China – 19, rezultă din declarațiile Roskosmos.
Totodata, agentia spatiala rusa raporteaza o scadere a numarului de accidente: dacă în 2014 s-au înregistrat trei accidente, în 2017 a fost doar unul. În Statele Unite și în Uniunea Europeană în acest timp nu s-a produs niciu accident.
Scăderea competitivității Rusiei pe piața spațială este motivata de Roskosmos de concurența ”neloială” a companiilor private din Statele Unite. Agentia de stat consideră că acestea ofera servicii la „prețuri de dumping”. De exemplu, raportul citează compania SpaceX a lui Musk și familia de rachete Falcon.
O altă problemă pentru Roskosmos a fost și reducerea finanțării bugetare. Din această cauza, spune corporația, s-a eșuat îndepliniriea planului la producția de tehnologie aerospațiala. În 2017, ponderea echipamentului produs în Rusia a fost de 7,1% din totalul mondial, față de un plan de 7,7%.
Ambasadorul Rusiei la UE: Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov. Ar păți la fel ca cele ucrainene
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat Euractiv.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus.
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
UE aprobă acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei în valoare de 500 de milioane de euro
Comisia Europeană a aprobat astăzi plata către Ucraina a primelor 500 de milioane de euro din noul program de asistență macrofinanciară (AMF).
Cu această sumă, asistența macrofinanciară totală acordată Ucrainei de către UE începând cu 2014 ajunge la 3,3 miliarde de euro, cea mai mare sumă a acestei asistențe direcționate către orice țară din afara UE.
În cadrul noului program AMF aprobat de Parlamentul European și Consiliu în iulie 2018, până la 1 miliard de euro va fi disponibil Ucrainei. Programul ajută Ucraina să își acopere nevoile de finanțare și sprijină punerea în aplicare a unei agende de reforme structurale.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu Euro și dialogul social, care se ocupă și de Stabilitatea financiară, serviciile financiare și piața de capital, a declarat:
"Uniunea Europeană a demonstrat constant sprijin politic și financiar Ucrainei. Debursarea vine într-un moment crucial, când Ucraina și poporul său se confruntă cu o nouă agresiune din partea Rusiei și trebuie să vadă solidaritatea partenerilor internaționali. Un astfel de comportament agresiv nu este acceptabil în Europa de astăzi “.
Pierre Moscovici, comisar responsabil cu problemele economice și financiare, fiscalitate și vamă, a adăugat:
"Ucraina și-a îndeplinit angajamentele politice agreate cu UE pentru eliberarea primei plăți în cadrul programului de asistență macrofinanciară. Asta arată că Ucraina continuă să aplice reformele, în ciuda climatului actual de incertitudine securitară și a ciclului electoral viitor."
Anunțul CE subliniază că Ucraina a îndeplinit condițiile pentru obtinerea noii tranșe de ajutor, inclusiv în domeniul combaterii corupției. Este vorba despre crearea unui Birou Național Anticorupție și a unui tribunal special pentru combaterea corupției.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a numit decizia UE „un semnal important de sprijin continuu în fața noilor provocări din partea agresorului rus”.